7,871 matches
-
STANCA, Horia (26.IX.1909, Vulcan - 13.VI.2002, București), cronicar dramatic, memorialist și traducător. Este fiul Mariei (n. Munteanu) și al lui Sebastian Stanca, preot, consilier eparhial, colaborator al „Luceafărului” de la Pesta. S. este frate al scriitorului Radu Stanca și văr cu actorul și poetul Dominic Stanca. Urmează școala primară și gimnaziul la Sebeș-Alba (1916-1922), Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj (1922-1928) și tot aici cursurile Facultății de Drept (1928-1932), obținând și doctoratul
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
SOCIETATEA ACADEMICĂ „PETRU MAIOR”, asociație înființată la Budapesta în 1862. Inițiativa aparține studenților români de la Universitatea din Pesta (Budapesta), pe care societatea îi va reprezenta până în 1918, ulterior membrii fiind studenți români de la Universitatea din Cluj (1919-1934, 1938-1946, din 1991). Este o asociație cu caracter cultural-științific, urmărind, în prima fază, solidarizarea prin limbă și cultură națională, promovarea cercetării
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
din Cluj-Napoca, cuprinde un variat material documentar, legat mai ales de prima perioadă. Fondarea societății a fost inițiativa lui Iosif Vulcan, care, la 9 februarie 1862, prezintă colegilor săi, studenți români, Proiectul statutelor Societății de lectură a junimii române din Pesta. Proiectul este însușit și votat în adunarea generală din 20 februarie 1862, când se alege și consiliul de conducere: Partenie Cosma - președinte, Ion Nedelea - vicepreședinte, Iosif Vulcan - notar, Sabba Fercu - bibliotecar. La constituire societatea număra douăzeci și unu de membri, iar țelul
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
la treizeci și șase de gazete în limbile română, maghiară și germană. Un moment important îl constituie numirea profesorului Al. Roman de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș ca primul titular al Catedrei de limba și literatura română de la Universitatea din Pesta. El a restructurat programul societății pestane după cel al junimii studioase din Oradea și i-a dat numele lui Petru Maior. În anii 1869-1872 se conturează și aici două direcții: una „activistă” și alta „pasivistă”, dar în 1873, când statutele
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
precarității dramaturgiei naționale, indicând în preocuparea pentru crearea unui repertoriu original, de inspirație istorică și populară, cu valoare predominant etică, cel mai util serviciu pe care l-ar putea aduce societatea ce se pregătea să ia ființă. Printre românii din Pesta, cărora în februarie 1870 li se adresează un apel, exista de asemenea un climat favorabil. Deputații români solicitaseră în Dieta de la Pesta să fie acordată o subvenție destinată teatrului românesc, dar cererea le fusese refuzată. Constrânși să folosească doar contribuții
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
util serviciu pe care l-ar putea aduce societatea ce se pregătea să ia ființă. Printre românii din Pesta, cărora în februarie 1870 li se adresează un apel, exista de asemenea un climat favorabil. Deputații români solicitaseră în Dieta de la Pesta să fie acordată o subvenție destinată teatrului românesc, dar cererea le fusese refuzată. Constrânși să folosească doar contribuții benevole, intelectualii români aleg un comitet de cinci persoane (Vincențiu Babeș, Iosif Hodoș, Petru Mihaly, Alexandru Mocioni și Iosif Vulcan), care redactează
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
arabă, stabilindu-se În Ghent. La scurt timp după aceasta am primit o scrisoare din Bagdad, de la domnul Anton Swoboda80- originar din Ungaria -, care avea acolo un depozit de sticlă de Boemia aflat sub patronajul firmei Ign. Zahn & Company din Pesta și Alep, oraș În care ne-am și cunoscut 81. Prin acea scrisoare Îmi aducea la cunoștință faptul că pașa Mirza Daud82 dorea să angajeze un european specializat atât În medicină generală, cât și În chirurgie, sfătuindu-mă să accept
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poate că ceea ce surprinde cel mai mult e lipsa de omogenitate a tipurilor de practică medicală, tehnici de diagnosticare și remedii care circulau, de multe ori În biografia unuia și aceluiași medic, În epocă. Hașișul fusese considerat terapeutic În cazul pestei Încă de către L. Aubert-Roche, după cum atestă lucrarea sa De la Peste ou Typhus d’Orient, documents et observations recueillis pendant les années 1834 et 1838, en Egypte, en Arabie, en Abyssinie, à Smyrne et à Constantinople, suivis d’un Essai sur
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Peste ou Typhus d’Orient, documents et observations recueillis pendant les années 1834 et 1838, en Egypte, en Arabie, en Abyssinie, à Smyrne et à Constantinople, suivis d’un Essai sur le Haschisch et son emploi dans le traitement de la Peste, publicată la Paris În 18403, când opiul și tutunul se recoltau de pe aproape Întregul teritoriu iranian 4. Dincolo de aceste remedii pe care le-a riscat și Honigberger, el este primul care introduce homeopatia În Panjab, atunci când revine de la Paris și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
, revistă apărută la Pesta, de trei ori pe săptămână, între 13 octombrie 1863 și 13 decembrie 1866, editată de Georgiu Ardeleanu și Iosif Vulcan; la 1 ianuarie 1865 Georgiu Ardeleanu anunțând că părăsește orașul definitiv, U. „va ieși numai sub redacțiunea lui Iosif Vulcan
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
cel de-al șaptelea text publicat după debutul în „Familia”. Scriitorului bănățean Iulian Grozescu îi aparțin scurte scrieri în proză și balada Ioan Cotoară sau Duelul. Genul dramatic este reprezentat doar de comedia în versuri Un candidat pentru Dieta din Pesta în mijlocul alegătorilor săi, iscălită cu pseudonimul Frunză Verde. Deseori articolele și versurile satirice care vizează direct anumite chestiuni sociale sau naționale sunt asumate cu pseudonime sugestive: Spiriduș, Păcală, Tiridala, Strâmbălemne, Tanda și Manda, Pișpiriciu, Cenușotcă, Teaica Ilie ș.a. Sub aceste
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
, Pavel (18.IV.1806, Timișoara - 20.VI.1881, Timișoara), publicist și prozator. Este fiul lui Vasile Ungurean. A urmat primele cicluri școlare la Timișoara, Seghedin și Oradea, apoi Facultatea de Medicină la Pesta (1827-1832). A fost unul dintre primii români din Ardeal doctor în medicină. Încă în timpul studenției publică lucrări de răspândire a cunoștințelor medicale - Antropologhia sau Scurtă cunoștință despre om și despre însușirile sale (1830), Dietetica sau Învățătura de a păstra întreaga
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
activitați am căutat să tracem concluzii scurte, cu caracter de reguli: Plantele, animalele, apa pe care le consumăm trebuie să fie de cea mai bună calitate. Pentru a avea plante sănătoase trebuie ca solul, apa, aerul să fie curate. Pentru ca pestele să fie bun apa în care crește trebuie să fie curată. Pentru ca laptele să fie bun trebuie ca animalele să aibă hrană de calitate, aer sănătos, apă curată. DE SĂNĂTATEA PLANETEI DEPINDE SĂNĂTATEA NOASTRĂ! PĂSTRAȚI PLANETA CURATĂ! Omul este în
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
apoi, de perechea regală la Berlin și Viena. Nu numai că primirea rezervată acestora fusese distinsă și cordială, dar Împăratul Franz-Iosef, ca o dovadă a bunelor sale intenții, i-a Încredințat lui Carol I comanda Regimentului nr. 6 Infanterie din Pesta, după cum Wilhelm I l-a numit șef al Regimentului nr. 9 de dragoni din Metz <ref id="153">153 Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 340-348. </ref>. Un alt semnal pozitiv l-a reprezentat atitudinea binevoitoare a cercurilor diplomatice
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
frecvente osteoartrozele cronice. Epoca hipocratică, ce inaugurează un model de gândire rațional-științifică al bolilor, subliniază caracterul procesual al evoluției clinice și, în mod special, dinamica ciclică a bolilor (febrele, epilepsia, bolile psihice etc.). În Evul Mediu sunt specifice marile pandemii (pesta), dar și psihozele colective cu temă mistică, datorate unui mod de gândire închis, al unei „gândiri duble” cu caracter antagonist, contradictoriu, care opunea credința creștină ereziilor legate de influența spiritelor malefice ale demonilor (ideea de posesiune demonică) asupra oamenilor. Pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din Băița și la liceul din Beiuș, unde a fost coleg cu I. S. Bădescu, S. Fl. Marian și V. Ranta-Buticescu. După terminarea studiilor liceale la Oradea, obține bacalaureatul la Beiuș (1866) și se înscrie la Facultatea de Drept din Pesta. În 1868 este nevoit să fugă, din motive politice, la București, unde devine student al Facultății de Litere. Aici este membru al societății Orientul și intră în comitetul de redacție al revistei „Albina Pindului”. Împrietenindu-se cu B. P. Hasdeu
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
, gazetă satirică apărută la Pesta și apoi la Timișoara, săptămânal între 2 ianuarie și 30 aprilie 1872, 31 martie și 31 decembrie 1874, bilunar între 13 ianuarie și 15 septembrie 1875. În 1872 periodicul, redactat de poetul Iulian Grozescu, este un supliment al ziarului politic
PRICULICIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289020_a_290349]
-
Liceul Piarist din Cluj, unde face și studii de drept. Din 1867 este notar la Tribunalul Comitatului Cojocna și judecător la Tribunalul Urbarial din Cluj, iar din 1872 judecător la Bistrița. Debutând cu versuri în 1864, la „Aurora română” din Pesta, devine, din 1866, când îi este premiată o nuvelă, unul dintre colaboratorii statornici ai revistei „Familia”, unde publică, până în 1903, versuri, povestiri, nuvele. Mai scrie în almanahul orădean „Fenice”, în revistele „Amicul familiei”, „Minerva”, „Lumea literară”, „Rândunica” ș.a. La Gherla
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
azi Eftimie Murgu, j. Caraș-Severin - 12.V.1870, Budapesta), filosof și filolog. Este fiul Cumbriei (n. Pungilă) și al lui Simu Murgu, ofițer dintr-un regiment de graniță din Banat. A urmat cursuri de filosofie la Seghedin (1826) și la Pesta (1827), unde a absolvit și Facultatea de Drept (1830). După obținerea titlului de doctor în drept (1834) este chemat la Iași, inaugurând aici cursurile de filosofie în limba română la Academia Mihăileană. Din cauza neînțelegerilor cu Gh. Asachi și cu domnitorul
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
în scurt timp devine purtătorul de cuvânt al revendicărilor naționale și sociale ale românilor. După o nouă detenție (1845-1848) pentru acțiuni revoluționare și propagarea ideii unirii Banatului cu Țara Românească, își reia activitatea politică: este ales deputat în Parlament la Pesta, convoacă și prezidează adunarea populară a românilor, la Lugoj, în 15 iunie 1848, încearcă, fără succes, să obțină aprobarea guvernului lui Lajos Kossuth pentru înființarea unei armate românești. După înfrângerea revoluției ungare este din nou închis (1849-1853) și abia în
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
MUZA ROMÂNĂ, almanah literar apărut la Pesta în 1865. Ioan Ioviță era „redigintele”, adică redactorul acestei culegeri de versuri, proză și articole de istorie, care se adresa „sororilor romane”. Cuvântul introductiv, scris într-un curios și aproape neinteligibil amestec de cuvinte, de altfel ca și textele literare
MUZA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288338_a_289667]
-
Marcel Breslașu) și N.D. Cocea. De reținut și pamfletul semnat de Eugen Barbu, intitulat Franzeluță, vizând un personaj ale cărui inițiale sunt C. V. T. D.B. ÁCS Károly (1824, Kisbánkháza, Ungaria - 1894, Budapesta), traducător ungar. Face studii juridice la Kecskemét și Pesta, organizând, în timpul revoluției de la 1848, o formație de gardiști naționali. După depunerea armelor la Șiria, a fost închis și, în 1852, condamnat la moarte pentru activitate revoluționară, pedeapsa capitală fiindu-i apoi comutată în șase ani de închisoare. În temniță
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
i-o înmâneze lui Al. I. Cuza. Traducerile, ajunse la Dimitrie Bolintineanu, s-au pierdut după moartea acestuia. Contribuția lui Á. a rămas multă vreme uitată. SCRIERI: Virágok a román (oláh) nepkölteszet mezejéröl [Flori alese din câmpia poeziei populare românești], Pesta, 1858; Még három román népballada [Încă trei balade populare românești], Pesta, 1871. Repere bibliografice: At. M. Marienescu, Realizări în domeniul raporturilor literare româno-maghiare, GT, 1858, 1; Todor, Confluențe, 344-348. O.K.
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
Bolintineanu, s-au pierdut după moartea acestuia. Contribuția lui Á. a rămas multă vreme uitată. SCRIERI: Virágok a román (oláh) nepkölteszet mezejéröl [Flori alese din câmpia poeziei populare românești], Pesta, 1858; Még három román népballada [Încă trei balade populare românești], Pesta, 1871. Repere bibliografice: At. M. Marienescu, Realizări în domeniul raporturilor literare româno-maghiare, GT, 1858, 1; Todor, Confluențe, 344-348. O.K.
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
AARON, Theodor (6.II.1803, Țichindeal, j. Sibiu - 6.IV.1859, Lugoj), cărturar. A învățat mai întâi la Sibiu, urmând apoi gimnaziul la Blaj și Odorhei, filosofia la Cluj și teologia la Pesta. În afara funcțiilor bisericești care i s-au încredințat, a fost profesor și director al liceului din Beiuș, cenzor și revizor al cărților românești pe lângă Tipografia Universității de la Buda (1842). După revoluția de la 1848, va fi translator la „Foaia legilor” din
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]