1,178 matches
-
iar persoanele hiperanalitice nu sunt creative. Din punct de vedere al stilului perceptiv, tipul ideal pentru dezvoltarea creativității este cel mixt, sintetico-analitic. Anca Munteanu a utilizat testul Rorschach într-o adaptare proprie și a identificat o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca Munteanu, 1994, p.80) II .2.1.2. Aptitudinile - se structurează și funcționează la nivelul permeabilității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Aptitudinile speciale
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
la care se poate realiza dezvoltarea și integrarea aptitudinilor. După gradul de specializare deosebim: - aptitudini generale (inteligența); - aptitudini speciale (aptitudini profesionale) Categorii de aptitudini: 1. Aptitudinea generală - factorul „g” sau inteligența. 2. Aptitudinea de grup : aptitudinea verbală, fluiditatea verbală, numerică, perceptivă, de reprezentare spațială și de dexteritate manuală. 3. Aptitudini speciale (complexe), în funcție de domeniul de activitate, pot fi: academice/școlare; creatoare; științifică; artistică; tehnice; de conducere; sociale. 4. Aptitudinile speciale nu au rolul decisiv în creație, fără conlucrarea factorilor interni și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
modelelor sociale; - dorința de apartenență;tendința de a reacționa conform principiului „totul sau nimic”; - slaba capacitate de transforma sau modifica ideile; - încrederea prea mare în rațiune; - exaltarea excesivă față de spiritul grupului, conducând la i atitudine conformistă. c) Blocaje de ordin perceptiv - incapacitate de a se interoga asupra evidentului; - incapacitate de a distinge între cauză și efect; - dificultatea de a defini o problemă; - incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul; - dificultatea de a diferenția între fapte
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
o barieră pentru gândirea creativă: răspunsurile „corecte”, modelele de comportament, obiceiurile lingvistice și categoriile conceptuale. - Regulile și tradițiile Fără reguli și tradiții societatea nu ar putea funcționa, dar anumite forme și grade de monitorizare cu ajutorul lor inhibă comportamentul creativ - Barierele perceptive Mediul cu care suntem familiarizați poate deveni un zid care ne împiedică să vedem semnificații, relații sau idei noi. Aceste bariere ne împiedică să avem o percepție lărgită, complexă și adecvată asupra lumii. - Barierele culturale Normele sociale și instituționale sunt
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
stimulează fragmentarea culturală. În acest cotext, rolul ontologiei nu va fi cel de a explica obiectele artei și realitea lor în mod descriptiv, ci le va supune unor norme care vor reglementa inferențele la nivel cognitiv și observațiile la nivel perceptiv. Cercetarea ontologică a operei de artă presupune un paradox metodologic. În timp ce ontologia artei presupune investigarea tipului de entitate al operei, a instanțelor sale multiple, a relațiilor dintre elementele constitutive operei, precum și a identității sau a denumirii artelor, în contemporaneitate arta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
constitutive obiectului de artă stă în procesul de creație implementat de artist. Fiecare dispune de o predicație proprie în cadrul creației (a picta, a scrie, a compune) de aduce în ființă opera de artă. Imaginea poate fi interpretată ca o aserțiune perceptivă a cuvântului sau a sunetului, în timp ce cuvântul sau sunetul pot duce la o explicitare a imaginii sau la o potențare a sa. Însă analogia dintre imagine și cuvânt este mai indicată studiului de față, întrucât sunetului (care poate fi înțeles
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
concepe o strategie de joc eficientă, antrenorul trebuie să dispună de o capacitate de anticipare, ținând cont de succesiunea logică a unor faze de joc. Anticiparea presupune, la rândul său, dezvoltarea capacității imaginative. O altă categorie sunt capacitățile din sfera perceptivă, care înseamnă apelarea, asimilarea și operarea cu cantități masive de informații diverse, care să fie sistematizate și clasate, pe măsură ce sunt primite. Capacitățile psihomotrice ajută antrenorul mai ales în demersul său instructiv, deoarece el trebuie să reproducă sau să demonstreze o
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
mnemonică, în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proproiceptiv. R. Manno, citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă „citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională - în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se face; 3) învățarea efectorie - exercițiile propriu zise care tind să fie cât mai eficiente. Pentru însușirea unui comportament psihomotor se consideră că trebuie parcurse următoarele
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
valoroasă, dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul răspuns. Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe „insight” înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
bază mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul răspuns. Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe „insight” înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel ce se învață un sistem energetic - dinamic situat într-o ambianță, un complex de alte sisteme energetice și dinamice
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
sistem cu grade de libertate mai redusă. În învățarea motrică, elementele exteroceptive, proprioceptive sau raționale sunt implicate cu ponderi diferite după natura activității și acțiunilor care le compun. Din această cauză este greu de făcut o diferență netă între învățarea perceptiv motrică și învățarea motrică, elementul perceptiv fiind prezent, într-o măsură oarecare, și în manifestarea unor deprinderi închise. Esența demonstrării constă în aceea că face posibilă conlucrarea celor două sisteme de semnalizare: a imaginilor și a cuvintelor. În activitatea noastră
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
redusă. În învățarea motrică, elementele exteroceptive, proprioceptive sau raționale sunt implicate cu ponderi diferite după natura activității și acțiunilor care le compun. Din această cauză este greu de făcut o diferență netă între învățarea perceptiv motrică și învățarea motrică, elementul perceptiv fiind prezent, într-o măsură oarecare, și în manifestarea unor deprinderi închise. Esența demonstrării constă în aceea că face posibilă conlucrarea celor două sisteme de semnalizare: a imaginilor și a cuvintelor. În activitatea noastră, rolul principal revine imaginilor. Dintre toate
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
deprinderilor motrice este un proces complex, care presupune cel puțin patru operațiuni ce se succed dependent unele de altele în următoarea ordine: * prima operațiune este percepția sau cunoașterea senzorială. Percepția este stimulată de cadrul didactic prin strategia didactică, dirijând observația perceptivă a elevilor. * cea de a doua operațiune este înțelegerea deprinderii ce urmează a fi însușită, executată și exersată. Această operațiune presupune recurgerea la analiză, raționament, analogie, sinteză din partea elevului. * memorarea este a treia operațiune. Memorarea presupune reținerea sau stocarea informațiilor
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
militau pentru flexibilitate comportamentală, și se deosebește de teoria lui Fiedler care era preocupată de dificultatea schimbării stilului - aprecierea îi aparține lui Gibson et al., 1997, p. 286). Caracteristicile subordonaților se referă la experiența și abilitățile lor, mai ales abilitățile perceptive (cu cât aceștia percep că dispun de abilități mai înalte, cu atât acceptă mai puțin un stil directiv) și locul controlului (cei cu locul controlului intern vor fi mai satisfăcuți de stilul participativ, pe când cei cu locul controlului extern - de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
statut ridicat, dar acum nu‑l mai au, să poată obține recompense nemeritate. Fără îndoială că astfel de fenomene apărute ca urmare a distorsiunilor percepției semenului îngreuiază mult activitatea curentă a grupurilor și organizațiilor sociale. La aceste tipuri de erori perceptive putem adăuga și altele, cum ar fi: simplificarea exagerată a unor comportamente sau trăsături de personalitate ale persoanelor pe care le percepem (de regulă, a trăsăturilor psihologice ale subordonaților); atribuirea de trăsături și comportamente unor persoane pe care acestea în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupurilor din cadrul organizației. În acest din urmă caz, relația dintre cel ce strânge materialul și cel care îl furnizează (individul sau grupul) este, practic, interpersonală sau intragrupală, cu întreaga sa funcționalitate specifică. Aceasta înseamnă că ea va depinde de momentele perceptive, de cele comunicaționale, apreciativ-cognitive, afectiv-situaționale și mai ales de succesiunea și interacțiunea lor. Realizarea corectă sau eronată a percepției interpersonale, apariția unor perturbări ale comunicării, a unor relații de preferință sau de respingere ar putea afecta profund procesul de colectare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a surprinde rolul recompenselor, al relațiilor interpersonale (de încredere, încurajarea autonomiei sau controlului), și al satisfacției. În cercetare au existat deci variabile motivaționale (atitudinile pe care angajații le aveau cu privire la propria lor slujbă și la climatul de muncă); variabile perceptive și afective (autonomie, încredere, calitatea supravegherii, sentimentul de tensiune și presiune); variabile de satisfacție (derivate din securitate, salariu, beneficii etc.). S-a constat că atunci când managerii mai apropiați ierarhic erau mai suportivi față de autonomie, subordonații se simțeau mai în siguranță
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
abordări inter-, pluri- și multidisciplinare: Unele metode, situații de învățare și experimente creative au caracter constructivist, altele solicită gândirea analogică, simbolică, imaginația, inteligența emoțională, sinele, conștientul, subconștientul, altele au caracter ludic accentual, altele sunt colective, altele individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată în continuare câteva metode pe care auxiliarul didactic le propune educatorilor de artă pentru a fi aplicate în cadrul activităților didactice: EXPERIMENTUL CREATIV - experiment euristic, având la bază conceptul
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
să accentueze diferențele percepute Între atributele (performanțe, calități, comportamente) propriului său grup și ale celuilalt ansamblu social comparat cu el (efect de contrast); ă să mărească asemănările percepute Între propriile sale obiecte (efect de asimilare). Categorisirea este realizarea unei activități perceptive elementare care se aplică tuturor obiectelor, fizice sau nu, sociale sau nu. Ea se declanșează de Îndată ce un ansamblu de obiecte este clasat În două categorii. De exemplu, simpla clasificare a unor linii, de lungime inegală, cu ajutorul a două tipuri de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a le folosi în discurs, și dacă limba reflectă în structurile și semantismul ei un anumit raport al omului cu lumea. Aceasta postulează și lingvistica praxematică atunci cînd, pornind de la problemele de limbă, distinge scheme practice care domină categorizarea perceptivă și actualizarea discursivă. Această lingvistică, ce pune accentul, în consens cu concepția lui G. Guillaume, pe sensul procesual și nu pe cel stabil sau imanent, se întreabă despre natura operațiilor cognitive proprii limbii și se poziționează în marea dezbatere dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structurări și dînd sens discursurilor în același mod în care se structurează și se dă viață anturajului sociocultural. Potrivit Catherinei Fuchs, cogniția este diferită de o simplă taxinomie simbolică, ea este ivirea elementelor de sens pe o bază de date perceptive și într-un cîmp al forțelor ce articulează subiectul cu contextul său social, istoric și cultural. Prin urmare, nu există un transfer, o codificare a lumii în limbă, ci mai degrabă un contract și un continuum, motiv pentru care praxematica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este reflectarea în conștiință a elementelor realității prin intermediul organelor de simț sau rezultatul acestei reflectări, adică imaginea unui element al realității, însă această imagine este una de ansamblu, iar nu a unor însușiri separate. De aceea, pe terenul lingvisticii, procesul perceptiv reprezintă legătura dintre lumea extralingvistică și reprezentarea ei în limbă, adică modelul esențial al construirii sensului și semnificației. Teoria gestaltistă, insistînd asupra importanței percepției globale în fenomenele de categorizare, a propus o abordare formalistă care a influențat concepția asupra prototipurilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rezultă din procesele respective, experiențiale și discursive, anterioare, care își au originea în necesitatea în care se află omul, pentru a concepe și a comunica, de a clasifica și a numi. Acestea sînt informațiile obținute în același timp de receptarea perceptivă, din perspectiva căreia se plasează subiectul pentru sesizarea obiectului numit, iar interesul diversificat manifestat pentru acesta din urmă fondează programele de sens capitalizate de limbă. Procesul actualizării, care face trecerea virtualităților limbii în realizări efective ale vorbirii, înscrie praxemul în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu realitatea însăși. Sensurile astfel actualizate în discurs vin să încarce astfel cîmpurile semantice deja construite în limbă și le augmentează prin neologia de sens, deplasîndu-le sub forma schimbărilor de sens sau a reactivărilor. Practica lingvistică se adaugă astfel practicilor perceptive și experiențiale pentru a constitui baza de la care pornește sensul și pentru a înscrie într-un cadru, deopotrivă realist și antropologic, presupoziția reciprocă a limbii și a vorbirii. Construit pentru a realiza reperul de bază în fundamentarea praxematicii, conceptul "praxem
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantic, expresiv, interacțional și care generează întrebarea dacă ele sînt nivelurile specifice și identificabile la care se aplică aceste mărci. Prozodia presupune și chestiuni metodologice, care sînt la fel de numeroase, precum cele legate de caracterul parametrilor multipli ai prozodiei, de interacțiunile perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză conversațională, emoție, metrică, versificație. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN PULSIUNE COMUNICATIVĂ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]