2,556 matches
-
propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi oferă în replică unele reprezentări sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul Mediu a fost comunitatea sătească, preluată de la daci și de la daco-romani, deci perpetuată în timpul ocupației și dominației romane cînd comunitățile gentilo-tribale devin comunități teritoriale. Continuitatea comunităților sătești pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci pînă la întemeierea statelor feudale înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca popor sedentar", notează Rusu. ÎNTEMEIEREA STATELOR Problema istoriei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rezidă în apartenența Transilvaniei la un Imperiu habsburgic care se afirmă, și în dependența Moldovei și a Țării Românești de un Imperiu otoman care oferă puțin. Divergențele între două arii moldo-valahă și transilvană sînt lizibile în dominația slavonei care se perpetuează în Moldo-Valahia în interiorul unei biserici conservatoare și în cea a românei, care s-a impus pe larg în Biserica transilvană. DESPOTISM LUMINAT ȘI MANIFESTĂRI POPULARE Epoca romantică, apoi istoriografia naționalistă au reconstruit un secol XVIII, în același timp întunecat pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
români, maghiari sau sași, instituțiile Bisericii ortodoxe, catolice sau protestante. Memoriul adăuga că guvernul regal nu putea fi făcut responsabil de faptul că majoritatea marilor proprietari din Transilvania erau de origine maghiară. Problema Bisericilor cuprinde o discordie care s-a perpetuat de-a lungul timpului: maghiarii se plîng de exproprierile fundațiilor religioase, Bucureștiul răspunde printr-un document, trimis la Geneva, la 2 ianuarie 1922, următoarele: libertatea cultelor există, la Oradea Mare fiind creat un episcopat calvinist maghiar, la Cluj fiind pe cale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Veniturile Dobrogei, ca neavând legătură cu bugetele anterioare de 2 830 780. b) Rămășițe de 7 500 000. Ce sânt rămășițele? Ele sânt veniturile unui an anterior, neîncasate și înlocuite prin datorie flotantă, prin bonuri de tezaur. Rămășițele cari se perpetuă nu probează decât că s-au întins coarda impozitelor peste capacitatea contribuabililor, dar de bună seamă nu pot să aibă caracterul unui venit real, fiindcă fiecărei sume de rămășițe corespunde o sumă echivalentă de datorie flotantă. Mai trebuie scăzut: c
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că d. Brătianu a izbutit în scopurile sale sau că a cerut principelui Carol ca să-i dea un succesor. [ 24 iunie 1880] ["ESTE ADMISIBIL ÎNTR-O ȚARĂ...? "] Este admisibil într-o țară constituțională ca o criză de cabinet să se perpetueze în infinit? E prea adevărat că toți oamenii noștri de stat sânt geniali, că aceleași ilustre personaje pot trece din resort în resort aducând aceleași mari servicii patriei; e incontestabil de ex. că d. Cîmpineanu unește gravitatea omului de finanțe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar așa e cum zice organul d-lui Boerescu. De invidie am vorbit rău. De spaimă pentru că ne temem ca nu cumva "prin lucrările serioase de cari guvernul a început să se ocupe în privința îmbunătățirilor interioare să ajungă a se perpetua la putere, binemeritând de la țară, astfel încît să piarză orice speranță cei de la "Timpul". Așa e, onorabili confrați, ați ghicit-o. Frică ne e că ne veți apuca pe dinainte, ne veți lua apa de la moară, vorba ceea; și ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putere, agitând cestiuni naționale când ele erau mai nerealizabile decât oricând și astupîndu-le gura când există perspective de realizare; spunând neadevărul oricând și neavând nici o țintă politică clară. O țintă are în adevăr, una singură, care nici merită relevată: a perpetua rămânerea la putere a unei clase de paraziți sociali, de oameni fără știință de carte și fără caracter, slugi ai oricărui guvern și ai oricărui sistem, dar dușmani meritului și adevărului sub orice sistem și sub orice guvern. E neauzit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
legea fizică de dezvoltare care a determinat rezultatele ulterioare, a trebuit, afară de aceasta, ca atunci și celula organică ce compune astăzi creierul animalic cel mai dezvoltat să fi existat într-o formă sau alta atomistică. Este dar o dezvoltare nu perpetuă probabil, dar ale cărei limite sânt vaste și necunoscute. Nimic nu ne autorizează a crede că procesul de dezvoltare al sistemei planetare, al stadiului nostru chimic organic, al speței umane îndeosebi, sânt la culmea evoluțiunii respective. Nimic nu ne autorizează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pp. 65-70. 29 Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu, Secolul XIX, vol. II, Ed. Saeculum I. O, Buc., 2002, p. 414. 30 Accesul greu la o colecție completă, imposibilitatea referințelor la o presă religioasă în anii comunismului au perpetuat datări încă neclarificate. Reținem pe cele ale lui Lucian Predescu (Enciclopedia României "Cugetarea", Material Românesc Oameni și Înfăptuiri, 1940. Cităm după ed. Anastatică a Ed. Saeculum I.O. și Vestala, Buc., 1999, p. 724) în trei etape: Satu Mare (oct.-dec
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
șoptit, în dreapta și-n stînga: ce se mai pictează, dragă? deruta celui care ucenicise în Parisul tuturor nebuniilor artei numea, de fapt, cu tragism, teroarea ideologică la care era supusă (și) pictura, numea imposibilitatea acesteia de a-și relua și perpetua vigorile antebelice, starea ei de colaps. Pentru cei mai mulți din pictorii care veneau dintr-o Românie normală se punea chestiunea "supraviețuirii". Șansa, unica șansă, în a-și apăra cît de cît demnitatea rămînea acel dat al picturii ce se practica aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe o astfel de catedrală: Madonna dell' Orto. Sub imperiul aceleiași impuse obișnuințe, intrăm. Minune: opt pînze de Tintoretto! În fața cărora ți se taie respirația? În fața Prezentării Fecioarei la templu? În fața Judecății de apoi? Eclerajul savant al primei îi și perpetuează acesteia, după patru sute de ani, prospețimea aproape tactilă, senzuală. Ieșim, împăcați cu noi înșine, în noaptea venețiană. Trec, în dimineața asta, peste Canal Grande, și mă aflu sub zidurile bătrînei Academii de Artă. Văd un pictor al străzii. Unul din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rațiunea de a fi a unui fost mare imperiu, a magnificei Anglii contemporane, centenara e înconjurată de dragostea sinceră a "supușilor" ei, veniți s-o felicite de peste tot (pe cont propriu, nu aduși cu garnituri speciale și în camioane), dragoste perpetuînd, de veacuri, credința în divinitate și monarhie. (Ce pandant mizerabil oferă azi dictaturile de inspirație sovietică, Coreea de Nord, Siria, Irak, Cuba, instaurînd supraviețuirea dinastică a primitivilor despoți locali; sub ce dramă prelungită își duc viața state ca însăși uzurpatoarea de propriul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noastre experiențe totalitare, eventuala izbîndă a primogenitului ne sună bizar, mai cu seamă că se consumă pe un continent de la care am așteptat (și așteptăm) tradițional, aproape mitic, doar mesaje autentic democrate. Numai monarhia are dreptul (divin) de a-și perpetua familial existența. Și vedem cu toții ce performanțe de civilizație cunosc statele care, neabătut, decid regalitatea. Pentru că (iarăși vedem cu toții) propensiunea spre dinastie a celei mai nenorocite părți a omenirii este un fenomen tipic al "socialismului" de lume a treia. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
american care a girat, într-un secret mai mare decît al Yaltei (cel al Maltei), o nebuloasă nouă delimitare a zonelor de influență. Și care, după consumarea mandatului, a cauționat (cel puțin "sentimental") un regim Iliescu, atît de, iată, pernicios perpetuat pentru noi. Să ne mirăm că mesagerii iliescieni Năstase și, printre alții, un disponibil de teapa radiofonizatului Șeuleanu au găsit, recent, audiență maximă în aria republicană, agitată acum de... băiatul tatei? Ne mirăm. Da, în cazul Americii, ne mirăm. Dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai vechi școli românești. Calcul greșit! Lumea civilizată, cu excepțiile de rigoare (ce rigoare!) asiatice sau caraibiene, s-a debarasat brusc și spectaculos de tragismul unei orînduiri contrare firii omului și continuă să facă ordine în urma imploziei. Reziduurile comunismului își perpetuează pulsiunile malefice iar spectacolul, oricum tragic, oferit recent de o Iugoslavie în sfîrșit trezită ne arată ce seve circulă încă în țesuturile alterate ale mulțimilor îmbolnăvite de bolșevism. Seve depistabile și-n spațiul nostru, în care, iată, după înlăturarea acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
costume de carnaval. Ce nu poate firava democrație de după decembrie '89, adică să așeze faptele la locul lor (într-o istorie care oricum e scrisă, dar încă nerostită), o face invers, și cu urmări dintre cele mai nefaste forța obscură perpetuată după lovitura de stat din același decembrie '89. În loc să fie numită pe numele ei și detașată net de aspirația (cvasi)generală întru răsturnarea comunismului (atît de nesperat ivită într-o țară ce părea să-și fi uitat identitatea), este promovată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hainele de sînge pînă cînd cel care dormea s-a deșteptat" (Vala, ÎI, 265), implicînd faptul că divinitatea s-a lăsat, pentru om, crucificata mereu, cît a durat timpul. Astfel se revelează o nouă dimensiune a timpului: aceea de durere perpetua a divinității din mila pentru cei căzuți, care, prin propria lor voința, dacă vor voi, vor fi înălțați de Dumnezeu din nou în viață luminii. Din perspectiva lui Blake, mîntuirea se realizează prin ieșirea din lipsă/distorsionarea/pervertirea (parțială cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
substanță dumnezeiasca (ousia). Sînt apele arhetipale, apele Logos-ului ce dau legea-arhetipul (firea înnăscuta a creației). 236 (VII [b], 286) Zăcut-a Demonul: Paradoxal, into este dinamic, arată direcția spre înăuntru, iar Lay arată o stare pe loc, o stare perpetua; natură iadului este permanentă cădere în sine, izolarea de spirit, însingurarea. 237 (VII [b], 289) Vezi supra notă despre Polypus (IV, 266). 238 (VII [b], 289) se Alătură lui Beula că Polipul de Stîncă: Vezi V. Lovinescu: lumea psihică, ultimul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sa, Un giorno di regno. Cea mai cunoscută pagina a operei Nabucco este corul Va, pensiero, sull'ali dorate. Acest cor este prezent cu regularitate în epoca modernă în concerte că piesa de sine stătătoare. Specialiștii în istoria muzicii au perpetuat mitul acestui cor interpretat de sclavii evrei în cel de al doilea tablou al actului III. Cercetătorii au crezut timp îndelungat că audiență, a răspuns cu o fervoarea naționalistă acestui impresionant imn al sclavilor evrei prin care aceștia își exprimau
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
doruri ce altfel ne ard și ne consumă. O țintă odată atinsă deschide un alt orizont de expectanțe. Înaintarea presupune o pluralizare și o permanentă lărgire a orizonturilor. Călătorim pentru a ne desluși, pentru a ne păstra sau a ne perpetua identitatea, pentru a ști ce putem fi sau Întreprinde În raport cu alții. Ne punem pe fugă (...În Egipt sau aiurea) pentru a scăpa de incertitudini, de destructurări intempestive. Uneori, escapada e singura soluție de a face un salt sau o acoladă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce putem fi sau Întreprinde În raport cu alții. Ne punem pe fugă (...În Egipt sau aiurea) pentru a scăpa de incertitudini, de destructurări intempestive. Uneori, escapada e singura soluție de a face un salt sau o acoladă existențială, poate Întări sau perpetua destine individuale, familii, colectivități. Te duci undeva pentru ca Întoarcerea să te edifice definitiv. Această experiență este o modalitate de salvare (pentru individ și chiar pentru comunitate, provizorie sau definitivă). Călătorim, de asemenea, din nevoia de a ne primeni și de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și Îmbogățire spirituală: nășirea Nu tot ce ține de experiența fundamentală a omului se poate transmite prin școală. Sunt conduite și valori ce pot fi Însușite prin contagiune directă, prin coîmpărtășire și bucuroasă dăruire. O comunitate și membrii săi Își perpetuează spiritualitatea prin diferite mecanisme de Învățare prezente, evident, la nivelul școlii, dar și prin forme complementare, evanescente, conviviale, despre care se vorbește mai puțin, dar care uneori fac mai mult În direcția menționată decât instituțiile consacrate. Printre numeroasele mecanisme formative
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
orice epocă revendică temporalitatea ca un gaj, un garant al autenticității. Cu cât un lucru este cunoscut mai demult, cu atât devine mai valoros. Școala este chemată să instruiască pe cei prezenți În concordanță cu cei care au fost, să perpetueze În timp ceea ce omenirea are mai de preț. Ea este „cureaua de transmisie” de ordin cultural ce asigură continuitatea și solidaritatea Între generații. Se mai spune apoi că școala trebuie să pregătească oamenii pentru viață, pentru schimbarea adusă de scurgerea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau contamina ființa. Și nici atunci În totalitate, căci mai rămâne ceva care nu poate fi surprins nici prin aceste subterfugii. Restul este mai mult subînțeles, refăcut și contrafăcut de oricine va Încerca să descifreze taina vieții cuiva. Și se perpetuează, să zicem simplu și plat, sub formă de doruri, nostalgii, tânguieli, dureri și pătimiri. 8.6. Reflecții legate de trecerea timpului Părăsirea unui an vechi și intrarea Într-unul nou ne predispun la o reflecție asupra timpului. Ce este timpul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ceea ce urmează. „Dormim așa cum ne așternem”, spune un proverb autohton, iar acest cuget primește semnificații grăitoare și În acest context. Cochetarea cu răul gândit presupune o extindere a sa și la nivelul faptelor sau al gesturilor. Alchimia Începuturilor se va perpetua mai departe, fără să știm, fără să recunoaștem. Dacă Începi rău, sfârșești rău! Încă un amănunt: nu toți reușim să Întrupăm la modul exemplar astfel de Înclinații douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Nu putem aluneca toți Într-o perpetuă și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]