1,378 matches
-
rămâne fidelă tradiției dramei culturale, în ciuda faptului că producătorii filmului sunt americani. De exemplu, toate locațiile și șeptelurile folosite sunt adecvate perioadei istorice, în fundal nu apar niciodată plante moderniste, iar costumația este adaptată perioadei românului. Vestimentația stridenta, în culori pestrițe a lui Fanny Dashwood dezvăluie superficialitatea ei, la fel cum hainele simple, dar elegante ale lui Marianne sunt o marcă a bunului gust. În scenă balului din Londra, fiecare din cele 100 de cadre are o caracterizare distinctă, de la soldați
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pentru că a fost ucis de oameni), iar damnarea neamului omenesc este definitivă? Probabil că soluțiile eliberatoare diferă în funcție de natură personajelor, iar la Arrabal lumea pendulează între rațional și irațional. În spirit clasic, miezul zilei, momentul ales pentru a prezenta mulțimea pestrița, ar trebui să corespundă ordinii. Prin costum, însă, multe personaje par coborâte din tablourile lui Velásquez 57, iar acesta este unul dintre reprezentații barocului, curent artistic îndrăgit de Arrabal. Prin urmare, mulțimea care vrea să-l vadă și să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
figurat), și ciori care prinseseră acele timpuri când aerul orașului nu cunoștea nici miros de benzină și nici duhoare de uzină. Totul mergea fără probleme până în ziua când a apărut în fața lui Crestatul cu Galoane (bine ascunse sub penele-i pestrițe dar toată lumea îl știa). A încercat să nu-l bage în seamă dar n-a ținut: Creastă-Pestriță a început să-i facă nebună curte, spunându-i "De mâine ești găină și pentru mine ouă vei face, cum ți-oi cere
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pe terminate" etc. Spațiul acesta urban este însă, și la Radu Andriescu, ceea ce antropologul Marc Auge numește un ne-loc (v. Non-lieux. Introduction à une anthropologie de la surmodernité): un spațiu de anonimat, mort, fără nicio urmă, depersonalizat. Veselia forțată a pestriței hore imaginate într-unul dintre poemele angrosistului incluse în eu și câțiva prieteni nu ascunde suficient tristețea poetului la vederea orașului iubit, atât de amorțit într-un început din ce în ce mai palpabil de mortificare. Cauza esențială a acestei depersonalizări cvasigeneralizate este, firește
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unui poem rupt realității din motive politice, inclus în Despărțirea de silabe (Editura Tipo Moldova, Iași, 2002). Revolta nu poate presupune altceva decât o poezie orgolioasă, ce promovează perfect lucid distanțarea de realul contondent și în special de acea "mulțime pestriță prin limbi fără noi", drept pentru care se organizează adesea în jurul unui leitmotiv edificator din acest punct de vedere. Zidul (Editura Cronica, Iași, 2008), spre exemplu, devine în mod explicit un marcaj al distanței, fie între culturi (Zidul lui Hadrian
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Petersburg a început să organizeze marșuri, dar oamenii lui Grigori Iavlinski din Iabloko nu reprezintă mai mult de 5% din populație, în timp ce bolșevismul și extrema dreaptă cîștigă tot mai mulți fani în rîndurile tineretului. Singurul lucru care unește acest amalgam pestriț de asociații, forumuri sau fundații e ura împotriva d-lui Putin. Cu un astfel de prilej, fostul campion mondial la șah, Garry Kasparov, îl numește pe Putin "Mussolini de Moscova", cerînd în plus retragerea Rusiei din Grupul celor 8 pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fi înțeles și în sensul unei lecturi hipertextuale a paginilor novalisiene: "la ce să cutreierăm lumea tulbure a celor vizibile? O lume mai pură se află în noi, în acest izvor. Aici ni se dezvăluie sensul adevărat al marelui spectacol pestriț și încâlcit; și, dacă, plini de cele văzute, vom pătrunde apoi în natură, totul ni se va părea prea bine știut și firește, fiece formă ne va fi cunoscută"13. Friedrich Leopold von Hardenberg, "cel mai proeminent poet al romantismului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de reflexul geniului ci, mai degrabă, în descripția scriitoarei, ceva din atmosfera de detracare a femeilor de lupanar parizian din tablourile lui Toulouse-Lautrec. În prezentarea tablourilor pictorului, Lucrezzia scandează un ritm al contrastelor, al feliilor de viață pariziene, cu lume pestriță în care se distinge ca un fel de genius loci midineta cu surâs provocator. Li se succed scenele de subsol ale tavernelor, în care spectrul crimei se însoțește cu cel al intoxicației etilice și al degenerării, și atmosfera autumnală, pluvială
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Moldova, inclusiv Vasluiul, ar fi putut fi evitată dacă la conducerea țării nu ar fi fost un guvern total aservit intereselor criminale ale lui Stalin ce pregătise poporului român o nemiloasă și nedreaptă răzbunare. Așa cum subliniam în materialele anterioare, pestrița și înșelătoarea organizație numită bombastic Frontul Național al Tineretului Democrat din România (FNTDR) a avut un rol scurt pe scena politică, ea sucombând discret în anul 1947, la numai câteva luni de la „câștigarea” alegerilor parlamentare de către altă alianță eterogenă intitulată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
călătorilor” mărunți și „serviciile” numeroaselor hanuri. Paralel cu efortul de ridicare a clădirilor publice, în această perioadă s-a intensificat și procesul de construcție a locuințelor private ale particularilor. Stilurile sunt extrem de amalgamate și neuniforme, oferind orașului un habitus arhitectonic pestriț, obositor. În zonele periferice dominante erau locuințele cu o arhitectură modestă, asemănătoare unor case țărănești - cu una sau dou) odăițe - și barăcile din lemn, ce serveau fie ca locuință, fie ca prăvălie sau magazie. Construcțiile au fost ridicate de a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pretențiosul termen "prelecțiune", care duce imediat gândul spre aerul rarefiat și oficial al vreunui amfiteatru în care s-au așezat întru savantă ascultare minți luminate. Pe de altă parte, banalul, modestul termen "popular", implicând imaginea unei mase amorfe, un auditoriu pestriț și superficial, adunat eventual în vreun cămin cultural proaspăt văruit, dar cu ușa desprinsă din una dintre balamale. Iar când între "prelecțiuni" și "populare" se mai interpune complexantul și de nimic bun anunțătorul "filosofice", situația de-vine cu adevărat delicată
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
săltătoare, zglobie"; "ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți"; "dulce și acră, acrișoară și dulceagă"; "o gospodină bătrînă, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce"; "casele proprietarului, albe, drepte, înalte, mari, bogate și fudule"; "soarele de primăvară, mîndru, mare, aprins, rotund"; "moșul bătrîn, cuminte, liniștit, înțelept, domol..." Peste ani, Mateiu recuperează modelul și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unul dintre cunoscuții lui Blake. Simplă coincidență? Nu rezidă în intenția mea să ofer răspunsuri definitive la o temă atât de controversata. Problemă influenței pe care o exercita asupra lui Blake, în varii etape și grade, secte dintre cele mai pestrițe depășește frontierele studiului de față, consacrat poeticii operei elaborate de romanticul englez. Totuși, m-am oprit asupra câtorva dintre ele tocmai pentru a evidenția că entuziasmul mistic blakean nu irupe dintr-un soi de conștiință excentrică, ci este rezultatul unor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
se întâmplă în operele de mai sus) ceea ce îi oferă scritorului cadrul pentru o analiză literară de anvergură, serioasă și profundă a acesteia. Pe de altă parte sunt urmărite concomitent firele interrelaționale care se stabilesc între toți membrii acestei lumi pestrițe despre care Slavici vorbește de la început: Mare lucru târgul de toamnă de la Arad! Ce mulțime de oameni și ce amestecătură de tipuri, de porturi și de limbi! Parcă aici e mijlocul pământului unde se întâlnesc toate neamurile. Pe-nserate s-aprind
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de nuvela slaviciană cu excepția utilizării numelui pentru eroul central. Etimologia e destul de lămuritoare, în sensul că ea traduce o opțiune pentru un nume românesc, "autohtonizat" care vorbește despre varietatea etnică a zonei Curticiului. Iorgovan se vrea a fi reprezentantul acestei pestrițe lumi de frontieră românească pe care scriitorul a cunoscut-o prin contact direct. Credem, așadar, că, în intenție cel puțin, Slavici a vizat prin onomastică un destin eroilor săi. Cât de veche e preocuparea și dacă aceasta se va materializa
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Armaș. Îi lipsește scriitorului simțul vieții orășenești de "dincolo" indiferent de clasa socială pe care o supune analizei. El rămâne excelentul observator al lumii sale și asta nu e puțin lucru atunci când cunoaștem dificultatea pe care o presupune surprinderea societății "pestrițe" a Banatului românesc care face obiectul atâtor creații remarcabile dintre care două (Mara și Pădureanca) sunt capodopere. În realizarea lui Dinu există însă câteva pagini deosebite (ultimele treizeci ale unui roman de două sute de pagini). Fierarul află că Fira, fiica
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prezent continuu, înseamnă că fiecare astfel de moment temporal îi solicită alte cursuri de formare (workshop-uri, training-uri, conferințe naționale și internaționale etc.) care să răspundă altor cerințe, iar sedimentarea acestora la nivelul individului se produce sub forma unei personalități pestrițe și a unei identități deficitare; în realitate, se poate vorbi de relativizarea identității și de apariția unui fenomen considerat altă dată surprinzător (chiar patologic, deși el a fost mereu prezent în viața umanității, de exemplu sub forma măștii), identitățile multiple
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ca În expedițiile lor cinegetice prin acești munți să fi dat și de pârâul cu lostrițe căruia Îi spuneau și ei acum Galokás - patok. Mai plauzibilă pare Însă proveniența cuvântului de la numele unei ciuperci, un omonim maghiar goloka, o ciupercă pestriță otrăvitoare. Dacă lostrițele au cam dispărut de pe pârâul acesta, ciupercile acestea otrăvitoare se găsesc și acum din abundență. Cuvântul nu puteau să-l ia armenii decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Cuvântul nu puteau să-l ia armenii decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și acasă Îl aștepta Ilonka. Când acesta ar fi scos din tolbă, În loc de un cocoș de munte, niște ciuperci pestrițe, numaidecât Ilonka ar fi exclamat: Ioai, Arman dragă, dar asta ciupercă nu mâncăm, otravă este la ea și dacă mâncăm, murim ... Asta ciupercă goloka. O altă explicație ar putea fi printr-un derivat al cuvântului ucrainean galava care Înseamnă cap
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mod greșit drept autobiografie de către mulți cititori, întâlnim o gamă variată de personaje care închipuie o lume foarte aproape de cea în mijlocul căreia a trăit Creangă. Și aici, ca și în Povești, Povestiri, în Versuri, Poezii populare sau Povestiri didactice, lumea pestriță a satelor și a târgurilor, țărani, negustori, preoți sau chiar intelectuali, se ghidează după o serie de principii de viață autentică, ce sunt insuflate, cu siguranță, de către autor. Și din scrierile ficționale, așadar, putem desprinde trăsături ale artei de a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ori fugea el de noroc și norocul de dânsul” o expunere ușor nuanțată și edulcorată a unei vieți mai puțin blânde și fericite; r. 9 11: „Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită” o altă idee potrivit căreia bunătatea și hărnicia este dată ca o compensare a traiului sărac, pe când cei înstăriți uită de acestea și adoptă o atitudine malițioasă; formulare completată și subliniată în același timp de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de rațe albe, care avea ca titular un rățoi, foarte mare și frumos, gri pe corp și cu aripile negre. Dumnealui ridicase privirea și se uita atent spre apă. Ce se întâmplase? Pe malul celălalt era alt cârd de rațe, pestrițe. Din cârd se desprinsese un rățoi, imaculat de alb și înota harnic spre malul nostru. Făcu un mic ocol și acostă la mal cam la 15 metri în dreapta. Apoi, tiptil, am putea spune hoțește, uitându-se în dreapta și nu în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
locului trebuie să-l străbatem purtând În suflet cuvintele lui Alecu Russo din Cântarea României: „Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate pe coastele dealurilor, limpede și senine cerul. Munți se Înalță trufaș În văzduh, râurile cu brâie pestrițe ocolesc câmpurile, nopțile tale Încânta auzul, ziua farmecă văzduhul”. Alexandru Vlahuță descrie prin imagini vizuale sugestive una „din cele mai frumoase biserici ale Răsăritului” În lecția Pe Argeș În jos. Prin imagini sensibile Delta Dunării este adusă În luminile rampei
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
atît de acoperit cu pînze de păianjen, că nici nu se putea zări ce era. Și în timp ce mă uitam la suprafața galbenă, din care mi-amintesc cum obiectul părea că se înălța ca o ciupercă neagră, văzui păianjeni cu picioarele pestrițe și cu trupul pătat, care mișunau în preajma acestuia ca și cum vestea despre o întîmplare de mare însemnătate publică ar fi ajuns pînă în lumea lor. Charles Dickens, Dombey și fiul, 2 vol. , trad. Alice Voinescu și Alexandru Nasta, EPL, București, 1957
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de gen, gen literar și cercetare umanistă asupra morții Siserei (Bloomington, 1988); Interpretîndu-l pe Rembrandt: Dincolo de opoziția cuvînt imagine (Cambridge, 1991); Deste construirea sensului: Eseuri de semiotică (Sonoma, CA, 1994); Duble expuneri: Subiectul analizei culturale (New York și Londra, 1996); Ecranul pestriț: Lectura vizuală a textului lui Proust (Stanford, 1997); Citîndu-l pe Caravaggio: Artă contemporană, istorie absurdă (Chicago, 1999); Concepte mobile în științele umaniste (Toronto, 2002); Scrutînd interiorul: Arta de a privi (London, 2004); Mieke Bal. Texte reprezentative (Chicago, 2006). Mieke Bal
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]