3,838 matches
-
de rudenie se caracterizează printr-o solidaritate ridicată, prin exigența sprijinului reciproc. El prezintă, în consecință, o anumită incompatibilitate cu sistemul industrial modern, bazat pe raționalitate, competență, performanță individuală recompensată social, corectitudine în relațiile dintre persoane. Această incompatibilitate poate genera perturbări reciproce. În unele condiții, sistemul industrial modern și-a impus logica, subminând treptat solidaritatea relațiilor de rudenie și preferențialitatea implicată de acestea sau reducând-o la sfere neutre. În alte condiții sau, cel puțin în anumite etape, sistemul relațiilor de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
peste 10 ani. Din această cauză, colectivitatea nu resimte nevoia de a înregistra evenimentele ce jalonează scurgerea timpului. Știe ce este important în ele, pentru că au fost modelate de propria structură. Ceea ce a variat este neinteresant pentru că a fost o perturbare exterioară la care colectivitatea a căutat să se adapteze în propria sa manieră. Evenimentul trecut nu modifică prin el însuși lanțul ulterior de evenimente. Este deci de înțeles de ce structurile statice tind să producă o mentalitate anistorică. Efectiv, istoria lor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o primă încercare de reducere prin activități cognitive a incertitudinii, decidentul se găsește în fața unei cantități apreciabile de incertitudine pe care nu o mai poate trata cu mijloace cognitive și îi face dificilă decizia, fiind în același timp responsabilă de perturbări importante în funcționarea sa. Din acest motiv, el este forțat să dezvolte activități de minimizare a consecințelor disfuncționale ale acesteia, să încerce chiar să absoarbă cât mai mult din incertitudinea în exces prin mijloace extracognitive. Rezolvarea acestor două probleme nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
între excitarea fiziologică și pericol. Această prelucrare a informației activează un sistem de alarmă, care antrenează mai ușor atacul de panică. Dificultăți în prelucrarea informației Unele persoane care prezintă o tulburare de panică cu agorafobie suferă poate și de o perturbare a mecanismelor de elaborare vizual-perceptivă și de reprezentare a spațiului care ar putea explica reacțiile lor de evitare. Această dificultate în prelucrarea informației poate fi legată de existența unui deficit al proceselor atenționale ale acestor pacienți. Atenția funcționează ca un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de evaluare. In orice circumstanță socială, pacientul este convins că: 1. va fi observat atent, 2. va fi judecat în mod negativ, 3. va fi respins sau va fi ridiculizat. Insă tulburările stimei de sine sunt cvasi constante și antrenează perturbări cognitive centrate pe autodevalorizare punitivă. Temerile cele mai frecvente sunt cele în legătură cu manifestarea emotivității și limitelor personale (lipsa educației, a cunoștințelor, a inteligenței). Tulburările de atenție Tulburările de atenție aparțin unei dimensiuni cognitive preconștiente. Intr-un cadru social, pacienții consacră
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alimentar („violarea regulii abstinenței”). In plus, în cazul apariției unei amenințări în legătură cu integritatea sa psihologică, în special în cazul unei anxietăți sociale sau de performanță, aceasta se supraalimentează Privațiunea alimentară antrenează mecanisme psihobiologice de „contra-reglare” sub formă de hiperfagie și perturbări importante (labilitate emoțională, iritabilitate, tensiune, pierderea stimei de sine, izolare socială, apatie, tulburări de concentrare...) care predispun la declanșarea crizelor de bulimie. Criza de bulimie este urmată de comportamente voluntare (purgații, post, consum energetic...) pentru atenuarea suferinței psihologice (teamă de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
clar deasupra pragului validat de 44. Grila SECCA (Situație, Emoție, Cogniție, Comportament, Anticipare), Cottraux, 2004. In contrast cu personalitatea sa anterioară (sau cu ceea ce afirmă aceasta). Incepând cu cea mai înaltă căreia îi este atribuită valoarea 100 (unități subiective de perturbare). In timpul terapiei și a perioadei de supraveghere doamna L nu ia nici un medicament. Inregistrarea durează 32 minute și 24 secunde. Pacienta este invitată să-și evalueze anxietatea pe o scară care are valori între 0 (fără anxietate) și 8
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
critica literară și de artă. Cu aportul substanțial al „mișcării de la Sburătorul”, dar și al altor centre de iradiere, intervalul dintre războaie a fost perioada consacrării definitive a m. și, în alte condiții istorice, probabil începutul declinului. La noi, datorită perturbării evoluției normale - a cărei primă victimă a fost „generația pierdută” a războiului, Geo Dumitrescu, C. Tonegaru, I. Caraion, D. Stelaru ș.a. -, un al doilea m. va fi înregistrat în anii ‘60 și ilustrat de poeți din generația lui Nichita Stănescu
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
și de către Rusia), care a devenit Prima Conferință a părților Protocolului de la Kyoto. Toate țările membre ale convenției asupra climatului au drept obiectiv stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare „antropică” (anthropique) [în geografie sau ecologie, antropizarea (anthropisation) este transformarea spațiilor, a peisajelor sau a mediilor naturale ca urmare a acțiunilor omului (despăduriri, desecări, pășunări, desțeleniri etc.)] periculoasă a sistemului climatic. Ele s-au angajat împreună să ia măsuri de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
chiar și eventualele nereușite (eșecuri) la finele procesului de instruire să poată fi repartizate paritar, atât profesorului, cât și elevului. b) Modelul sistemic: introduce rigoarea analizei în abordarea ansamblului de elemente educaționale, care se află într-o strânsă interacțiune, astfel încât perturbarea unui element poate conduce la dezechilibrarea întregului sistem, dar și la globalizarea sintezei, avantajând astfel proiectarea didactică; calitatea sistemului nu derivă din calitatea intrinsecă a fiecărui element ori din calitatea sumei acestora, cât mai ales din finețea, amplitudinea și forța
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
defensivă și că s-ar putea menționa câteva tipuri de caracter bazate pe acest comportament. În schimb, subliniază autoarea, nu există maladii bazate pe o asemenea măsură de apărare. Atunci când Sandler invocă tulburările narcisice, A. Freud recunoaște că stările și perturbările narcisice se află probabil în legătură cu această formă de apărare specifică. Convorbirile dintre Sandler și A. Freud arată că, din motive de ordin istoric (descoperirea de către Freud a mecanismelor de apărare, cu prilejul studierii unor cazuri patologice), există o tendință cvasigenerală
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de calmă acceptare servește la disimularea angoasei, la protejarea celuilalt, la propria protecție și la prezervarea funcționării personalității”. Dar deși înlăturarea este uneori binefăcătoare pentru individul care trăiește apropierea propriei morți sau a unei persoane apropiate, ea poate antrena două perturbări grave ale relațiilor sale cu anturajul (Ruszniewski, 1995). Pe de o parte, anturajul se poate lăsa înșelat de această „iluzorie indiferență”, punând-o pe seama unei incapacități de a înțelege gravitatea diagnosticului. Calmul aparent va fi o sursă de „necunoaștere, de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și de restricție a registrului afectiv”. Însă diferența esențială între retragerea apatică și personalitatea schizoidă este că aceasta din urmă este permanentă, în timp ce prima, asemenea celorlalte mecanisme de apărare, apare doar în anumite circumstanțe, fiind însoțită, în plus, de o perturbare a activității. Dantzer (1991) remarcă faptul că probabilitatea apariției acestei „apărări fundamentale” poate fi condiționată de o serie de factori ai experienței anterioare (resemnare învățată) și că, în retragerea apatică, individul caută să se protejeze reducându-și interacțiunile cu mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
altădată. Proza cu care B. a debutat în ziarul „România” (Iași, 1917) și, parțial, cea din volumele Roman perpetuu (1928) și Dumnezeu (1936) este legată direct de experiența războiului. Zguduit de proporțiile tragediei, autorul consemnează fapte și impresii ce provoacă perturbări grave în conștiințe, mergând până la psihoză și delir. Roman perpetuu ilustrează lapidar ideea repetabilității existențelor individuale, determinate de condiții imuabile. Personajele nu pot deveni „eroi”, creatori de acțiune și destin, ci doar victime, figurând în desfășurări impuse din afară. În
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
poate transforma Într-una de securitate națională În măsura În care Însăși supraviețuirea statului ca atare este amenințată. Se poate totuși spune că dacă o problemă de securitate națională este Întodeauna și o problemă de siguranță națională, conversul nu este neapărat adevărat, În măsura În care perturbarea funcțiilor interne ale statului nu constituie o amenințare la existența lui, ci mai degrabă la existența lui Într-o anumită formă. Ce sugerează aceste schimbări, dezbateri și transformări? Așa cum afirmam la Începutul capitolului, securitatea nu este un concept absolut și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sau puls mai mare de 100), tremur marcat al mâinilor, insomnie, greață sau vomă, halucinații sau iluzii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii, agitație psihomotorie, anxietate și crize de grand mal. Când sunt observate halucinații sau iluzii, clinicianul poate specifica „cu perturbări de percepție”... simptomele de abstinență alcoolică ating maximul de intensitate în cursul celei de-a doua zile de abstinență și este posibil să se amelioreze considerabil în cea de-a patra sau a cincea zi. După abstinența acută, însă, simptomele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
general, atât alcoolicul, cât și familia sa ascund ceea ce li se întâmplă. Virtual, nimeni nu știe cu adevărat amploarea dramelor care se consumă în căminele în care alcoolul îl transformă periodic pe titularul familiei într-o persoană iresponsabilă: de la simpla perturbare a somnului de noapte până la abuzul sexual comis asupra copilului de către părintele beat. Numărul cazurilor de alcoolism vizibile în societate este comparabil cu minusculul vârf aparent al unui ghețar plutitor. Scopul studiului În cazul alcoolismului, societatea românească este lipsită de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
i-o lua.” Mai puțin de 5% dintre indivizii care dezvoltă dependență alcoolică prezintă simptome de abstinență dramatice (hiperactivitate vegetativă severă, tremurături și delirium). Crizele de grand mal survin la mai puțin de 3% dintre indivizi. Delirium prin abstinență include perturbări de conștiință și halucinații vizuale, tactile sau auditive („delirium tremens” sau DTs). Când apare deliriumul prin abstinență de alcool, este posibil să fie prezentă o condiție medicală generală relevantă clinic precum insuficiența hepatică, pneumonie, sângerare gastrointestinală, sechele de traumatism cranio-cerebral
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sale, declanșate de evenimentele întâmplătoare care pot fi anticipate (crize de dezvoltare) sau neanticipate (crize circumstanțiale); b) pierderea determinată de evenimentele întâmplătoare plasează subiecții într-o stare acută de stres emoțional, care nu reprezintă o experiență normală de viață, din cauza perturbării echilibrului emoțional; c) persoanele care trăiesc o stare de dezechilibru emoțional se străduiesc în mod instinctiv să recâștige echilibrul pierdut; d) eforturile de reechilibrare se desfășoară pe fondul unei stări de vulnerabilitate intense și temporale; e) în această situație de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
digitală (denumită și dexteritate), capacitatea de a executa mișcări rapide și de finețe, cu ajutorul degetelor; b) precizia motrică este capacitatea de a executa gesturi riguros direcționate; c) delicatețea gestuală, concretizată prin armonie în executarea mișcărilor (manipulare atentă, fără a provoca perturbări sau deteriorări în timpul manevrării unui obiect); de fapt, delicatețea gestuală implică asigurarea armoniei în efectuarea mișcărilor, dar și echilibru motric, dozarea efortului și capacitatea de a frâna unele acțiuni în mod voluntar; d) coordonarea mișcărilor mâinilor, în sensul utilizării lor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fără, phasis - cuvânt, vorbire; engl. aphasia) - Tulburare a limbajului, de natură neurologică, ce se poate manifesta prin imposibilitatea efectuării oricărei comunicări până la dificultăți de alegere a cuvintelor potrivite sau de pronunțare/exprimare corectă a acestora. Altfel spus, afazia este o perturbare a codului lingvistic, fiind afectată codarea (nivelul expresiv) și/sau decodarea (nivelul înțelegerii). Pendefunda et al. (1992) definește afazia ca fiind alterarea capacității de înțelegere sau de evocare a limbajului. Dacă despre vorbire se spune că este un act motor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
video-spațială - dificultăți de orientare în spațiu, nu localizează din ce direcție vin sunetele, nu poate aprecia distanțele, pierde simțul de orientare stradal și cel dreapta/stânga; 7) agnozie spațială unilaterală - neglijarea părții stângi a spațiului extracorporal; 8) tulburări de somatognozie - perturbarea schemei sau imaginii corporale; pot fi: a) autotopagnozia - tulburare localizată la nivelul segmentelor corporale; b) asimbolia durerii - neputința de a recunoaște calitatea durerii; c) tulburări paroxistice ale schemei corporale - senzația de plutire sau de dezintegrare corporală (Ionel, 1982). Analiza agnoziei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de îmbrăcare - dificultăți de efectuare a gesturilor care conduc la realizarea acestui act motric; mișcările expresive mimice - imposibilitatea de a reda stările emoționale prin intermediul musculaturii faciale; mersul și redresarea - incapacitatea de a coordona mișcările membrelor inferioare. Se constată și o perturbare a capacității de a realiza aranjarea unor obiecte, de modelare sau desenare după un model, manifestată prin dispunerea lor greșită în spațiu (Ionel, 1982). Constantinovici și Adam (1997)consideră că examinarea bolnavului apraxic urmărește punerea pacientului într-o situație particulară
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
deficiențe ale membrelor inferioare. În această situație, biomecanica deplasării poate fi modificată fie segmentar, fie în totalitate, apelând la restantul funcțional muscular sau la unele mecanisme de stabilizare (Baciu et al., 1981). Modificările intervenite în arhitectonica membrului inferior determină și perturbarea mersului, amploarea acestora fiind impusă de segmentul afectat și de specificul afecțiunii. Organizarea și conducerea procesului de educare sau reeducare a autonomiei de deplasare impune ca perioada cât pacientul este supus terapiei prin mișcare să fie sistematizată și ordonată în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
grade diferite, spasticitate, dezordine a mecanismului postural reflex, lipsa modalităților de mișcare selectivă, adică pierderea abilității, a engramelor motoare. Pentru soții Bobath există patru factori care interferează performanțele motoare normale la pacienții cu leziuni cerebrale, de neuron motor central: a) perturbările senzitive, respectiv limitarea sau blocarea completă a aferențelor sensibilității profunde și superficiale, ceea ce afectează controlul posturii corpului, echilibrului, tonusului și mișcării voluntare (se pierd deci engramele senzitive); b) spasticitatea, ca efect al scăpării reflexelor medulare de sub controlul inhibitor al centrilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]