1,558 matches
-
fel, acest autobuz este "corabia" noastră. Ne-am îmbarcat pe el la Ciudad de Mexico și acum, după mai multe "escale", am ajuns aproape de limita sudică a Mexicului. Autobuzul gonește pe o șosea goală, sub un soare asurzitor, printre câmpuri pietroase, cu cactuși giganți, dar am pierdut șirul zilelor "săptămînii aztece" atât de mult m-am "îmbibat" de ceea ce văd. Ajungem cu o mică întîrziere la Valladolid. despre iluzie La New York, Don Quijote n-ar fi reușit decât să fie ridicol. În
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
aflase că Stella se simțea „destul de bine“. Pornise de acasă, dar se dusese în primul rând la canal. Era un canal scos din uz. S-ar fi cuvenit să înfățișeze o priveliște frumoasă, așa cum se curba în jurul orașului, cu drumul pietros de la țărm, cheiul pavat cu dale de granit, și cu inelele mari de oțel, în locurile unde pe vremuri acostau bărcile colorate. Podețul elipsoidal, reflectat în oglinda apei, era reprodus pe cărți poștale ilustrate, iar mica cisternă elegantă (aflată încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Această porțiune ierboasă, presărată cu oi care pășteau, se termina printr-un gard de sârmă, pe sub care te puteai strecura ca să ajungi la stâncile brune, ușor de escaladat și de coborât, care mărgineau tot lungul țărmului. Plaja în sine era pietroasă, nisipul zgrunțuros fiind amestecat cu prundiș, iar stâncile colțuroase și zimțuite se prelungeau sub apă, acoperite cu alge cafeniu-aurii și ivindu-se la suprafață la vremea refluxului. Familia se împrăștiase în diverse locuri și descoperise felurite ascunzișuri pentru dezbrăcare. Gabriel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
visat Într-un castel cu un turn alături, Înconjurat de foarte mulți dușmani... — Oprește-te! Pablo tăcu, dar continuă să meargă. — Ți-am spus să te oprești. Am crezut că trebuie să mă opresc din vorbit. Ajunseseră Într-un loc pietros, unde arborii se răreau, iar printre ei, bolovani mari de calcar reflectau nefiresc, ca niște lampioane, lumina tot mai slabă a Înserării. — Unde e Christina? — Care Christina? Întrebă la rîndul său Pablo. — Nu face pe prostul! Te urmăresc de mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
peșteră, Vic stinse lanterna, deși afară era aproape la fel de Întuneric; luna Încă nu răsărise, sau poate că apusese deja. Pablo Îl urma pășind mult aplecat, Încercînd să se ferească astfel de tăișul rece al aerului. În cele din urmă, cărarea pietroasă pe care urcau se pierdu printre alți bolovani albi și umezi. Pesemne că mai devreme plouase. Curînd, ajunseră la marginea unui desiș de jnepeni, unde Vic se opri și așteptă pînă cînd Pablo, care rămăsese În urmă, se apropie Îndeajuns
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
numai ochii sunt câteodată „zbanghii”, sfredelitori, dar de obicei căutătura e mohorâtă, „împosocată”. Încruntați, închiși în ei, oamenii se exprimă sobru, adesea laconic, vorbirea lor caracterizându-se prin absența culorii, singura notă de pitoresc fiind conținută în termenii regionali aspri, pietroși. Asprimea, brutalitatea ar putea fi arma indispensabilă a supraviețuirii, de aceea oamenii sunt constrânși să zbiere, să suduie, să muște. Sub biciul viscolelor, al arșiței, sub gârbaciul logofeților boierești și sub vâna de bou a jandarmilor, țăranii se nasc maturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de bălegar, altă dată o tufă de mătrăgună la maturitate într-o pădure mixtă care respiră cu regularitate. Odată este domnu' Karli un ghețar sclipitor, altă dată așternut de frunze în aceeași pădure mixtă. Odată d-na cârciumărească este prundișul pietros al unui râu, altădată un ținut mlăștinos sufocant. Odata d-na Herta este tot pământul gras al întregului peisaj, altă dată este vântul prudent care usucă pământul pe deasupra. Odată sunt eu... deci o dată sunt ziua și o dată noaptea. (pauză) SCHWEINDI
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fanatism): Daaa, chiar și eu o să cunosc din nou în lumea asta. Chiar și eu am fost atras în lumea asta ca un vultur de mortăciuni de un leș fanatic și putrezit. Lumea, scroafa, și-a deschis din nou coapsele pietroase, și eu o să-mi ejaculez creierul înăuntru. INSPECTORUL DE POLIȚE (resemnat către părinții lui Mariedl): Cum de v-a nereușit să creșteți asemenea creaturi de cea mai joasă speță? Cu siguranță ați fost gravidă la intestinul gros, sau nu-i
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ea poate să o facă și le-o datorează (ceea ce justifică mânia lui Ulise revărsată asupra lui Euriloh): "Hai, luați din bucatele astea, beți din vinul ăsta și prindeți iar curajul pe care l-ați avut când ați părăsit pământul pietros al țării voastre" (10.472)42. Ospățul nu mai este deriva către alteritate, ci întoarcerea de sine către sine, a aceluiași către același, într-atât încât tot petrecând, înfruptându-se din vinuri bune și fripturi din belșug, Ulise ajunge sa
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
note despre legendă Meșterului Manole. C. Dissescu vorbește despre influență Franței asupra intelectualilor români, Maria Ionescu despre mânăstirile din România, Victor Dâmbovița despre pictură și sculptură românească. Se mai publică note despre arhitectură românească (Camille Trubert) și despre Tezaurul de la Pietroasa. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287731_a_289060]
-
să se reculeagă, iar de curând un lider politic spaniol și-a lansat programul la mormântul lui Machado. Toată coasta aceasta catalană e renumită prin vii și gastronomie. Viile sunt cățărate pe dealuri, pe pante abrupte uneori, pe un pământ pietros, calcaros, iar pivnițele de vin sunt răspândite peste tot, inclusiv pe marginea drumului. Undeva În piața centrală e.un.Maison.de la vigne et du vin. De la Collioure la Banylus sur Mer și Cerbère, chiar la granița cu Spania, sunt plantate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
goale și sărea de-a dreptul pe cai, fără șa ca o cazacă"426, și la optsprezece ani: "Era frumoasă ca o statuie de zeiță. Era ca Venus. Avea părul bălai - roșcat, revărsat pe umeri (...), avea un piept crescut și pietros, de nu puteai să-ți iei ochii de pe el, și fața îi era blândă și dulce, ca de zeiță, cu buzele cărnoase, însângerate, și ochii negri, arzători, de te făceau să tremuri"427. Jidovii sau uriașii de unde își revendică descendența
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care păcatul, superficialitatea, violența o distrug, re-prezintă o mare încercare pentru oamenii Cuvântului, care poate fi depășită numai prin curajul unei răbdări la fel de mari. Răbdare plină de încredere îi trebuie semănătorului, în sfârșit, atunci când Cuvântul semănat cade „într-un pământ pietros” sau „între spini” și aduce un rod parțial, lent, plăpând și nesigur (cfr. Mc 4,16-19). Semănătorul Cuvântului, în aceste împrejurări, trebuie să se mulțumească cu puținul rod chiar da-că a semănat mult. Semănătorul Evangheliei nu trebuie să cântărească
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
absolută, fără sufix, ca Basaraba, Ciurila, Dragota, Balota etc.). Ca regulă generală, toponimele derivate și compuse sunt mai noi decît bazele de la care s au format (de exemplu, Crișan, Crișana, Crișeni, Crișul Alb, Crișul Mic, Crișul Negru, Crișul Nou, Crișul Pietros, Crișul Repede, Crișul Văratecului, Dealul Crișului, Vîrful Crișului etc. sunt ulterioare bazei lor, Criș). Apar însă destul de multe situații care contrazic acest principiu, mai ales dacă e aplicat mecanic. V. Ioniță a demonstrat că Socolari nu trebuie considerat în mod
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește, de fapt, chiar mai frecvent, și la exonime: Auschwitz (Oświęcim), Skopie (Skopje), Belucistan (Belugistan), Botswana (Botsvana), Cambodgia (Kampucha), Capadochia (Cappadochia), Ceilon (Ceylon), Chomolungma (Ciomolungma, Djomolungma, Everest), Dahomey (Benin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Amaradia Este numele unui rîu lung de 106 kilometri, cu o suprafață a bazinului de 870 de kilometri pătrați, afluent de stînga al Jiului. Prin polarizare, de la acesta, au fost create: Amărăzuia (afluentul său, lung de 23 de kilometri). Amaradia Pietroasă (pîrîu de 41 de kilometri, afluent al Jiului), Dealul Amaradiei (în Pie montul Oltețului) și Șesul Amaradiei (altitudine 200 m, în Sub carpații Gorjului). Este atestat începînd cu secolul al XVI-lea sub formele Hămă rade, Amărada, Amărăzea, Hămăradie, Hămărazia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau Beiușului), Defileul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov. avelanier, fr. avelinier, catal ballaner, sp. avelanar), băn. feregar (< filicarium), hăbădicar, sau hăldăbicar „un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
semne de întrebare (îndreptate și împotriva derivării din molidova) și conduc spre o posibilă origine romînească sau romîno-slavă a toponimului Moldova. Pentru prima variantă s-a propus ca etimon un posibil plural *moldavă a lui moldă, moldău, devenit Moldaua („valea pietroasă“), și evoluat fonetic (din cauza vocalei labiale u) și ana logic (prin încadrarea în seria numeroaselor toponime slave terminate în -ova, -ava) la Moldova. Pentru a doua variantă, care ni se pare mai plauzibilă, traseul etimologic ar fi pornit de la mold
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
răspândirii creștinismului la nordul Dunării, în timpul dominației vremelnice a vizigoților și în secolul al V-lea, în timpul dominației hunice, documentele vorbesc de sate ale băștinașilor, care furnizau stăpânitorilor vremelnici o parte sau toate mijloacele de subzistență . De la Dierna la Pietroasele, Valul lui Constantin adă postea o întreagă viață romană, cu carmată, drumuri, cetăți, sate și ogoare, schimburi comerciale și, constant, infuzia elementelor romanizate și de creștinism latin. Și pentru populația romanizată de la nordul Dunării, daco-romani, daci liberi, carpi, numiți și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-n semne/ Cu ce Îi Îmbrăcată?/ Cu coajă uscată/ Cu ce-i Învelită?/ Cu frunză Încrețită.”1 Altă versiune a acestui cântec al bradului apare pentru o tânără: „Bradule, bradule/ ce boare-a bătut/ de te-ai coborât/ de la loc pietros/ la loc revănos?/ Eu n-aș fi venit/ n-aș fi coborât/ dacă mă lăsau”/ și nu mă mințeau/ până m-or tăiat/ și m-au tot plimbat, ca să mă Îmbune zicând să mă pună/ la un cap de fată
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
2.1.16. Facialul Conține în afara neuronilor motori și senzitivi, numeroase fibre parasimpatice secretorii plecate din nucleii lacrimo-muconazal și salivar superior ai punții. Fibrele vegetative ale nucleului lacrimo-muconazal merg pe traiectul facialului până la genunchiul acestuia, de unde trec apoi în marele pietros superficial și nervul vidian, pentru a se termina în ganglionul sfenopalatin (ganglionul Meckel) din fosa cu același nume. De aici pornesc fibre postganglionare care, prin intermediul nervului maxilar superior și ramurii sale orbitare (lacrimopalpebrale), ajung la glanda lacrimală, iar prin nervii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celor două teritorii glandulare. I.2.1.17. Nervul glosofaringian Conține de asemenea numeroase fibre parasimpatice pornite din nucleul bulbar salivar inferior. După ieșirea din craniu, acestea părăsesc trunchiul glosofaringianului, alăturându-se mai întâi nervului timpanic Jacobson și apoi micului pietros profund până la nivelul ganglionului otic din groapa zigomatică, unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare ce merg la glanda parotidă pe calea nervului auriculo-temporal. I.2.1.18. Pneumogastricul (vagul) Deși este nerv mixt senzitivo-motor, somatic și vegetativ, conține cea mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu origine în nucleul salivar inferior din bulb, ce se atașează nervului glosofaringian (IX). Fibrele se separă de nervul glosofaringian la nivelul găurii jugulare, pătrund în nervul Jacobson (care își are originea în ganglionul Andersch), apoi trec în nervul mic pietros superficial și ajung în ganglionul otic, unde fac sinapsă fibre postganglionare. Acestea urmează mai departe traiectul nervului auriculo-temporal, ramură a trigemenului, până la glanda parotidă; b) fibrele simpatice (adrenergice), ce pleacă din măduva cervico-dorsală, de la nivelul segmentelor D1-D2 din coarnele laterale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]