6,187 matches
-
incidență directă asupra barierelor ce apar în procesul comunicării: 1) problema încrederii sau a lipsei de încredere; când această încredere există, spune Jackson, conținutul mesajului este comunicat mult mai ușor și mai liber, iar receptorul este mult mai deschis în perceperea opiniilor emițătorului; 2) problema dezvoltării interdependenței persoanelor; scopuri comune și acorduri în ceea ce privește înțelesul realizării acestora. Atunci când persoanele urmăresc sisteme de scopuri și valori diferite, devine foarte importantă crearea înțelegerii reciproce cu privire la motive și trebuințe; 3) problema distribuirii corecte și echitabile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asumându-și anumite responsabilități, apoi, la următoarea întâlnire, vor observa că nu fiecare dintre ei a înțeles discuția avută în acest sens (totdeauna se găsește cineva care să spună: „Dar nu am discutat așa!”); 6) conflicte provenind din închiderea la perceperea recompenselor în urma participării la activitatea de grup; unii oameni își văd (corect sau incorect) contribuția la grup ca fiind insuficient răsplătită de partea din câștigul rezolvării activității prin contribuția la grup; 7) conflictele situate în prejudecăți personale sau alte probleme
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de centrări și să observe diferențele; prin astfel de exerciții se va consolida un mod de integrare în conflict care să facă posibilă o manieră de lucru focalizată pe achizițiile de orice tip (cognitive, afectiv-motivaționale, de interrelaționare etc.) și pe perceperea pozitivă a conflictului de către cei implicați în acesta. H. Cornelius și S. Faire sugerează că, pentru convertirea conflictului în șansă, este necesară folosirea afirmațiilor, a gândirii pozitive. Afirmațiile, spun cei doi autori, se bazează pe convingerea că persoana implicată este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezultate se poate îmbina cu accentul pus pe rezultatele celeilalte părți; este vorba despre o acțiune de identificare și practicare a unor dimensiuni care pot apărea ca diametral opuse. Există pentru aceasta necesitatea identificării și dezvoltării a ceea ce putem numi perceperea fondului comun. Pe de altă parte, trebuie să ținem seama de faptul că, în contextul unui conflict social, schimbările psihologice ca ostilitatea și neîncrederea se amplifică atunci când sunt implicate grupuri; iată câteva puncte sensibile în demersul nostru de utilizare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
firesc al fiecărei persoane în cadrul grupului. Aceasta reprezintă o rezultantă între rolul pe care persoana crede că-l poate îndeplini și ceea ce grupul, în majoritatea lui, consideră că poate să-i ofere. Elementul cel mai important credem că este acum perceperea dezvoltării interrelaționării acestor roluri, astfel încât ele să se presupună unele pe altele și să se completeze reciproc. Corespunzătoare celei de-a patra faze este criza „birocrației”, în sensul că apare o anumită formalizare a participării la grup. În sfârșit, cea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un efort de ancorare condiționat socioafectiv. În manieră didactică, aceste experimente ne subliniază și mai puternic dubla deschidere (aparent contradictorie) între, pe de o parte, asigurarea pentru elevi/studenți a unui mod flexibil de gândire, a unei maniere dinamice de percepere și integrare internă a realității cu care intră în contact și, pe de altă parte, necesitatea de a defini totuși într-o manieră sistemică și riguroasă aceeași realitate. Practic, putem folosi modelul vechilor școli de gândire - adaptat unor metode de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
germani, în paginile, editate postum, din Contemplație și creație estetică (1997), S. încearcă să dea o fundamentare științifică teoriei sale. Ipostază evoluată a tendinței generale a ființei de a detecta elementele purtătoare de semnificație și valoare, contemplația estetică începe cu perceperea entităților simetrice, ritmate ca unități semnificante, dar care nu declanșează reacții imediate, pragmatice. Prin imitație, comparație ș.a. sunt create mental simetrii, forme ideale, care au un caracter ludic și devin ele însele obiecte ale receptării estetice. La acest nivel, percepția
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
băiatul care încă de la vîrsta adolescenței e ispitit să cunoască feminitatea altfel decît ceilalți puști de-o seamă cu el, nu ca pe o tentație care tulbură sexualitatea în formare, ci mai curînd ca pe un eu reprimat, ascuns. Această percepere a exteriorului, lumea femininului, ca fiind o interioritate secretă și difuză, este o idee extrem de interesantă, prea puțin analizată de McCloskey, dar care într-un film precum recentul Being John Malcovitch a fost speculată strălucit. E surprinzător să descoperi în
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
către scopul final). Efectul halucinant este obținut nu prin adevăratul sens al frazei, ci prin valoarea ei goală, de bine-cunoscute clișee. Nu mai este necesară o adevărată "interpretare", înțelegere a m (ca în actul normal de comunicare), pentru că până și perceperea lui este distorsionată sau chiar înecată în potopul verbal. Întâlnim, aici, cheia adevăratelor trăsături ale Ll și ale efectelor ei: o comunicare distorsionată, de fapt pierderea unei reale comunicări. După zeci de ani de Ll și de pierdere a credibilității
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
10-15cm una de cealaltă, iar copiii, legați la ochi cu o eșarfă, trebuie să le depășească, fără să le atingă; " este câștigător copilul care trece peste toate sticlele, fără să le atingă. Scopul: " orientarea În spațiul fizic; " dezvoltarea spiritului competitiv; " perceperea distanței dintre 2-3 obiecte.
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
care prezintă manifestări stabile de inadaptare la exigențele școlii. Din această categorie fac parte: copiii cu deficiențe senzoriale: vizuale, auditive, locomotorii etc.; copiii cu deficiențe mintale; copiii cu tulburări afective (emoționale); copiii cu handicap asociat. Întâlnim pretutindeni oameni cu deficiențe. Perceperea lor socială nu este Întotdeauna la fel. Ea variază de la societate la societate. În antichitate se considera că Homer cel orb vede ceea ce ceilalți nu văd și nu Înțeleg. Despre evanghelicul orb din naștere, vindecat de Iisus Hristos, se spune
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
cu Întărirea profilului de victimizare. Este mult mai indicată concentrarea pe consecințele unui comportament indezirabil, acțiune care conduce la siguranță și nu la pierderea respectului și a stimei de sine. Conștientizarea de către elev a consecințelor unui comportament iresponsabil conduce la perceperea schimbării ca pe o necesitate. h) Nu se renunță niciodată! Nu trebuie să se renunțe niciodată la stabilirea unui nou mod de viață, mai transparent și mai responsabil pentru elev. Acest principiu este valabil chiar dacă elevul respectiv nu obține succes
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
surse diverse (cotizații, un procentaj din tantiemele autorilor, o taxă de un leu pe biletele vândute la teatrele naționale din țară, subvenții din partea unor instituții de stat, donații, beneficiul unor spectacole, șezători, profitul antreprizei afișajului capitalei și al biroului de percepere a drepturilor de autor etc.). Averea societății sporește an de an, „nespectaculos, dar real”, cum declară unul din președinți, ea nefiind afectată de crahurile băncilor din perioada marii crize economico-financiare. Fondurile au fost folosite și pentru acordarea de împrumuturi și
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
idee. Ideea de om presupune un model de referință În raport cu care se definește și se construiește omul. Modelul poate fi simpla reproducere a omului real, o pură reprezentare mintală, sau poate fi un construct intelectual, un concept, rezultat sintetic al perceperii calităților omului real. Tot În acest context este discutată atitudinea față de om, care poate fi obiectivă sau subiectivă, fiecare dintre acestea conducând către anumite direcții ideologice. Ideea de om este concentrată În idealul uman, aspirație supremă, elaborată de Supra-Eu și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În proporții variabile. Prin urmare, cum interpretăm durerea? Pentru M. Schilder, „problema durerii nu poate fi Înțeleasă decât În raport cu schema corporală”. Din acest motiv, În cazul durerii, trebuie avut În vedere un Întreg lanț de procese psihice, reprezentate prin: aă perceperea durerii, a obiectului durerii; bă senzația de durere, sau efectul obiectului durerii; că senzația cu corpul uman, considerat ca un tot, ca un Întreg, sau ca imagine corporală; dă reacția personalității totale la durere, Întrucât orice durere se definește prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
identificat, pe care-l recunosc ca aparținându-mi și pe care acum Îl pierd; - stări de anomie socială; - conflicte, eșecuri, stări complexuale. Tot În cadrul identității se discută raporturile mele ca persoană cu mine Însumi Acestea sunt: rapoarte exterioare, constând În perceperea propriului meu trup, și raporturi interioare, constând În reflectarea persoanei mele interioare În sfera propriei mele conștiințe. De aici decurge și dubla natură a persoanei mele: ființa exterioară care este trupul, sfera somatică și ființa interioară, adică sufletul, viața psihică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
identice după 50 de ani, și În pofida celor 50 de publicații serioase, câteva ale maeștrilor și colegilor săi C.G. Jung, Giuseppe Tucci 2, Henry Corbin, Jean Filliozat, Rolf A. Stein, Edward Conze 3, Herbert Geuthner, Jean Naudou 4. Nucleul acestei perceperi proprii a ocultului se compune din: primo, sensul veritabil și compensator al anumitor tradiții oculte; secundo, necesitatea ca „metoda științifică”, „cercetările actuale” să probeze cel puțin „posibilitatea teoretică” a unor experiențe dificile, cu substrat religios și integrator. Regăsea În el
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
clară a succesiunii ritmurilor într-un poem în versuri sau în proza, ceea ce pune în lumina, așa cum s-a constatat, „natură tonica a limbii franceze” și, firește, a versului francez. Ritmul e definit - deopotrivă în poezie și în muzică - în funcție de perceperea lui de către cititor sau ascultător; poezia e privită că o formă de comunicare și va fi supusă legilor complicate ale comunicării. S. refuză transformarea demersului sau estetic într-un sistem și îi păstrează formă deschisă spre o înțelegere a funcției
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
au următorii factori: oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa, vom insista mai mult asupra acesteia. Anxietatea sau angoasa este considerată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa, vom insista mai mult asupra acesteia. Anxietatea sau angoasa este considerată a fi o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectele sociale ale activității (absenteism, dezinteres, activitate cu interes scăzut etc.), ea agravându-se și apărând ulterior sub forma stării de oboseală. Oboseala ne apare ca o imagine psihobiologică a suprasolicitării și se manifestă prin senzația de frică organică, o percepere biologică și fiziologică a unei stări de epuizare, indispoziție, o imagine conștientă psihologic a stării de sfârșeală, iritabilitate, scădere marcată a atenției și concentrării, a randamentului, greșeli în activitate etc. Continuarea activității prin suprasolicitare va duce în final la instalarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
indivizi care întrețin relații mutuale. Specifice grupului sunt interacțiunea membrilor săi și legăturile lor afective și intelectuale”. Spre deosebire de grup, R. Battegay afirmă că masa este „un conglomerat slab organizat, format dintr-un număr mare, nedeterminat, de indivizi, uniți exclusiv prin perceperea unui obiect extrinsec”, lipsindu-le legăturile afective și intelectuale. P.R. Hofstätter vorbește de „omul plural”, cu o structură comportamentală din care derivă grupurile umane: familie, mulțime, clasă, idee, structură redată în schema de mai jos. p. 125 Omul plural Familie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Office 2.Înțelegerea dezvoltării capacității de cunoaștere a matematicii și a implicației ei asupra mediului și societății. Obiective de referință Exemple de activități de învățare 2.1 să prezinte și să explice impactul și necesitățea dezvoltării creativității, a capacității de percepere și interpretare a noțiunilor matematice -exemplificarea contextelor în care creativitatea, simțul estetic contribuie la ameliorarea standardelor, luarea deciziilor, etc. -punerea în evidență a unor situații în care informațiile trebuie prezentate matematic 2.2 să enumere domeniile de cunoștințe din cadrul altor
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]