1,600 matches
-
și europeană, căutând “mereu natura și adevărul” pentru “a înțelege armonia culorilor și a răsfrângerii luminii” (Denis Diderot, Scrieri despre artă,Editura Meridiane, București, 1967, pag. 158 și 174). Vorbind despre Chardin, vom afirma că prin operă și concepție plastică picturală, per- sonalitatea sa a iradiat timp de un secol și ju- mătate asupra multor generații de pictori din Europa. Este cazul lui Stahi care, înțelegând lecția, și-a definit parcursul propriei evoluții. Într-un cu totul alt fel putem vorbi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
fel putem vorbi și despre Gh. Petrașcu care, la o oarecare distanță de Stahi, purtând privirea asupra modernității eu- ropene, și-a structurat propriul repertoriu for- mat din vase de aramă și tingiri, de exemplu, pe care le-a tensionat pictural cu suflul materiei colorate în tablouri inegalabile. Stahi pare a fi agreat din creația lui Chardin eleganța și clasicitatea compoziției, a spațiilor largi, gustul pentru formatele larg dreptunghiulare ale pânzelor, care permit obiectului să se expună în toat ă splendoarea
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
bolism, interpretat cu mijloacele specifice poeziei și artelor plastice, atunci vom putea acorda și românului C.D. Stahi circumstanțele cuve- nite în sensul intuițiilor sale, care îl apropie de simbolism prin multe din naturile sale moarte. Mijloacele de reprezentare și interpretare picturală rămân însă specifice secolului lui Chardin. Decupând din operă segmentul “natu- rii moarte”, vom putea considera că aceasta aparține, într-un anume fel, și zonei simbolis- mului, prin repertoriul iconografic. Se cuvine să avem în vedere și starea temperamentală a
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
sinu- soide și comunică între ele nu doar expresiv plastic, ci și prin sugestii umanizante. Vom decodifica astfel, prin parcurgerea de la amănunt spre generalitatea formelor mari din spațiul tabloului, un circuit la finalul căruia în fiecare tablou stăruie înainte de materialitatea pictural expresivă, puritatea geometriei ca temelie structurală a compoziției. Din acest punct de vedere, avem de a face cu un artist de o cu totul altă factură decât contemporanii săi naționali, prin faptul că pare să trateze obiectul cu respectul pe
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
în fața obiectelor nemurindu-le prin atingeri ale pânzei cu minuțioasele vârfuri de pensulă muiată în culoare. Poate, într-un fel, la Giorgio Morandi vom regăsi, privind naturile sale moarte, senti- mentul atemporalității trăit într-o cu totul altă cheie expresiv picturală. O analiză asupra repertoriului, elementele care constituie ceea ce numim "obiecte neînsuflețite" termen consa- crat, ne va conduce la observația că Stahi cuprinde o bună parte a genului naturii moarte, mai puțin cel acvatic și cinegetic. Dimensiunile și amploarea creației sale
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
ansamblul compoziției. Materialitatea fiecărei componente este susținută de calitatea sa tonal- valorică. Dialogurile dintre "închis" și "deschis", cantitativ și calitativ, între părți și forme ca suprafețe, nuanțate cu sensibilitate, fac din această compoziție un model, am putea spune, de rezolvare picturală a bogăției valorico-tonale și a contrastelor. Privind o reproducere în alb-negru, fără să vrem, vom descoperi că am receptat și expresia cromatică a ansamblului tocmai pentru că rezol- varea acesteia prin contrastele de valoare este făcută cu măiestrie și sensibilitate, astfel încât
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
care încorporează o parte din grupul fruc- telor. Ce poate fi mai simplu? În această apa- rentă simplitatea constă până la urmă comple- xitatea plastică a subiectului transformat de pic-tor într-un pretext geometric dinamic. Susținerea acestui joc, în mod expresiv pictural, artistul o face, în primul rând, printr-o bine gândită gra- dare a valorilor, de la cele deschise la cele în- chise, repartizând proporțional și armonios can- titățile. Odată raporturile de valoare stabilite, el le conferă și statutul cromatic calitativ potrivit
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mod facil am fi tentați să ne imaginăm, obiectele compoziției nu au fost alese și tratate accidental, într-o joacă întâmplătoare ci, dimpotrivă, au constituit pretextul unei subtile interpretări plastice, gândită în mod abstract-geo- metric și argumentată printr-un expozeu pictural de mare rafinament. Cu siguranță Stahi avea intuițiile și siguranța unui mare pictor. Dincolo de aparențe, privirea sa avea forța plonjării în lumea abstracțiilor geometrice, făcând din acestea armături solide ale unor structuri compoziționale după eternele legi ale armoniei. Lucrarea
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Stahi, preferința, cu o remarcabilă frec- vență, pentru astfel de formate. De aici pornind, ne dăm seama că pictorul era preocupat de pro- bleme subtile de compoziție, căutând cu o plă- cere ascunsă confruntări între proporțiile forma- tului și spațiul pictural de factură atipică pentru subiectul avut în atenție. Percepem, privind această lucrare, cât și altele din aceeași categorie, preocupările pictoru- lui pentru susținerea subiectului nu numai prin măiestria redării conținutului repertorial, ci punerea acestui conținut într-o lumină revelatoare, care
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
poate postum oficierii cu pioșenie a pomenirii și rugăciunii pentru aducerea aminte de trecerea în lumea celor drepți a cunoscuților și apropiaților noștri. Virtuozitatea și acuratețea redării materiei sunt marcate de profunzimea sensurilor ideatico- meditative ale unei concepții de reprezentare picturală superioară. Remarcăm măiestria organizării spațiului compoziției prin asocierea obiectelor și a formelor acestora. Cartea deschisă descrie două acolade paralele, forme care se regăsesc în desfășurarea lor pe direcții orizontale, în ordonarea cutelor pânzei albe care acoperă masa. Raportul dintre ecranul
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
rezolvările plastice le vom sesiza, ci exactitatea redării cozonacilor al căror aluat bine frământat a fost îmbogățit cu ingredientele cele mai bune și așezat în cuptorul cu foc atent supravegheat. O gospodină adevărată va fi plăcut surprinsă apreciind, înaintea calităților picturale, performanța celui care a realizat modelele pascale. Este evident faptul că performanța culinară și arta gospodinei l-au cucerit pe artist din moment ce, aproape cu entuziasm, într-o tentativă de autodepășire într-un anume fel, a pictat cele câteva
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
deoarece avem conștiința că toate aceste elemente, atât de sensibil diferite care constituie fiecare un mijloc expresiv specific unei arte, reflectă în cele din urmă o valoare unică, imaginea. Într-adevăr, o operă de artă, fie ea poetică, muzicală sau picturală, rămâne întotdeauna manifestarea exterioară a unei viziuni interioare și a sentimentului care o animă. Benedette Crace scria “ Dacă luăm o poezie oarecare și vrem să stabilim prin ce anume se caracterizează, discernem prezența a două elemente: un complex de imagini
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
tradiționale, cu formele simbolice sau funcționale și pentru că pune în evidență, într-un fel aparte și prin modalități specifice, conduite, comodități, procese și structuri mentale specifice lumii românești. Lucrării formulează, prin adaptări teoretice și aplicative, promisiuni ale faptului că fenomenele picturale nu pot fi înțelese numai din perspectiva unui set de așteptări deja construit instituțional, care ne obligă să descoperim în tablouri ceea ce se consideră deja că ar trebui căutat. Fiecare capitol încearcă să deschidă, prin modalități de analiză specifice, perspective
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în felul lor, moduri de gândire despre individualitate și istorie. În aceste condiții, cercetarea se plasează în zone marginale, în locuri elastice în care privirea înțelege și interpretează picturile lui Grigorescu, Petrașcu, Pallady, Andreescu sau Ciucurencu ca pe obiecte narative picturale. Cercetarea consideră că manifestarea lor generează uneori mult mai mult decât narațiune, adică elemente emoționale, nuanțe psihologice, secvențe de meditație filosofică sau alte calități, adjective și caracteristici,numai în aparență străine narațiunii. Pictura apare astfel, în narativitatea ei, ca narațiune
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
analiza picturii pentru că oferă perspective asupra relației dintre pictură și stările, transformările, actorii, circumstanțele, evenimentele sau așteptările care au informat construcția poveștilor spuse, scrise sau pictate despre ea. Lucrarea încearcă să prezinte modurile în care pot fi descrise unele marginalități pictural/narative. Încearcă să observe locurile în care modele gata pregătite pentru înțelegerea lumii picturale încep să fie refuzate, punctele în care atunci când o creație artistică nu se potrivește unui sistem clasificatoriu se trece la deschiderea unui nou dosar. Marginalitățile pictural
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
evenimentele sau așteptările care au informat construcția poveștilor spuse, scrise sau pictate despre ea. Lucrarea încearcă să prezinte modurile în care pot fi descrise unele marginalități pictural/narative. Încearcă să observe locurile în care modele gata pregătite pentru înțelegerea lumii picturale încep să fie refuzate, punctele în care atunci când o creație artistică nu se potrivește unui sistem clasificatoriu se trece la deschiderea unui nou dosar. Marginalitățile pictural/narative sunt considerate, în acest fel, puncte în care apar tensiunile minore, latente, nedeclarate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pictural/narative. Încearcă să observe locurile în care modele gata pregătite pentru înțelegerea lumii picturale încep să fie refuzate, punctele în care atunci când o creație artistică nu se potrivește unui sistem clasificatoriu se trece la deschiderea unui nou dosar. Marginalitățile pictural/narative sunt considerate, în acest fel, puncte în care apar tensiunile minore, latente, nedeclarate dintre modelul generic stabilit la un moment dat și creația sau creațiile care ar trebui să continue această tradiție generică. Sunt considerate locuri în care cercetarea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
nevoită să opereze o nuanțare a normelor, convențiilor și categoriilor din teritoriile narațiunii și picturii, pentru că ceea ce a fost respectat ca fiind canonic, nu mai este funcțional, pentru că e nevoie de eliberarea de norme și de intervenția originală a comentariului pictural care înlocuiește convențiile și face loc altor categorii, altor concepte, altor convenții și altor constrângeri. Nu-și este construită, în această lucrare,o teorie a narațiunii picturale care să funcționeze ca un organism unic, ca o sumă determinată de idei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pentru că e nevoie de eliberarea de norme și de intervenția originală a comentariului pictural care înlocuiește convențiile și face loc altor categorii, altor concepte, altor convenții și altor constrângeri. Nu-și este construită, în această lucrare,o teorie a narațiunii picturale care să funcționeze ca un organism unic, ca o sumă determinată de idei fundamentale destinate să ofere concluzii previzibile. Nu-și propune să construiască o teorie monolitică, o Mare Teorie, un instrument cuprinzător care să răspundă la toate întrebările despre
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
concentrarea pe soluțiile motivate contextual, pe disparitatea conceptuală și pe dinamismul corelat cu reexaminarea, reconsiderarea, nuanțarea, îmbogățirea și diversificarea terminologică. Cercetarea pleacă de la premisa că este teoretic imposibil să se atingă performanța explorării tuturor aspectelor posibile ale unui obiect narativ pictural. Ele anticipează o investigație cu mai mult de un singur sistem de practici științifice și o conceptualizare a obiectelor de studiu care aparțin unor sisteme de proprietăți diferite și care stabilesc relații diferite. Din acest motiv, câmpul articulării lor este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
măsura și modurile în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă și dincolo de narațiunea literară, adică în discursul științelor sociale sau exacte, în spectacolul dramatic, de operă, cinematografic sau de televiziune, întrebări despre motivele pentru care unele obiecte picturale sunt considerate narațiuni, altele cvasi-narațiuni și altele nu sunt considerate nici una, nici alta. Sunt formulate întrebări despre prejudecățile care consideră că narațiunile trebuie înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre cum poate fi depășită tentația categorizărilor picturale consacrate și despre narativitatea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pentru care unele obiecte picturale sunt considerate narațiuni, altele cvasi-narațiuni și altele nu sunt considerate nici una, nici alta. Sunt formulate întrebări despre prejudecățile care consideră că narațiunile trebuie înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre cum poate fi depășită tentația categorizărilor picturale consacrate și despre narativitatea din portrete, autoportrete, naturi statice sau peisaje. Mai toate întrebările acestei cercetări rămân însă, într-o anume măsură, deschise, pentru că orice discurs îndreptat spre un obiect narativ pictural îl află deja numit de altcineva, îl află
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
verbale, despre cum poate fi depășită tentația categorizărilor picturale consacrate și despre narativitatea din portrete, autoportrete, naturi statice sau peisaje. Mai toate întrebările acestei cercetări rămân însă, într-o anume măsură, deschise, pentru că orice discurs îndreptat spre un obiect narativ pictural îl află deja numit de altcineva, îl află deja evaluat, apreciat, controversat și înconjurat de haloul altor discursuri străine, purtate ca un amestec babilonic în jurul lui. Pentru că orice discurs îndreptat spre un obiect narativ pictural este plurivoc, polifonic și lipsit
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
îndreptat spre un obiect narativ pictural îl află deja numit de altcineva, îl află deja evaluat, apreciat, controversat și înconjurat de haloul altor discursuri străine, purtate ca un amestec babilonic în jurul lui. Pentru că orice discurs îndreptat spre un obiect narativ pictural este plurivoc, polifonic și lipsit de pretenția că ar putea fi vreodată adevărat sau fals. Despre funcția narativă în pictură În Introduction à l’analyse structurale des récits Roland Barthes consideră că, fiind un sistem, adică o combinație de unități
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
participanții sau localizează narațiunea în timp și spațiu. Indicele/index este un element care se referă la un eveniment, o idee, sau un personaj din afara narațiunii imediate. Stansbury O’Donnell consideră că aceste patru funcții constituie elemente fundamentale ale narațiunii picturale și că alcătuiesc o microstructură narativă picturală pe care privitorul, așa cum se întâmplă și în cazul verbalizării, nu o conștientizează ca serie de funcții ale imaginii dar recunoaște povestea, decorul și identitatea figurilor tocmai prin sesizarea acestor funcții și a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]