1,055 matches
-
mari. Pur și simplu mi-ar plăcea să mă abțin de la zi și să trăiesc numai noaptea, când totul e fără unghiuri ascuțite, numai curbe, arcuri de umbră, mătăsuri și catifea. A venit din Danemarca Edith, recomandată de prietena mea pianista Ingrid (Lindgren) pentru a aranja masa la care am invitat în jur de optzeci de persoane. Îmi place de ea, e frumoasă și plină de mister. A studiat muzica în tinerețe, apoi a lucrat în restaurantul familiei din Skagen. Ea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mă mut pe 18 ianuarie. Glumesc ca să nu mă enervez, răspund cu ironie „curții” octogenare. Ultima zi a anului, 31 decembrie. Am cumpărat șampanie, somon, pateuri și am făcut o superbă plăcintă de mere. Am invitat-o pe Ingrid (Lindgren), pianista. Între timp mă sună doctorii români, familia Repta, cărora le-am dăruit lucruri din casă, cu ocazia mutării. Vor să-mi aducă mâncarea tradițională. Alerg pe Sveavägen, dar nu ne întâlnim! Telefonez fiicei lor, și ea doctoriță, bine stabilită în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Și, lucru evident, traducerea mă invită la o anume lene: textul există deja sub ochii mei, e vorba de „a doua creație”, și eu mă simt mereu mult mai bine în „prima”, în fulgerătoarea inspirație, în libertatea ei. Prietena mea pianista Ingrid (Lindgren) a trăit o mare nefericire. Avea ochii roșii de plâns, dar cu multă demnitate mi-a povestit visul ei, un coșmar: pereții micului apartament în care se află și pianul erau plini de sânge, avusese loc un masacru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pentru faptul că a fost ales, ca și cum faptul de a fi poet împlinit n-ar fi de ajuns. Din nou un vis bun: René mă îmbrățișa, asigurându-mă de prezența lui în demi-viața și demi-moartea lui. 25 octombrie. Prietena mea, pianista Ingrid Lindgren, a împlinit cincizeci de ani. Mulți invitați în camerele sale mici. Printre ei, celebrul dirijor Leif Segerstam, ca un soare, blond, bărbos, semănând perfect cu Brahms! Mânca numai creveți și privea în gol, umplând vidul cu albastrul ochilor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ochelarii aburiți, salutînd zgomotos, a intrat în camera mea de redacție Dan Zamfirescu, pe care îl cunosc din perioada cînd eram „vechist”. Prezența sa i-a atras imediat pe colegii din celelalte birouri. E venit în Bacău ca „suporter” al pianistei Y.D., la concertul căreia („Festival Mozart”) ne invită călduros. În cele două ore cît a stat, a lansat o sumedenie de „noutăți” consternante, ne-a introdus în cîteva din subteranele lumii literare bucureștene. În privința lui, eu am o opinie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
orizonturi. Ambianța casei este evocată într-un interviu: „Am fost crescută într-o atmosferă în care se vorbea numai literatură, artă și muzică.” Considerată „copil minune” (I.L. Caragiale), cu o mare sensibilitate pentru muzică, debutează pe scena Ateneului Român ca pianistă, la numai opt ani. Începe studiul pianului în familie, îl continuă la Conservatorul din București și pleacă apoi pentru a se perfecționa la Paris. Urmează o carieră de concertistă în toată Europa. Talentul ei a fost recunoscut de F. Busoni
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
de jurist, obținând un meritoriu doctorat la Sorbona; e o profesiune pe care nu o va practica vreodată. Parisul îi mai oferă ocazia participării la cursuri muzical-literare, pe care le va frecventa sistematic, din 1912. În 1914 se căsătorește cu pianista Muza Ghermoni și revine în țară. Începe o activitate intensă de muzicolog, inițiază cicluri de conferințe, prezintă programele concertelor Filarmonicii și ale Societății de Radiodifuziune chiar de la înființarea acesteia, în 1928, și până în 1946. Este profesor de istoria muzicii la
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
ministrul culturii din Germania, cu ocazia unei expoziții a lui Ingo Glass care făcea - poți să le spui sculpturi?! - statui și diferite forme din metal. Ingo Glass era neamț, dar era din București, român de etnie germană, soția lui fiind pianistă la opera din București. Are și în România lucrări de genul acesta, pe la Constanța sau la Galați cred, era plătit extraordinar de bine și era extrem de apreciat și în țară. Cu ocazia asta l-am cunoscut și pe ministrul culturii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
părea foarte pretențioasă. Foarte veselă la vederea mamei în pauza concertului, dând semne de încântare la auzul corzilor ciupite ale viorii prețioase a Corinei, și-a băut în liniște, concentrată, doza de lapte. Cine știe, poate, peste ani, va deveni pianista cvartetului, așa cum o spune, mai în glumă mai în serios, Corina Belcea... Violonista nu pare să-și fi schimbat maniera hotărâtă de a ataca brusc coardele, semn al unui temperament impetuos, în ciuda calmului discret pe care îl afișează în afara scenei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Și să știe carte. Bineînțeles, cunosc critici excepționali în România care au toate aceste calități. A.V. Am adus în discuție acest subiect gândindu-mă la un caz aproape singular, dacă nu de-a dreptul unic, în muzica din România. Pianista Cella Delavrancea, după un recital pe care l-a susținut la București în perioada interbelică a secolului trecut, și-a scris cronici în care a fost foarte obiectivă, dură: "aici am reușit, acolo putea să fie mai bine, în anumite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
școală începusem să lucrez cu Myriam. Eu m-am băgat totdeauna la spectacole care se jucau în uzine, unde nu prea se înghesuiau ceilalți să se ducă. Dar eu mă duceam, la toate. Și chiar improvizam dacă dădeam peste vreo pianistă mai nebună, ne puneam de acord și eu dansam zece-douăzeci de minute acolo unde era loc. A.V. Ce efect aveau astfel de prezențe dansante în uzină, printre muncitorii care, probabil, nu erau chiar toți familiarizați nici cu dansul clasic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
făceau să mă concentrez pe o realitate mult mai frumoasă decât cea în care trăiam. A.V. Sigur că un muzician, indiferent dacă este profesor sau interpret, trebuie să cunoască cei mai importanți compozitori din istoria muzicii. Și tu, ca pianistă, i-ai studiat pe Mozart, pe Debussy, pe Rahmaninov. Crezi că sunt foarte diferiți (nu numai din punct de vedere stilistic și tehnic), sau există o legătură profundă între ei? A.B. Există o legătură profundă, bineînțeles. Toți marii creatori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ale lumii. Cu aceste calități, plus experiența de o viață, a modelat voci tinere pornite, la rândul lor, pe drumul succesului. Dialogul reprodus în continuare a avut loc după recitalul găzduit în anul 1996 de Filarmonica "Moldova" din Iași. Împreună cu pianista Vasilica Stoiciu Frunză, soprana Maria Slătinaru Nistor a interpretat ciclul de lieduri "Dragoste și viață de femeie" op. 42 de Robert Schumann, Trei lieduri de Richard Strauss, Două lieduri pe versuri de Mathilde Wesendonck de Richard Wagner, Trei cântece de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Viorica și cu Filarmonica făceam turnee în toată țara, turnee minunate, cântam și ca solistă... În facultățile Universității "Alexandru Ioan Cuza" eram prezenți tot timpul cu diverse concerte, cu tematică specială. A.V. Ați avut ocazia să cântați și cu pianista Steluța Diamant Dumea? M.S. Foarte mult. A.V. Ar fi frumos să vă reîntâlniți cu vechii colegi, poate chiar aici, în studio... M.S. Îmi propun de fiecare dată, dar... A.V. ...timpul, viața de zi cu zi... M.S. ...de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
intrat în lumea muzicii, apoi v-ați dedicat operei pentru că ați avut un mediu familial propice. R.D. Așa este. Amândoi părinții mei sunt muzicieni. De la 5-6 ani am început să studiez pianul, chiar foarte serios, gândindu-mă că voi ajunge pianistă concursuri naționale, internaționale, recitaluri, concerte pentru ca în ultimul moment, în ceasul al XII-lea, în clasa a XII-a să mă răzgândesc și să-mi schimb direcția spre canto. A.V. De ce v-ați răzgândit? R.D. În primul rând, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
XII-a să mă răzgândesc și să-mi schimb direcția spre canto. A.V. De ce v-ați răzgândit? R.D. În primul rând, am aflat că pot să cânt. Am descoperit prin intermediul cursurilor de canto secundar, pe care le urmam ca pianistă, că am voce și m-a cucerit extraordinar senzația că instrumentul ești tu însuți, că vibrezi direct, că nu trebuie să te mai folosești de nici un alt intermediar pian etc. pentru a exprima emoții, gânduri, sentimente. A.V. Părinții, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aș dori foarte mult să cânt. Și chiar dacă Ruxandra este prezentă aici, mă gândesc la Charlotte. J'ai honte!... Este o operă foarte frumoasă și, cum în ultimul timp am observat că registrul meu a coborât, m-am amuzat cu pianista, la Paris, să studiez diverse pagini. Nici nu vreau să-i spun Ruxandrei că m-a bătut gândul să cânt aici, la Iași, chiar și o arie din "Carmen", dar am tăcut... (râde). Totuși, am îndrăznit să cânt în fața unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înființată în 1956. În rolul Floriei Tosca soprana Florica Mărieș. 3 Nicolae Prescornițoiu (1917-2008), tenor, solist al Operei Naționale Române din Iași. 4Cu o zi înaintea înregistrării interviului, doamna Maria Slătinaru Nistor a susținut la Filarmonica "Moldova" din Iași împreună cu pianista Vasilica Stoiciu Frunză un recital de lied-uri care a cuprins ciclul "Dragoste și viață de femeie" de Robert Schumann. 5La postul tv Mezzo. 6 Gabriel Bacquier (n. 1924): bariton francez, specialist în repertoriul de operă francez și italian. 7Barbara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dedicată lui Drujinin și compusă în vara anului 1975, când compozitorul trecea în altă lume. La fel de pasionante sunt evocările Anei Ahmatova, Pasternak, Alfred Schnitke, David Oistrach, Igor Stravinski, G. Neuhaus și mai ales capitolele despre și corespondența păstrată cu marea pianistă Maria Iudina. „N-am auzit nici o pianistă al cărei forte să fie atât de puternic și frumos ca al ei - își amintește Drujinin -, atacul notelor nu se distingea, plana doar un sunet puternic și magnific. Maria Veniaminovna ajungea la această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
anului 1975, când compozitorul trecea în altă lume. La fel de pasionante sunt evocările Anei Ahmatova, Pasternak, Alfred Schnitke, David Oistrach, Igor Stravinski, G. Neuhaus și mai ales capitolele despre și corespondența păstrată cu marea pianistă Maria Iudina. „N-am auzit nici o pianistă al cărei forte să fie atât de puternic și frumos ca al ei - își amintește Drujinin -, atacul notelor nu se distingea, plana doar un sunet puternic și magnific. Maria Veniaminovna ajungea la această sonoritate fără afectarea atât de răspândită în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria B - "Muzică": - domnului Remus Azoiței, violonist; - doamnei Nicola Eimer, pianistă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE București, 26 noiembrie 2004. Nr. 1.012.
DECRET nr. 1.012 din 26 noiembrie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Ofiţer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163098_a_164427]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler doamnei profesor universitar Suzana Sz\'f6renyi, pianistă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE București, 29 noiembrie 2004. Nr. 1.017. ----------
DECRET nr. 1.017 din 29 noiembrie 2004 privind conferirea Ordinului naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163341_a_164670]
-
Articolul 1 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria B - "Muzică", doamnei profesor Carola Grindea, pianista, președintele Asociației Europene a Profesorilor de Pian. Articolul 2 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria B - "Muzică": - doamnei Ruxandra Ioana Anastasescu, pianista, presedintele Fundației Culturale Internaționale "Constantin Silveștri"; - domnului Eugen Sarbu, violonist și dirijor. Articolul 3
DECRET nr. 660 din 3 septembrie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160920_a_162249]
-
Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria B - "Muzică", doamnei profesor Carola Grindea, pianista, președintele Asociației Europene a Profesorilor de Pian. Articolul 2 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria B - "Muzică": - doamnei Ruxandra Ioana Anastasescu, pianista, presedintele Fundației Culturale Internaționale "Constantin Silveștri"; - domnului Eugen Sarbu, violonist și dirijor. Articolul 3 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Artă Spectacolului", doamnei Nelly Miricioiu Kirk, soprana. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 100
DECRET nr. 660 din 3 septembrie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160920_a_162249]
-
Articolul 1 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria B "Muzica", doamnei Shoko Takeuchi, pianistă, fondatoare a Societății de prietenie cu România din Toyama. Articolul 2 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria C "Artele plastice", doamnei Chizuko Shiratori, artistă specializată în tehnica dantelei românești, fondatoare a Școlii de dantelă românească din
DECRET nr. 893 din 8 octombrie 2007 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191651_a_192980]