36,129 matches
-
miturile politice, că fapta efectivă. Această a fascinat o parte a intelectualității tinere a anilor treizeci (cu deosebire nouă generație spiritualista), fiind una dintre motivațiile care i-a făcut să adere la mișcarea legionara. Aici, din această perspectivă, legionarismul e perceput ca un anarhism de extremă dreaptă. Apoi e pusă în evidență dimensiunea religiosului (firește ortodox) la legionarism, cale prin care și-a adjudecat o parte din tinerii din elită intelectuală (de pildă, Mircea Eliade). Toate bune și drepte pînă aici
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
e sinonima cu nebunia generală, instalată în Iași ca urmare a factorilor perturbatori pomeniți la început (păsările flamengo și nimfele). Urmărită în detaliile ei cele mai hazlii - cu un umor debordant, cu o ironie pe măsură, parodic și satiric - "nebunia" percepută la scară redusă a unui singur oraș ar putea fi reprodusa la o scară mai mare; a societății românești postdecembriste. Trufiile, orgoliile, politică și propagandă electorală, protocronismul stupid, goana după senzații tari a cotidienelor de tipul "Bahluiului", superficialitatea, filozofarea mioritica
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
lipsit de tradiție culturală majoră, alta decît cea arheologică sau etnofolclorica. E de asemenea un loc care, din unghiul geografiei culturale, poate fi considerat un pămînt al nimănui: zona de interferență regională, fără o identitate distinctă s...ț. Ardelenii nu percep Deva ca aparținînd arealului lor, bănățenii - nici atît.s...ț În esență, ăArhipelagă se vrea un tărîm al colaborării și al unei mai bune cunoașteri interculturale, cu convingerea că aceasta este una din căile cele mai eficiente, alături de cea economică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
Henri Zalis Dialogul epistolar Vianu-Călinescu, dincolo de cateva umbre, uzează de fine gesturi ceremoniale, semn că, ăn pofida incisivității, partenerii de dialog se percep corect. Totuși este de notat că ănceputul se petrece sub semnul unor relații nu tocmai bune ăntre cei doi. Am gasit ciorna scrisorii adresate de Vianu lui Alexandru Rosetti an cursul verii anului 1935, si am inclus-o an volumul
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
râul făcut luând de suflet pe copilul rămas orfan. Până aici, povestea e perfect banală, desi colorată, ce-i drept, de tragismul simplu și mișcător al cotidianului. Spectaculos și neașteptat este felul an care istorisirea călătorului poposit la han este percepută și interpretată de două femei care o asculta, amândouă profund nefericite an căsătorie. Tonul moralizator al naratorului care o acuza exclusiv pe femeie, face din Masenka o ticăloasa și o păcătoasa, absolvindu-se aproape pe nesimțite pe șine: femeile care
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
interioară de o coerentă impecabila, expoziția Rudenie și patrimoniu este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din ultima vreme. an al doilea și în ultimul rînd, expoziția se individualizează prin discursul muzeografic și prin structurarea ei propriu-zisă. Pot fi percepute, din acest punct de vedere, două coordonate majore: prima, care ar putea fi numită coordonată verticală a expoziției, se referă la succesiunea fizică a lucrărilor, la ierarhizarea lor în spațiu și la componentă simbolică derivată de aici, iar cealaltă coordonată
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
este deja plasat în adâncimea gândirii într-un mod nemijlocit. Regasind deci lucruri evidente în făptura altor lucruri, în aparență și de asemenea în realitatea lor ascunsă percepției directe, ai dintr-odată o intuiție clară a interiorității lucrurilor care sunt percepute. Nu numai atestarea prezenței lor, ci chiar sentimentul de familiaritate cu gândirea lor până în resorturile ei ascunse. Apoi lucrurile denumite inanimate au și ele modul de existență viu al mișcării care modelează geometria lor, mărimea și culoarea lor în diferitele
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
în existența. Reacționează la soarta lor aleasă sau impusă și exprima prin fizionomie ceea ce este deosebit și particular, adică faptul că nu pot cu nimic fi confundate. Posesori ai unui singur mod de gândire comun cu lucrurile pe care le percepem, înțelegem limba lor, care este și limba noastră. Față cuprinde o parte a fizionomiei care nu poate fi ascunsă. Explicația este destul de simplă. Nu poți disimula ceva care scapă propriului control, adică despre care nu ai o conștiință clară. Spre
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
un punct de reper de genul graniței ănchise, si angrenează, ăn mentalul nostru, un ăntreg munte de stereotipii culturale. "Acolo unde granițele șanț ănchise, putem fi siguri că oamenii ași fac idei false unii despre alții." Despărțiți de Celălalt, al percepem prin filtrul prejudecății, care ăncearcă să compenseze absența experienței. Pentru engadinezi, de pildă, cei din valea Rinului șanț porecliți tschilovers, ceea ce ănseamnă an graiul lor atât "de pe cealaltă apă" cât și "prostii". Nu e nevoie de un studiu de imagologie
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
e nevoie de un studiu de imagologie (deși cât de util ar fi!) ca să intuiești că fiecare limbă are astfel de verdicte lingvistice pentru alteritate. Există ansa și o fascinație a alterității, pe care tot prin prisma depărtării o putem percepe, tot trăgând cu ochiul dincolo de graniță, nu trecând pe nesimțite un hotar invizibil. Iso Camartin povestește cum, ăn copilărie, a văzut pentru prima oară, pe malul celălalt al lacului (la rândul sau metaforă superbă a hotarului că suprafată-oglindă, ăn care
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
incluse an volum. Camartin provine dintr-o cultură mică și marginala, cea romanșa, asadar dintr-un spațiu care, conform propriilor sale concepții, implică granița, izolarea. Lumea pe care o descoperă el de pe "acoperișul Europei" este an mod fundamental un univers perceput dintr-un altul mai mic, ănchis. Este, de fapt, orizontul, nu o lume an sine, un amestec de posibilități, nu o sumă de reprezentări reale. Privind an afară, marginalul nu caută și descoperă centrul, ci ăntregul, cu toată vastă lui
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
ireductibila a liricii sale, timbrul ei inconfundabil, amestecul indicibil ăntre concret și abstract, sentimentul ciudat că poetul ănfruntă, ca Iacob pe ăngerul sau, ceva invizibil pentru ceilalți, dar ăngrozitor de palpabil pentru sine. De aici și dificultatea reală de a percepe și ăntelege an concretul ei poezia stănesciană an raportarea să permanentă la un sistem abstract de referință: asediul temporalității. Dar nu numai timpul ontologic că durata interioară, supusă pierderii și aducerii-aminte ori timpul biologic, al ființei fizice, care-l face
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
deveni spre sfârșitul vieții atroce, insuportabile. Sado-masochismul acestor viziuni sângeroase, de omoruri an chinuri, schingiuiri, spintecări și decapitări se amplifică vădit (că și inegalitățile valorice) cu Belgradul an cinci prieteni (1971) și Măreția frigului (1972) unde ăntr-o poezie a universului perceput printr-o durere fără nume, ăn motivele lirice se pot lesne observa acum starea de zbatere a eului, suferind de singurătate și spleen, ănfrângerea elanului spre absolut, resemnarea: prăbușirea și putrezirea calului, moartea păsărilor, sufocarea ăngerului spânzurat de propriul hâr
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
s-a numărat premierul Radu Vasile, deși a trimis o comunicare. Cum a fost ansa reflectat an presă acest seminar. Economistul Eugen Ovidiu Chirovici scrie an CURIERUL NAȚIONAL: "Tranziția românească, așa cum se reflectă an dezbaterile publice și cum sunt acestea percepute de omul simplu, pare mai degrabă un soi de piesă suprarealista, o ănjghebare cinematografică ce pune laolaltă cioburi și simboluri a caror semnificație - presupunând că există vreuna - rămâne ascunsă. Tranziția românească și-a construit clișeele ănainte anca să-și definească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
cu o rapiditate ănspăimăntătoare. Tranziția noastră și-a inventat eroi ănainte de a câștiga vreo bătălie, iar evangheliștii s-au pus pe lucru ănainte să apară Mesia. De unde și senzația de farsă, de perdea de fum, pe care stradă o percepe tot mai acut și tot mai scârbita. Ipoteza pe care o propune editorialistul de la Curierul Național e că tranziția autohtonă e bântuita și azi de ceea ce Chirovici numește "crimă de la Târgoviște", ăn urma căreia afirmă el "România a rămas o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
decît aceea a CSAT-ului. Dacă acești reprezentanți nu își fac treaba, e îndoielnic că ghiontii pe care îi primesc din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țarii îi vor trezi la o realitate pe care ar fi trebuit să o perceapă cu mult înainte.
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
cultură generală. Și atunci, nu e mai simplu să distrugă ei cultură, decât să se lase distruși de ea?! Gângăvelile penibile, agramatismele devenite noi norme academice, fonetica torturata a "reprezentanților națiunii" pot fi mai ușor trecute cu vederea - ba chiar percepute drept inegalabile calități! - de o populatie nu numai obișnuită, dar și forțată să coboare an de an pe treaptă animalității. Gâfâielile, scălâmbăielile, oftaturile spasmodice, grohăiturile, sudalma deochiată, icnetele, orăcăielile, mato-friptismul sunt repere ale unui nou limbaj național, acceptat de tot
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
străbat în lung și-n lat podeaua camerei, tatăl îi "arată" fiului un tramvai închipuit, un vînzător de înghețată, salută trecători. Acest episod din Kierkegaard e comentat pe larg de Adorno, care vede în el simbolul plictiselii melancolice, capabilă să perceapă doar o realitate inventată prin pură introspecție. Toposul acestei plictiseli este prin excelență interiorul. E drept că Oblomovii de astăzi nu-și mai dorm melancolicul somn de amiază în moliciunea unei sofale, ci mai degrabă într-un colț de stradă
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
percepției acesteia, factori favorizanți, durata și efectele ei asupra persoanei / instituției, precum și nivelul de percepție legat de protecția oferită de legislație. Rezultatele obținute au evidențiat existența unor forme de hărțuire morală atât la nivel preuniversitar cât și universitar (58,82%), percepute de către personal în mare măsură (50%). Introducere Climatul psihosocial la locul de muncă a constituit o direcție importantă a preocupărilor din ultimii ani, legate de securitatea și sănătatea muncii. Deteriorarea acestui climat a condus spre asocierea stresului profesional cu activitatea
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
percepției acesteia, factori favorizanți, durata și efectele ei asupra persoanei / instituției, precum și nivelul de percepție legat de protecția oferită de legislație. Rezultatele obținute au evidențiat existența unor forme de hărțuire morală atât la nivel preuniversitar căt și universitar (58,82%), percepute de către personal în mare măsură (50%). Principalele cauze sunt identificate a fi (tabel nr.1): schimbări rapide și insuficient argumentate, relațiile conducere-personal din cadrul instituției respective, stilul de conducere, sarcini de servici prea numeroase și necorelate cu abilități și competențe, relații
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
au completat la începutul stagiului de pregatire și la sfârsitul lui, un chestionar special conceput. Dintre itemii chestionarului, pentru lucrarea de față ne-a interesat: 1. Expunerea la situații discriminatorii și modalități de reacție la astfel de situații; 2. Intensitatea percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de respondenți (tabel nr. 1), ceea ce a permis sistematizarea tipurilor de discriminare și calcularea frecvenței
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
nici una» precum și studenți expuși la mai mult de un singur tip de victimizare, așa cum se poate vedea din tabelul de frecvență și graficul prezentate în continuare. Rezultatele evidențiază faptul că nu toți cei care au fost expuși disriminării s-au perceput drept victime (32,7%); 44,7% percep un singur tip de victimizare și 22,7%, două sau mai multe. Intensitatea percepută a discriminării ,evaluată pe o scală tip Lickert în 5 trepte, prezintă frecvențe între 38,6% (medii) și 0
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
de un singur tip de victimizare, așa cum se poate vedea din tabelul de frecvență și graficul prezentate în continuare. Rezultatele evidențiază faptul că nu toți cei care au fost expuși disriminării s-au perceput drept victime (32,7%); 44,7% percep un singur tip de victimizare și 22,7%, două sau mai multe. Intensitatea percepută a discriminării ,evaluată pe o scală tip Lickert în 5 trepte, prezintă frecvențe între 38,6% (medii) și 0 (foarte mult). După cum reiese din cele de
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
medicii au raportat un procent de 89,3% ca nivel puternic de interes pentru această abordare în timp ce kinetoterapeuții au semnalat un procent de 95,3%. • Legătura dintre tulburarea de coordonare centrală ce poate ajunge la paralizie cerebrală infantilă a fost percepută ca foarte puternică într-un procent de 88,5% de către medici și de 84,1% de către kinetoterapeuți; În ceea ce privește directorul metode de depistare precoce a tulburării de coordonare centrală, kinetoterapeuții cu un procent de 80,7% consideră ca mai puternică (mai
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
-
în valoare de 38,5%. • Depistarea precoce în primele patru luni de viață ale copilului mic în ceea ce privește tulburarea de coordonare centrală a fost cotată cu 91,5% de către medici și cu 96% de kinetoterapeuți. • Cunoașterea celor șapte reacții posturale este percepută ca fiind minoră de un procent de 78,7 dintre medici și de 82,4% dintre kinetoterapeuți. În ceea ce privește necesitatea evaluării tulburărilor de coordonare centrală care pot ajunge la paralizie cerebrală infantilă, scorurile traduse în procente au arătat pentru medici un
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]