1,183 matches
-
religios la Mânăstirea Sinaia, vizitarea Muzeului și Expoziției de Amintiri, a fostei locuințe de vară a regelui Carol I și a reginei Elisabeta, dezvelirea unei plăci comemorative la intrarea în Castelul Peleș, citirea unei poezii ocazionale de către O. Goga, citirea pergamentelor pentru sărbătorirea Semicentenarului, o paradă militară (pe 25, dimineața); un dejun de gală; concertul lui G. Enescu; retragerea cu torțe și concertul muzicilor militare (pe 25, seara); dezvelirea monumentelor regelui Carol I și reginei Elisabeta, dejunul la Stâna regală (pe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
voia sa. Fiecare femeie din acest oraș este părtașă bărbatului ei și fiecare bărbat părtaș femeii sale; soții vor avea fiecare drept la moștenirea celuilalt, În părți egale... Când secretarul princiar sfârși de citit, Îngenunche lângă tron și Îi dădu pergamentul stăpânului său Bertold. Acesta se ridică pentru a le vorbi supușilor: — Loialitatea și respectul pentru străduința fratelui și co re gentului meu, ducele Conrad, Îmi cer să-i Înmânez lui acest document memorabil și să-l rog să-l pecetluiască
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sigiliul vostru și să-l Înmânați cetățenilor noului oraș. Acest oraș, frate, să fie ora șul vostru, căruia să-i dați un nume. Frații se Îmbrățișară. Cu gesturi solemne, cel mai vârs t nic Îi dădu lui Conrad sulul de pergament și se așeză apoi su râzând pe tron. Toți ochii erau Îndreptați asupra tânărului prinț. Ca totdea una, chipul său nu arăta nici o emoție. Doar o ușoară roșeață trăda cât de mișcat era. Conrad luă cu un gest hotă rât
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pentru că s-a băgat pe sub pielea lui Conrad și calcă amândoi În picioare tradițiile străvechi ale cavalerilor! Au ajuns acum cei mai buni prieteni! În loc să se sprijine pe noi, floarea nobilimii, stă toată ziua cu blestematul de zürichez, aplecat peste pergamente, trage linii și visează orașe noi! La ce ne trebuie alte târguri și negustori grași care să se lăfăie ca niște porci În banii lor? Prostimea n-are decât să asude pentru noi! Pe noi ne-a lăsat Dumnezeu să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
diferite, la mânăstirea Sfântul Petru, ca să nu trezească nici o bănuială. Totuși, Otto aflase curând prin spionii săi ce se Întâmpla și se folosi de dragostea lor ca să-i lovească pe ducele Bertold și pe ai lui. Două suluri mici de pergament, legate cu șnur de mătase albastră, ajunseseră astfel În mâinile celor doi tineri. E adevărat, lui Bodo i se spusese că Reinhard, fratele Berthei, mesagerul personal al prințesei, Își rupsese piciorul. Iar domniței i se spusese că Niklaus, curierul lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cald. — Doică, spuse el, jură-mi că nu spui nimănui nimic. Jură pe mântuirea sufletului tău! Eliberă pruncul din toate valtrapurile În care era Înfășurat. Era un băiețel dolofan, Învelit În scutece scumpe de mătase. Alături, pe o bucățică de pergament, scria: „E botezat și-l cheamă Bodo.“ Găsi și o punguță de piele de Cordoba, din care negustorul scoase uimit o minunată cruce de aur bătută cu ametiste, prinsă Într-un lanț tot de aur nu mai puțin masiv, cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și-i dădu aripi. Se ridică cu o sprinteneală de mult uitată de la pupitrul unde verifica niște socoteli cu acea minuție care-l făcuse bogat cu ani În urmă pe bunicul său, azvârlind cu furie pana de gâscă, astfel Încât tot pergamentul se umplu de pete. Trecu ca o vijelie În odă i ța de alături, unde, printre bucoavne, suluri de pergament și lăzi uriașe, trona prietenul și omul lui de Încredere, Solomon din Mainz. Acesta avusese odinioară un birou Înfloritor În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
minuție care-l făcuse bogat cu ani În urmă pe bunicul său, azvârlind cu furie pana de gâscă, astfel Încât tot pergamentul se umplu de pete. Trecu ca o vijelie În odă i ța de alături, unde, printre bucoavne, suluri de pergament și lăzi uriașe, trona prietenul și omul lui de Încredere, Solomon din Mainz. Acesta avusese odinioară un birou Înfloritor În orașul de pe malul Rinului și nu puțini nobili renani Îi erau datori vânduți. Dar, odată cu Întâia cruciadă, când, deși intervenise
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Mă plimb apoi de-a lungul bibliotecii lui Origene și a lui Eusebiu din Cezareea, admir mozaicurile de pe sol, dalele de marmoră și capitelurile corintice împodobite cu o cruce, mulțumit să aflu că aici s-au făcut primele copii pe pergament ale Scrierilor Sfinte. Prima istorie a Bisericii (pe la 320) și primul ghid "turistic" al regiunii: Onomasticon. Detaliul cel mai amuzant, în vestibulul perceptorului bizantin, mi s-a părut inscripția în grecește gravată într-un medalion în mozaicul de pe sol: Dacă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ștefan încearcă să ia măsuri care să mențină trează prin religie, conștiința de neam a sârbilor, bulgarilor și grecilor. În acest an, domnul face prima danie mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Domnul trimite mănăstirii un manuscris, Faptele apostolilor, scris pe pergament și împodobit cu miniaturi splendide. Din miile de manuscrise aflate în bibliotecile rusești, rușii au ales, cum a scris Emil Turdeanu, acest manuscris ca să reprezinte vechea artă rusească. Pentru întărirea alianțelor cu vecinii din Nord și Nord-Estul Moldovei, „În anul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rare din Pinacoteca statului și din Muzeul Kalinderu, juvaerurile Coroanei în valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, prețioasele colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 de volume-manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu, făcut după natură de pictorul Rosenthal - unele rarități, între care și vestitele Răspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Pietate. Odoarele mănăstirilor și ale Academiei Române Țin să completez — spune d. Pătrășcanu — lista arătând că au plecat în Rusia mai toate odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, cele mai prețioase colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase originale: 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 volume manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu făcut după natură de pictorul Rosenthal - unele rarități, între care și vestitele Răspunsuri ale mitropolitului Varlaam din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
locuri foarte interesante, cum ar fi: Camera cu Rugul Aprins care nu se mistuia (acolo nu intri Încălțat, e loc sacru), Tablele Legii (acolo i s-au dat lui Moise), Biblioteca cu cărți și manuscrise din secolele III-IV (suluri de pergament cum se scriau atunci). Am văzut cărți și veșminte de pe vremea Apostolilor, cruci și multe alte obiecte de cult religios de o valoare inestimabilă. Apoi am vizitat și cimitirul sfinților. La subsolul mănăstirii este o cameră cu oseminte ale sfinților
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
s a sărutat, coborându-se de pe cai. Tot ora șul era pavoazat. Lumea cutreiera străzile, cunoștințele se opreau și se felicitau. O bucurie generală de nedescris. O delegație de doamne a fost primită de rege pentru a-i prezenta un pergament urându-i bun venit și domnie fericită în România Mare. Didina Cantacuzino luase inițiativa și a ținut un discurs. Regele, cu lacrimile în ochi, a răspuns. Pe urmă a vorbit cu cele mai cunoscute. Mi-a spus că tot meritul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și cu un corp delicat ("o balerină", s-a crezut inițial), înveșmântată în rochie de aur, argint și purpură, cu bijuterii exorbitant de prețioase și de un stil de o impresionantă eleganță. Femeia era înconjurată de zeci de mesaje, pe pergament, închise în scoici (scoica era însemnul medieval pentru protecția somnului), toate fiind respectuoase omagii din partea unui număr mare de femei pe care doamna moartă (devenită celebra "Doamna de la Callatis") le însănătoșise. Lângă Doamna de la Callatis, se găsesc un număr de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nici că se putea să fie altfel când eram vreo 40 de ștrengari, toți unul și unul, tineri, sănătoși, veseli, la adăpost de grija zilei de mâni și toți însuflețiți de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente 5. Bine te-am găsit, bre comis! Să trăiești, chir6 paharnice! La mulți ani, arhon 7 spatar! Și cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru. Afară, luminație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai aude decât suspinul vântului prin spărturile meterezelor. O, Doamne! Cine a pus oare întăia piatră în temeliile cetăței pe această culme de munte așa de bine aleasă pentru apărarea țărei? Orișicât aș întreba aceste ziduri mute, orișicât aș răscoli pergamentele colbăite din arhivele țărei, întrebarea rămâne fără răspuns.Mâna fundatoare e nevăzută, ascunsă în întunerecul veacurilor. Știut însă este că cetatea a fost rădicată mult înaintea lui Ștefan cel Mare, poate chiar înaintea lui Alexandru cel Bun. Dar cu cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe oră), le mai aruncam câte o parâmă și îi remorcam la deal, ajutor pentru care, ca răsplată, ne aruncau pe puntea remorcherului câteva scrumbii proaspete. Am luat și eu câteva, se pregăteau simplu la cuptor, învelite în hârtie de pergament. Era un pește foarte bun și gustos dar foarte gras, niciodată nu am reușit să mânânc mai mult decât o singură scrumbie. Se găseau în zonă icre foarte bune de știucă, mari ca cele de Manciuria (cele de crap erau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
împăratul nostru s-a trezit așa devreme Și stă în fața celei mai mari porți a orașului pe tron cu mărire purtând coroana Pentru că azi vor sosi barbarii Și împăratul așteaptă să întâmpine pe căpetenia lor Chiar a și pregătit un pergament să i-l dea A scris acolo multe nume și titluri (...) Adrienuș îl trimite pe fi-su’ după bere. De obicei, ăsta mic, patru ani are, își oprește și el câțiva lei. Mai mult nu. Comision. Acum și-a oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
extrem de moale pentru a nu-mi expune fața la „atacul” mânuțelor rebele. Era pricepută bunica la toate, extrem de înțeleaptă, lucra manual toate tipurile de broderie, dantelă la croșet, tricota și făcea bucate excelente. Mi-am petrecut copilăria între „sulurile” de pergament ale bunicii, pe care mă punea din când în când să i le rulez ordonat, uneori făceam copii și mă minunam de mulțimea detaliilor prinse în dantelele și broderiile sale. Mama, plecase cu mult prea devreme de acasă, de acolo
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
privind Istoria Românilor în veacurile XIII, XIV și XV / B. Țara Românească, anii 1247 - 1500», editată de Academia R.P.R. în anul 1953. Document nr. 145. Originalul există la Arhivele Statului București, A. N. CLV / 1, redactat în limba slavă pe pergament, având pecete atârnată, căzută. Însoțit de o traducere românească din anul 1910. Este consemnat acolo, că o altă traducere românească se află la Arhivele Statului din Râmnicul Vâlcea, «Documente Istorice LXIV / 1». Îl redăm în continuare în traducerea din 1910
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așteaptă, fotoliul și el; am închide ușile ca pe vremuri, ca să nu ne deranjeze nimeni în timpul lecturii. Dar să ne mulțumim cu speranța că într-o bună zi am s-o țin în mâinile mele care vor fi zbârcite ca pergamentul. Cu mâi nile împreunate, ca pe o icoană, așa i-aș duce-o tatei. [...] Am o singură dorință fierbinte pentru ziua ta de naștere: să fii sănătoasă și fericită. Respiră adânc, trăiește fericită, departe de cuptorul de aici. Îngrijește-te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sutane negre, cu perciuni ca urechi de câine, care se ivesc dintr-o pălărie rotundă de un negru Înverzit de intemperii [...], cu lungi bărbi negre și roș covane, care se feresc de foarfece ca de un blestem, cu obrajii ca pergamentul, cu spinarea Încovoiată ca pentru a opune un resort loviturilor de bâtă de care lumea creștină nu-i cruță nici- odată” <endnote id="(125, p. 156)"/>. Cam tot atunci, În 1840, descriindu-l pe evreul din Iași, scriitorul român Alecu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și bibliografie de Paul Cornea, Editura Minerva, București, 1984. 824. Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, Editura Minerva. București, 1986 (prima ediție : Tipografia Academiei Române, București, 1884). 825. Silviu Angelescu, Calpuzanii (roman), Editura Cartea Românească, București, 1987. 826. Ioan Petru Culianu, Pergamentul diafan. Ultimele povestiri (scrise În colaborare cu H.S. Wiesner), postfață de Paul Cernat, Editura Polirom, Iași, 2002. 827. Matei Cazacu, Minuni, vedenii și vise premonitorii În trecutul românesc, Editura Sigma, București, 2003. 828. Norman Manea, Întoarcerea huliganului, Editura Polirom, Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este atent observată de "juriul" numit de Guvernator, atent să puncteze sau să depuncteze totul: ordinea, costumele, muzica, alinierea, carele alegorice, încadrarea defilării în timpul maxim admis. Defilarea unei școli începe cu grupul Abre Alas, care prezintă o "Carte" sau un "Pergament" pe care este inscripționată "tematica" aceasta putând fi istorică, folclorică sau de prezentare a unui personaj. Urmează Comissao de Frente, un grup de "onorabili ai școlii", apoi Porta bandeiras și Mestre Sala, o femeie și un bărbat, de obicei mulatri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]