883 matches
-
mecanismelor ce susțin funcțional viața psihică. În rândul psihoticilor cea mai gravă formă de manifestare este comportamentul melancolicilor, caracterizați printr-o formă ambivalentă de agresivitate care merge de pruncucideri la omucideri și de la mutilări până la suicid. Un mare grad de periculozitate îl prezintă și schizofrenicii paranoizi prin frecvența conduitelor deviante patologice și actele agresive săvârșite cu ferocitate precum și provocarea de leziuni multiple prin mijloace de atacare din cele mai diverse. d) personalitatea demențială autorul consideră definitoriu în diagnosticarea degradării personalității în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Subiectul individual, venind în contact cu diferite situații cotidine, resimte anumite tensiuni, un disstres cu grade diferite ce afectează gradul de adaptare socială, se remarcă aici o corelație direct proporțională: cu cât starea de încordare crește cu atât gradul de periculozitate al unui comportament antisocial, distructiv, este tot mai mare. Bineînțeles, în cadrul acestui proces ecuația personală deține un loc semnificativ, întrucât stimulii din exteriori nu dețin anumite proprietăți stresante, ei doar există; însă maniera de evaluare și de raportare a individului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
uneori aceleași crime și că dovedesc precocitate în manifestările criminale; ei manifestă un fel de înclinație spre crimă și, mai ales, spre anumite crime; totodată, aceștia arată persistență pe calea criminalității și ocolirea muncii, neîncadrare în rândul oamenilor cinstiți, dovedesc periculozitate socială, fiindcă au o înclinație și pornire spre crimă. Astfel de trăsături și manifestări caracterizează pe criminali și îi deosebesc de noncriminali. Dar deosebirea, nu este după cum am mai spus, de natură, criminalii nu sunt o altă speță de oameni
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sunt oameni ca și noncriminalii, dar ei se disting de alții deoarece comiterea crimei este expresia unei diferențe de grad, deci cantitativă și nu calitativă; există o diferență de grad între psihismul criminalilor și acela al noncriminalilor (J. Pinatel, 1956). Periculozitatea actului criminogen apare odată cu conceperea mentală a acestuia, urmând cu punerea în fapt a omorului și se finalizează cu atitudinea individului față de comiterea acestuia. Maniera de punere în practică a "planului omocidar" variază în funcție de starea de frustrație resimțită de subiectul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca frustrante, individul lipsit de un suport psiho-afectiv matur va căuta să-și satisfacă acele nevoi și plăceri, prioritară fiindu-i propria persoană, chiar dacă este conștient de caracterul malign al faptelor sale. Individul nu reușește decât pe această cale, iar periculozitatea actelor omucidare constă în etapa de premeditare a acestora și, mai ales, a duplicității afective, este indiferent la nevoile celor din jur și, totodată, incapabil de loialitate. Frustrația resimțită ca marcantă dezvoltă la psihopat un nihlism social total. 3.2
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sunt excluse. Menționăm cu titlu informativ cele mai răspândite și grave forme de psihoză: psihozele discordante (schizofreniile), epilepsia, psihozele maniaco-depresive, psihozele acute (datorate intoxicărilor, în cazul alcoolicilor), delirurile sistematizate, psihozele post-traumatice, psihozele infecțioase, psihozele de involuție. Printre acestea de o periculozitate deosebită este, se pare, paranoia care poate trece uneori neobservată până la un punct chiar și de cei din jur generând adevărați monștri psihici, ca marii mistici sau tirani. Perverșii reprezintă o altă categorie de persoane marcate utilizând categoriile clasice ale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fii fericit, roagă pe zei să nu ți se realizeze ceva din cele dorite.” (L.A. Seneca) Recomandările acestea, cu aspect paradoxal, sînt demne de reținut, deoarece este știut că „dorințele” au o psihologie a lor, care este greu de stăpînit, periculozitatea lor constă În faptul că, pe măsura ce le satisfaci, te prind tot mai mult În jocul lor prin promisiunile pe care le cuprind. Altfel spus, orice dorință se pretează la a forma o dependență/o sclavie, pe măsură ce o Împlinești
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și a vocilor (avizate) care spun că virușii vor transforma viitorul comunicațiilor mobile într-un coșmar, ștergând datele din telefoane, accesând conturile bancare, sunând la numere cu suprataxă, înregistrând conversațiile și transmițându-le către ale numere de telefon, gradul de periculozitate a virușilor mobili nu este, în prezent, foarte ridicat. Mod de lucru Transmisia prin Bluetooth, specifică multora dintre ei, îi face pe atacatorii mobili mai asemănători cu virușii biologici, care cer, pentru a se multiplica, apropierea dintre indivizi. Această caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ființă opusă și periculoasă” el fiind perceput ca „un semen în stare de suferință”. Cabanis, referindu-se la statutul social al bolnavului psihic, distinge trei grupe de raporturi între acesta și societate: a) starea de boală psihică; b) potențialul de periculozitate antisocială; c) pierderea parțială sau totală a discernământului cu implicații imediate asupra răspunderii pentru faptele comise. Constituirea psihopatologiei ca știință Deși s-a constituit relativ recent ca disciplină independentă în cadrul „disciplinelor psihologice”, psihopatologia are rădăcini solide și vechi în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care confecționează „imaginea socială” a nebuniei. Societatea asociază nebunia cu violența în cadrul acestei „imagini”. Ca și nebunia, violența este irațională, ambele fiind expresia unor excese potențiale ale pulsiunilor individului (G. Bataille). S. Taieb remarcă faptul că nebunia și violența implică periculozitate, dar deși statutul de nebun este identic în societate, atât pentru bărbat, cât și pentru femeie, rolurile sunt diferite. Astfel se consideră că femeia este victima propriei sale nebunii, care returnează violența nebuniei asupra ei însăși, pe când bărbatul este nebun
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inactivitate, pasivitate sau acțiuni bizare, periculoase, automate, stereotipe, negativism etc. Toate acestea pot avea o motivație psihopatologică, ele fiind reacții, conduite sau acțiuni dictate de stările delirante, halucinații, impulsiuni morbide etc. În majoritatea cazurilor, ele pot avea un caracter de periculozitate pe care examinatorul trebuie să-l surprindă, orientat fie împotriva persoanei bolnavului (autoagresivitate, acte suicidare), fie împotriva celorlalți (violență, omucideri, distrugeri de bunuri, clastromanie, piromanie etc.). III) Examenele clinice complementare ale bolnavului psihic se impun cu obligativitate. Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Spre deosebire de agresivitate care este o stare psihică potențială, violența este o formă de conduită agresivă „învățată” prin adoptarea unor „anti-modele” de comportament de tip deviant sau sociopatic. Ea are un caracter distructiv, antisocial, prezentând prin aceasta un mare grad de periculozitate. Este legată de tulburările de activitate, voință, instinctuale, fiind prezentă în multe afecțiuni psihice. Tulburările afective Aspecte psihologice generale Afectivitatea reprezintă ansamblul de reacții psihice ale individului în fața unor situații ocazionate ale vieții, fie datorită unor contacte cu lumea externă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al zeilor”, o stare de „inspirație poetică”, „transă oraculară”, „eresul” sau „entuziasmul bachic” și nebunia ca boală - tulburare a minții care ține de sfera medicală. Dar, odată cu aceasta din urmă, Socrate aduce în discuție și „latura socială” a nebuniei subliniind „periculozitatea antisocială” a actelor de conduită ale bolnavilor psihici care periclitează ordinea socială, prescriind în sensul acesta măsuri de prevenție și de protecție socială ale cetății împotriva nebunilor (Legile, 10, d-e). Cele două forme de nebunie, culturală și medicală, au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
religioase și juridice. Din acest motiv, statul va atribui bolnavului psihic un anumit statut care sub intenția formală a „protecției terapeutice” nu va face altceva decât să-l izoleze și să-l marginalizeze. Boala, psihică se va încadra în sfera „periculozității sociale” a actelor „antisociale”, iar bolnavul psihic va fi considerat ca un potențial sau activ „violator” al ordinii și legilor sociale. Ceea ce reprezintă însă o notă particulară, este faptul că „absența discernământului”, a „conștiinței faptelor comise” fac ca aceste persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care sunt internați pe termen lung, bolnavi psihici care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără discernământ și, în consecință, iresponsabili din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele de psihiatrie în care sunt internate persoane care, prin convingerile lor politice, prin propaganda publică și acțiunile lor, se opun ordinii statului. Acest sistem de reprimare mascat sub eticheta „bolii psihice” este, incontestabil un grav atentat la drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afazia Wernike) datorită leziunii cortico-cerebrale a centrilor vorbirii din creier. Agitație: formă de comportament patologic de expresie motorie, mai mult sau mai puțin turbulentă și dezordonată, cu caracter pulsional, adesea ireflexiv, putând duce la acte de violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un exemplu de "fantasmă" pare a fi, din acest punct de vedere, ideea statului minimal, deși este cert că exercițiile de limitare a puterii guvernamentale, pentru care argumentează și astăzi liberalii, sunt demne de luat în considerare, inclusiv din perspectiva periculozității subordonării descoperirilor științifice unor ignobile scopuri politice sau militare. b) Conservatorismul ca model politico-epistemic În ceea ce privește cea de a doua mare ideologie a modernității, și anume conservatorismul (ca și epistema care îi este proprie), aici problema cunoașterii este discutată în mod
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
încât aceasta din urmă să devină una "totală", teoreticieni conservatori de talia lui Michael Oakeshott au glisat înspre un pesimism epistemologic de natură să tempereze credința unei cunoașteri perfect "raționale" a lumii noastre. De altfel, gânditorul britanic a avertizat cu privire la periculozitatea aplicabilității principiilor raționale în spațiul socio-politic, atrâgând atenția asupra faptului că "raționalismul (...) este atât o modă, cât și o doctrină, o stare a minții și o credință"52. Tocmai de aceea, epistema conservatoare are drept piloni centrali ai demersului său
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
obiecte de mică valoare, care nu sunt comercializate); dromomania plecarea nemotivată în călătorii mai scurte sau mai lungi. Actele impulsive se întâlnesc în tulburările de personalitate, oligofrenie, alcoolismul cronic, schizofrenie. 2. Raptusurile sunt manifestări cu grad mare de potențial de periculozitate (auto și heteroagresivitate, sinucidere). Este cazul raptusului anxios și a celui melancolic. Ele apar brusc, în contextul simptomatologic al psihozelor delirant-halucinatorii, în depresia severă cu tulburări psihice, schizofrenie. 3. Sindromul catatonic cuprinde două categorii de tulburări: negativismul și pasivitate. Negativismul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unui utilaj chimic sunt: stabilirea condițiilor de lucru pe toată perioada normală de funcționare a utilajului (execuție, probe, recepție, transport, montaj, exploatare curentă, opriri, intrare și scoatere din funcțiune); determinarea principalelor proprietăți ale mediului (coroziunea, valoarea temperaturilor extreme de funcționare, periculozitatea mediului); t ccr Reactoare în industria chimică organică 55 stabilirea mărcilor de oțel ce pot satisface aceste proprietăți, fără ca acestea să prezinte inconveniente. Materialul frecvent utilizat în construcția recipientelor sub presiune este tabla din oțel laminat. Funcție de compoziția
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
timp însă, apar Multiple Independently Targetable Reentry Vehicles (MIRV), rezultate în urma adaptării rachetelor nucleare astfel încât să poată transporta mai multe încărcături nucleare simultan care, la reintrarea în atmosferă, se ghidează fiecare către propria-i țintă. Acestea prezintă un grad de periculozitate mult mai mare și sunt foarte greu de monitorizat. Statele Unite nu au fost totuși singura superputere care a dezvoltat politici nucleare. URSS a dezvoltat de asemenea o serie de politici nucleare prin care își reglementa folosirea propriului arsenal nuclear. Prima
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile; 3. descrierea sistemului informațional, inclusiv a celui de avertizare sonoră; 4. situațiile și decizia de declanșare a sistemului de alarmă. Responsabilități privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de contact-fix și mobil); 5. căile de transmitere a deciziilor, responsabilitățile și modul de acționare a sistemului de alarmare. Localitățile din aval, în care există sisteme de avertizare, tipul de semnal pentru diferite situații critice, locurile unde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
1 din anexă 3 a fost modificat de pct. 35 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 352 din 21 aprilie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 398 din 11 mai 2005. Tabelul nr. 2 Substanțe poluante cu grad ridicat de periculozitate Tabelul cuprinde următoarele clase și grupe de substanțe selectate în special pe baza toxicității, persistentei și bioacumulării lor: 1. compuși organohalogenati; 2. compuși organostanici și organofosforici; 3. substanțe cu proprietăți cancerigene; 4. compuși organici ai mercurului; 5. compuși organosilicici; 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170278_a_171607]
-
deșeuri radioactive care se concentrează în mediu sau în organismele acvatice. Este interzisă evacuarea în receptorii naturali o dată cu apele uzate a substanțelor individuale care aparțin claselor sau grupelor de substanțe enumerate mai sus și care au un grad ridicat de periculozitate. ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170278_a_171607]