2,910 matches
-
amplasării rachetelor americane. Temele Statelor Unite subliniau natura multilaterală a deciziilor NATO, încurajau guvernele europene să preia conducerea și se foloseau de participanți americani neguvernamentali precum oamenii de știință pentru a contracara argumentele sovietice. Deși sondaje efectuate în Germania indicau o persistență a temerilor în legătură cu politica Statelor Unite, două treimi din populația germană s-a dovedit pro-americană. Fostul Secretar de Stat George Schultz a ajuns mai târziu la următoarea concluzie: "Nu cred că am fi scos-o la capăt dacă nu ar fi
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
specială a degetelor, cum ar fi haluce în ciocan, picior în varus ecvin cu extensia primelor falange prezente în ataxia Friedreich. Palparea evidențiază temperatura cutanată, umiditatea tegumentelor, prezența pulsului la arterele pedioase, tibiala posterioară, poplitee și femurală. Comprimarea degetelor cu persistența unor zone albe la acest nivel traduce insuficiență circulatorie periferică. Se palpează masele musculare ale gambelor marcând prezența edemului. Palparea maselor musculare de la nivelul gambei însoțită de algie la acest nivel se întâlnește în miozite, precum și în tromboflebita profundă, iar
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
al habitatului 57. În paralel, etnografia franceză realizează în mediul urban, ca și în mediul rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de Lauwe, va conota cu și mai multă precizie întreprinderea, determinând ulterior degajarea interacțiunilor dintre noțiuni precum cele de "cultură
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al extinderii cadrului de expresie a modelelor de piață (printre care evoluțiile de pe piața muncii) și a logicilor de spectacularizare care le constituie 96. În sfârșit, să revenim la ultimul aspect, care a fost deja evocat cu referire la întreprindere: persistența în etnologia contemporană a obiectului ritual, ca scenă ce se oferă descrierii etnografice, dar și ca grilă de interpretare putând fi ușor extinsă la contemporaneitate, de la instituțiile și ceremoniile politice la școli, de la sport la întreprindere, de la sărbătoare la religie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
comercial al companiei a fost drastic afectat. În 1961, situația era următoarea: • piețe de produse alimentare în fiecare așezare urbană; • în aceleași centre urbane, un artizanat foarte viu (tâmplari, croitori), care a fost creat de această circulație internă a banilor; • persistența rețelei de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
viața este profund nedreaptă cu ei. Chiar dacă se însoțesc de multe ori, invidia și resentimentul nu sunt identice. Bunăoară, dacă invidia are, de obicei, un obiect anume, care odată obținut, face ca invidia să se calmeze, resentimentul are o anumită persistență, se insinuează în personalitate, devenind o latură permanentă a caracterului cuiva (idem, p. 130). Când nu putem îndrepta o anumită situație care ne frustrează/ne deranjează și nu ne putem resemna cu ea, rezultatul este, adeseori, resentimentul. Acesta tinde să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cauza apariției bolii Parkinson este de cele mai multe ori neclară. 7.2.2. Delirium Starea de delirium se caracterizează prin dezorientare, deficit al memoriei de scurtă durată, îngustarea câmpului conștiinței. O persoană aflată în această stare va avea dificultăți de concentrare, persistență sau flexibilitate a atenției. Toate aceste simptome se instalează brusc, în interval de câteva ore sau zile și fluctuează pe parcursul zilei, accentuându-se frecvent spre seară. Durata lor este relativ redusă, în cazuri rare depășind o lună. Pacienții cu delirium
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
presupus că lotul experimental va obține îmbunătățiri la nivel clinic comparativ cu lotul de control. Evaluările sunt realizate pretest-posttest, pe două loturi în care subiecții au fost repartizați în mod randomizat, existând și o evaluare de follow-up pentru a observa persistența în timp a rezultatelor pe lotul experimental, la șase luni după intervenție. Participanții au fost selectați în mod aleator din populația generală, fiind repartizați în grupul experimental și în grupul de control. Au fost incluse persoanele de peste 18 ani cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
consolidarea VMC în toate domeniile, cu excepția acordării de azil politic și imigrației. De asemenea, a sprijinit consolidarea rolului Parlamentului European în procesul legislativ (Rittberger, 2001, pp. 198-202). Instituționaliștii ar putea privi combinația dintre înăsprirea graduală a poziției diplomatice germane și persistența unei atitudini în general favorabile față de adâncirea cooperării europene într-o serie amplă de chestiuni drept o reflectare a faptului că acordă o importanță fundamentală instituțiilor europene în urmărirea intereselor sale naționale. De asemenea, Germania este un susținător de frunte
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la eliminarea tuturor alterărilor melodice și a tuturor formelor de iraționalitate: "Nu s-a întâmplat astfel, deoarece compozitorii voiau să mențină elementele iraționale, pentru a-și proteja posibilitățile de expresie. Prin urmare, am greși atribuind iraționalitățile subzistente în muzica actuală persistenței anumitor trăsături ale muzicii vechi: ele sunt, dimpotrivă, voite". Julien Freund, Sociologie de Max Weber, PUF, Paris, 1983, p. 242. Adevărata figură a oricărui artist este așadar cea de demiurg, nu de Dumnezeu, care, după expresia lui Leibniz, Dum calculat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
încep controlul apei, asanarea și prevenirea bolilor transmise prin in-festarea apei. În zilele noastre, apa este murdărită de civilizație, este risipită și s-a întors împotriva oamenilor (inundații, creșterea suprafețelor deșertice, ruperea echilibrului hidric, poluarea industrială, creșterea consumului necesar irigațiilor). Persistența acestei stări de fapt ne conduce spre dezastru. Cu toate acestea, nu toți înțeleg că apa este un patrimoniu prețios, fragil, indispensabil. Apa nu este o resursă abundentă. Apa dulce, disponibilă pentru folosirea ei de către om, reprezintă mai puțin de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
domeniile ochiului, vederii și opticii depășeau tot ceea ce se știa până la el, anunțând cele mai multe dintre informațiile moderne în domeniu. În opoziție cu ceea ce se știa, Leonardo a presupus că propagarea luminii se face radiar, în toate direcțiile. El a observat persistența imaginilor pe retină, a cu-noscut iluziile optice, efectul oglinzilor convexe și parabolice, precum și efectul lentilelor; de asemenea, redresarea imaginilor. Dintre desenele lui Leonardo referitoare la optică, cele mai impresionante sunt acelea asupra propagării luminii în toate sensurile, pornind de la sursa
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
o parte a ei n-a fost cea bună? Că proiectul care le-a reglementat viața a fost greșit și că datorită lui viața lor este un eșec? Direcția în care mă hotărăsc este rezultatul unei erori nerecunoscute care, prin persistență, dobândește timpul necesar pentru a se transforma în convingere și, în cele din urmă, determinîndu-mi eul, pentru a deveni caracter. Oricine poate cunoaște căderea în eroare ca obnubilare pasageră a spiritului propriu. Privirea care se tulbură și care, o vreme
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prostia, care în cazul unui om inteligent e recunoscută ca prostie și, ca atare, anulată, trebuie să fie îndrăgită: îndrăgostirea de tot ce-mi aparține este temeiul de posibilitate al prostiei. Altminteri, urâtul instalat în spirit care e prostia, acea persistență în fals capabilă să nască o constelație de riduri ale minții, o schimonosire a ei, nu ar fi cu putință. Prostia este aberația care a primit o consacrare afectivă, iar prostul, un rătăcitor îndrăgostit de rătăcirea lui. Pentru că este o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tragediei eline. Într-adevăr, pentru greci nu imposibilul depășirii unei limite era un stimulent, ci imposibilul atingerii ei. Tragicul elin se explică printr-un exces în cultivarea limitei, și nu printr-unul în contestarea ei. Eroii antici sânt sublimi prin persistența în limita care-i determină, și nu prin efortul de a o depăși. Conștiința nu se frânge aici în fața unei limite înfruntate și ea nu experimentează propria ei înălțare ca o consecință a acestei înfruntări și a căderii care o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin efortul de a o depăși. Conștiința nu se frânge aici în fața unei limite înfruntate și ea nu experimentează propria ei înălțare ca o consecință a acestei înfruntări și a căderii care o însoțește. Tragicul nu se naște aici din persistența cu care o conștiință ireductibilă încearcă să depășească o limită insurmontabilă. "Depășirea limitei" este un concept modern de tip romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în permanență pe superficiile ei. Problema gravă este că în asemenea împrejurări nu mai e vorba de bietul sine îngust, de care nu mai contenește Noica să-și bată joc, ci de un atom de spiritualitate, de un principiu al persistenței de care sîntem deposedați de pe pozițiile unei formațiuni perisabile. 19 ianuarie - 25 ianuarie 1981 Luni, 19 ianuarie 1981 Simt cum jurnalul meu începe să cadă într-o anumită monotonie a scenariului. Îl pândește repetiția exteriorului, acel "sînt din nou la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întrebări, Platon depune armele și trece pe registrul unei geografii fictive a raiului. La această întrebare, creștinismul va răspunde: "Pămîntul acesta va trece, dar vorbele mele nu vor trece." Aici revenim la problema pusă zilele trecute de Gabi: există o persistență a spiritului ca spirit? Dacă înțelegem "vorbele mele" ca logos, atunci logosul este oricând prezent sub forma legilor naturii, de pildă. Dar logosul ca identitate individuală? La această întrebare Platon nu a răspuns, în timp ce creștinismul promite că vom fi chemați
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
degrabă scăzută a violenței între elevi. Cum această parte a anachetei ne va dezvălui o practică încă frecventă a pedepsei corporale, ar putea apărea o ipoteză cu totul incorectă: și dacă lipsa violenței între copii în școli se explică prin persistența pedepsei corporale? Este un salt pe care l-au făcut cu ușurință interlocutorii noștri: "Voi, în Occident, aveți multă violență în școli fiindcă nu mai aveți autoritate, fiindcă sunteți prea permisivi". Cercetarea noastră ne va permite să testăm această ipoteză
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din ZEP, o ameliorare netă a relațiilor elevi-adulți între 1995 și 2003 ușoara deteriorare a primului item neputând să mascheze această ameliorare. La nivelul sentimentului de securitate (itemul violență), situația a rămas stabilă. Această ameliorare nu trebuie să mascheze, totuși, persistența unei inegalități între școlile din ZEP și celelalte. Deși în școlile situate în zone de educație prioritară rezultatele privitoare la climatul școlar s-au îmbunătățit și se apropie de cele ale școlilor obișnuite, ele au, în medie, rezultate mai dificile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lecții ale istoriei, în legi științifice. În edițiile ulterioare ale cărții sale, Morgenthau și-a îmbunătățit perspectiva științifică. Noua introducere a dat întregii sale întreprinderi un aspect mai unitar, în ciuda subtilității sale istorice din restul cărții. Regularitățile relațiilor internaționale și persistența naturii umane au devenit necesități la care toate politicile externe raționale, în interes național, trebuie să se conformeze. Morgenthau a trebuit să adapteze tabloul practicilor realiste la discursul academic și politic al publicului său, în majoritate american. Prin însăși tentativa
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tipurile de sisteme de stratificare este momentul să punem întrebarea: De ce există stratificare? Așa cum vom vedea, această întrebare a fost și continuă să fie o problemă de dezbatere considerabilă printre sociologi. 8.5. Teoriile stratificării Controversele referitoare la originile și persistența stratificării se desfășoară fără întrerupere și, de cele mai multe ori, având o coloratură emoțională. Acest lucru este de înțeles, deoarece problema lui "a avea" versus "a nu avea" totdeauna produce dezbateri pasionate. Dezbaterea centrală în sociologie este dacă stratificarea există deoarece
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
îndelungate și continue locuiri, prezintă pregnant influența antropică. Posibilitățile de întreținere și de adăpost pe care le-au oferit lunca, balta și pădurile, izvoarele cu apă potabilă, terenurile pentru așezări omenești, terasele, toate explică în mare măsură vechimea populării și persistenței populației autohtone în satele de răzeși Lazu, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Bărboasa, Taula. Astfel, pădurea s-a restrâns ca suprafață și omul a intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin reducerea volumului populației active, cauzată de scăderea numărului nașterilor și îmbătrânirea populației. În acest context, apare și se dezvoltă perspectiva conform căreia un obstacol fundamental în calea creșterii (cantitative și calitative) a implicării femeilor pe piața muncii rezultă din persistența rolurilor tradiționale de gen care conduc la asumarea de către femei a majorității sarcinilor domestice (apariția copiilor într-un cuplu adâncește diviziunea de gen a muncii domestice), acest lucru ducând, la rândul său, la efecte negative asupra carierei profesionale 2. Corolarul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
în marea lor majoritate, din capi de familie femei) și demografice (scăderea numărului nașterilor) a dus în unele cazuri la chestionarea modului în care familia și genul sunt interpretate politic în societățile moderne capitaliste. xe "Okin"Okin (1989) consideră că persistența modelelor tradiționale de diviziune a muncii în familie poate fi explicată prin „supraviețuirea” modelului „capului de familie”, respectiv a perspectivei că bărbatul este cel care aduce venitul material în casă, iar femeia este responsabilă de munca domestică, neremunerată. xe "Okin
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]