2,018 matches
-
Altul, care părea să-i fie amic și care avea pe chip o expresie încă și mai arogantă, aprobă energic, reluând întrebarea: — Da, ia spune-ne, soldățelule, pe cine trimite împăratul tău? Concubinele lui? Sau poate o armată de eunuci pictați? Din nou, un cor de râsete se ridică din masa de oameni. Sebastianus intui că acel războinic trebuia să fie de rang mai înalt, căci era înconjurat de o suită consistentă de oameni înarmați, care îl sprijineau cu sporovăiala lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Mașa. - Nu există aici, dar dincolo există, surâse Extraterestrul, Întinzându-și degetul arătător În direcția peretelui vecin. - Unde dincolo? - Pe celălalt perete, răspunse Extraterestrul. Mașa privi peretele opus și scoase un strigăt de uimire. În dreapta iconostasului, apăruse un tablou imens, pictat oareșicum naiv, În culori stridente, făcut, probabil, după o fotografie, de felul celor care se găsesc la intrarea În bazaruri, unde, alături de tot felul de Împletituri și abțibilduri, vezi rezemată de câte un panou și o operă de artă; tabloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Am citit atâtea descrieri neplăcute ale sale. L-am văzut descris drept nimic altceva decât un deșeu al erelor, un gunoi istoric, un balast, drept proprietate burgheză, drept diformitate ereditară. Sinele poate crede că poartă un nou ornament vesel, minunat pictat, dar din afară vedem că este o piatră de moară. Sau altfel, această personalitate de care este atât de mândru proprietarul este de la Woolworth 1, tinichea sau plastic ieftin de la magazinul de mărunțișuri al sufletului. Văzându-l În acest fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
trasa. privind harta, ne vom întâlni... goblen cu fir de mătase goblen cu fir de mătase fata cu mandolină acorduri de septembrie întoarce în rotunjimi de copac cornișe împodobite cu hortensii înflorite printre castane pași șovăitori de bătrâni în landoul pictat cu crizanteme aurii scrâșnete de copii un șarpe vertical desparte amărăciuni de bucurii rugăciuni și iertări ne apropie de Dumnezeu stropi de ploaie sting arsuri ale frunzelor moarte confucius nedumerit se întreabă unde se duce lumina Antonella MOCANU <biography> Născută
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
croit perechi de rădăcini și a pornit prin viață ca să cearnă, în alte suflete icoane îmbrăcate-n flori de crini. Un suflet și o iarnă au înflorit peste zăpezi mugur de îngeri vii au aninat pe ramuri zâmbet de ghiocei pictat-au în amiezi cu flori de gheață pe la geamuri. În zborul lui pe aripi albe de zăpadă, sufletul s-a îmbrăcat cu anii dimineții și a pășit prin poarta lumii ca să vadă, o altă viață peste corola de cristal a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
că nu știa nimic despre femeile goale și nici nu era Încă momentul să-i spun. Pe prima pagină a albumului era portretul unei femei mai În vîrstă - poza devenise de culoarea sepiei. După fundalul reprezentat de mare și stînci pictate, am tras concluzia că datează din epoca Taisho. — E mama soțului meu, care locuiește la țară Împreună cu cumnata mea, Îmi explică ea uitîndu-se atentă la fotografie. Un miros de păr scăldat de soare Îmi gîdilă nările. Fotografiile În care apărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
un fel de zâmbet pe chip când mă vedea, genul acela de iubire necondiționată care nu poate fi nici comparată, nici cumpărată cu nimic. M-am trezit într-o dimineață în casa lor cea nouă în culori pompeiene, cu geamuri pictate natural în alb și negru: copaci și zăpadă. Imagini pe care le iau cu mine fiindcă au forță, inclusiv forța unui vis împlinit. Acum îmi adun creierii să testez gustul ultimei sute de metri de liniște americană, de miros de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aceea în magazinele alimentare - servită în pahare înalte de cristal de Boemia (34 la număr), din timpul cununiei păstrate, parte din ele, pe ultima etajeră de sticlă a vitrinei din sufragerie, împreună cu bogăția de farfurioare și cești de cafea japoneze, pictate, de pe celelalte etajere, alături de statuete de Sèvres, porțelanuri de Meissen ale doamnei Carolina Pavel, dăruite de părinții ei, luxul moștenit al casei Pavel, singurul lux semănând - dar numai în spațiul restrâns al vitrinei, cu cel al marii burghezii. Și, această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nu mai era, biserica mi se păru goală... În numele Tatălui și-al Fiului... Crucificarea era singurul lucru concret în marea icoană din față, pentru că absența bunicului în ochii căruia mă privisem altădată lărgise acum spațiul bisericii parcă spre infinit. Isus, pictat, stătea cu mâinile bătute în cuie pe lemnul orizontal al crucii, fața Lui era căzută în bărbie ca durerile acestei lumi, iar picioarele și mâinile rănite simbolizau nu numai inima poporului evreu din mijlocul căruia se ridicase, ci și... Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pictura lui Wolfgang, soțul ei (mă rog, unul din ei) și făcuse mare vâlvă în lumea artistică. După câte se pare, pictura făcea parte dintr-o mișcare de scurtă durată, dar de mare impact din anii ’60 numită „Școala Cur Pictat“. Motivul pentru care fusese de scurtă durată era faptul că toți principalii reprezentanți se sinuciseseră sau căzuseră de la balcon sau se împușcaseră în scandaluri la beție legate de femei. Barb fusese muza lor și principalul motiv al sinuciderilor și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
era clar că maimuțele vor dispărea și vor fi nevoiți să repete tot circul acela ridicol în altă zi. Cotiră pe noul drum și, imediat ce înaintară puțin pe traseul plin de găuri, acolo, în fața lor, observară forma dărăpănată și marginile pictate ale dubiței Hungry Hop. — Pinky sau domnișoara Budincă și Tort... Un val de oboseală murdară se înălță și răbufni pe chipurile oamenilor. 25 În livadă, între timp, lucrurile erau remarcabil de liniștite. Într-un colț, într-o oală, ceva scotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și roz nu ți se pare interesant... —Nu cu disperare. Mi-a zâmbit din nou. Dinții lui era curați și albi fără să fie ostentativi ca ai lui Charles de Groot. Felul principal a fost servit pe niște farfurii colorate, pictate manual, pe care mi le-am dorit de cum le-am văzut. Oricum, nu contează să ai farfurii drăguțe când cea mai sofisticată mâncare a ta e omleta. —Și fetele? Belinda și Charles sunt un cuplu? M-am înfipt în porția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
rabde totul. S-a creat astfel o rentabilă afacere patriotică. De la meseriașii care împodobeau vitrinele prăvăliilor și până la maeștrii pavoazărilor și discursurilor naționale s-a închegat o confrerie atotputernică. Și poemele. Și montajele. Și fotomontajele. Și tușele. Și retușările. Portretele pictate. Panourile gigantice. Grandoarea minciunii intens colorate, pretutindeni afișate. Fonduri erau cu nemiluita. Pe seama unor bieți copilași care tremurau în izmene, fote, bundițe și opinci ca să iasă cântecelul sau dănsulețul bine se agitau bine plătite șleahta specialiștilor în tocat bani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
spațiale se pot răsturna (...).” Înainte de toate, păcatul a fost povestit mai întâi de Scriptură, apoi în discursurile predicatorilor, în care se face referință la numeroase păcate exemplare, care știu să trezească frica de rău și dorința de bine. În imaginile pictate și sculptate în interiorul bisericilor păcatul devine un personaj: animale reale și imaginare, boli îngrozitoare, arbori care rodesc animale sau au capete omenești (ramurile devin animale care împroașcă vicii personificate), devin simboluri ale acțiunii sale maligne. Păcătoșii, surprinși în momentul săvârșirii
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
cărți de joc, popi, dame și valeți, având imprimate pe față figuri extrem de stranii, care Îl arătau cu degetul strâmbându-se la el În fel și chip În timp ce Lawrence Încerca În gând să rostească o rugăciune, iar pe dos aveau pictată pe Maica Domnului cu pruncul Iisus În brațe, care plângea de fiecare când Oliver, cedând fără voia lui ispitei, izbucnea, strâmbându-se, la rândul său, În râs. Masterandul se simțea culpabil. În fond, el declanșase toată această mascaradă atunci când, vrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Într-o punguță de mătase... Se spune că operațiunea aceasta Îi aducea la Loto-Prono câștiguri substanțiale. Gândindu-se prin ce tertipuri Își suplimentează veniturile inginerul, Noimann strâmbă din nas. Nu era de mirare că Bikinski refuza să-și desfacă icoanele pictate unui astfel de personaj. Întrebat odată de ce apelează la toate aceste trucuri, Satanovski răspunsese simplu: „Fiecare om are ciudățeniile lui. În ce mă privește, sunt superstițios din fire....”. Dar, Îl Întrebaseră interlocutorii, de ce nu caută să găsească o persoană mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
aș vrea să stau vreo două săptămâni. Poarta masivă de lemn se dă În lături scârțâind. Stați puțin aici s-o chem pe maica stareță - spune paznicul Încuind sertarul mesei care-i servește și de tarabă pentru cărțile poștale, ouăle pictate sau decorate cu mărgele fine, cruciulițele sfințite pe care Încercă zilnic și uneori reușește să le vândă turiștilor. Pe masă au mai rămas numai câteva cărți poștale și fața de masă. Grințu ghicește că omul tocmai se pregătea să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Iar smoală. Orașul Plouă. Plouă și în case, plouă peste inimi gârbovite, arse. Frig este ‘năuntru, frig e și afară. Gândul împresoară iubiri îndrăcite visări încâlcite ziduri coșcovite deprimantă stare diurn calapod reverii pictate clonă zbuciumată. Totul se transformă-n moină-ofticoasă și-aș merge-n pădure într-un parpalac, ferit de dileme parca-aș fi brotac și vârât în scheme de mai marii mei care-s, din păcate, candizi derbedei.
Iar smoal?. Ora?ul by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83719_a_85044]
-
cu exigență. Îi conduse apoi într-o sală de expoziție, unde erau expuse tot felul de obiecte de o rară frumusețe, dar nimic n-o încântă pe Viviana mai mult decât șarpele, care o privea cu ochi fascinanți și coșulețul pictat cu mâna ei. După vizita la fabrica de sticlă, următoarea oprire a fost într-un parc, unde, grupați pe bănci, copiii și-au servit mâncarea pe care o aveau la pachet de acasă. În timp ce mânca veselă și fericită, Viviana își
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Bătrâna duse mâna la șiragul de mărgele din jurul gâtului. — Eu vorbesc inglés. E ceva în legătură cu Sammy? — Da, doamnă. Cum de v-ați gândit la asta? Bătrânica arătă spre peretele de deasupra șemineului ciobit, din cărămidă. Acolo se vedea un diavol pictat, costumat în roșu, cu coarne și trident. Buzz intră și se duse să-l studieze. Acolo unde ar fi trebuit să fie fața diavolului era lipită fotografia unui puști mexican, iar un șir de statute ale lui Iisus, aliniate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lemnele arzând în plin iulie, siluetele unor trăsniți care înotau într-o mare de treisprezece grade. În Belgia, la Bruges, m-au încântat poezia caselor și a stră zilor, tablo urile lui Memling cu lumina căzând pe îngân durarea chipurilor pictate. În Grecia m-au fermecat coloa nele templelor, profilate pe albastrul adânc al cerului, măgă rușii alburii, semeția zeilor de piatră. Într-un an, am văzut Moscova, Sankt Petersburg, clădirea strălucitoare a Ermi ta jului, atât de europeană ca arhitectură
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Portretul lui Anda Îl privea cu aceeași intensitate. Potretul lui Anda așa cum i se spusese că va fi peste aproape douăzeci de ani. Nu douăzeci. Ci aproape. Trecuseră șaptesprezece. Era, oare, destul? Era, oare, el? Tânărul acela cu ochi albaștri, pictat parcă la repezeală, Într-o seară sau Într-o noapte, undeva pe malul unei mări? Amir privi Încă o dată detaliile picturii. Poate chipul era al străinului pe care Îl căuta. Al străinului care ucisese o sută de Cuceritori și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care aproape că n-avea voie s-o vadă, tocmai ca să nu fie văzut. O Veneție rece, privită cu ochii unui străin. Fără palatul Frassetti, fără bunicul Matteo și fără contesa Fabiana, fără Gianluca Fontanelli și maestrul Foscolo, fără bazilici pictate strălucitor și fără legănarea gondolelor. O Veneție cu amintirile amputate de o durere necunoscută. De o ruptură În curgerea lentă și firească a timpului. Catastrofă În țară. Aceste trei cuvinte Îl tulburaseră din prima clipă. Se gândise la ele zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Lenora nu păru mulțumită. Rămase în picioare. Prin mișcare și greutate părea o statuie mare, cu fața aceea rea, care o schimba așa de mult, o făcea de nerecunoscut. O viață întreagă figura ei de păpușă, rotundă, albă, roză, desenată, pictată, surâzătoare nu avusese o astfel de expresie. Simțirile care ne sunt familiare lucrează treptat și transformă expresia feței, cu încetul, dar irupțiunea lor, sapă, taie, preface dintr-o dată printr-un desemn brutal. In sfârșit, Haliipa se întoarse. Mini gândi ,,în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lumina palidă, apoasă a Scoției pe soarele arzător al Indiei și, deși tânăr, trecuse timp de zece ani prin cele mai mari încercări, străbătând luni întregi jungla de răsărit, trăind printre sălbaticii care preamăreau puterea diavolului și-și atârnau tigvele pictate ale copiilor pe pereții exteriori ai colibelor ca decorații. Ignorând prezența mută, dar plină de adorație a lui Malcolm, Elspeth asculta vrăjită poveștirile despre acei bieți oameni care se închinau idolilor, care erau înșelați de preoții locali, și se îndrăgosti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]