1,564 matches
-
duși în cantonament, unde nu stăm decât două ore și suntem scoși și duși la Zlatița cea mică de la ieșirea defileului, în cantonament, unde nu stăm decât 1/2 oră, și iar suntem scoși și puși în bivuac pe coasta pietroasă de alături, suntem împinși înainte și munciți fel și chip. Trupa nici n-a putut mânca în ziua aceasta. În cantonament la Zlatița stăm la un Bulgar bai Ivan, care are o femeie Maria Ivanova, un suflet nobil, cum n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ovreiu!" Pe Neagra plutele Pe Bistrița apoi doi flăcăi cari se urăsc și la vreme de noapte cu plutele pe Bistrița, se urmăresc. Drumul prin Valea Putnei Spre Iacobeni, pârăul de lângă linie. Tunelul Bistrița Dorna Gura Ortoaei Rusca Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la "Răvașul" Ilie Miron
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Drumuri albe, pietruite, spălate de ploi. Berării și popicării la umbră și verdeață. Maluri nalte; tunel lung chiar la plecarea din stație. Pomi roditori în lungul liniei ferate. Măcieși în floare și răsuri. Câțiva pini maritimi, hirsuți și morocănoși. Dealuri pietroase, cariere de ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au acel caracter german cunoscut, clădiri cu acoperișuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga Gri(gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici Mihai Oțel Pune capul sănătos sub evanghelie se cunună și pe urmă are năcazuri Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul rouă căzută în scoică (r.t.) Un călăreț fugea prin colbul drumului: o dâră de pulbere aprinsă (r.t.) Bețiv nu-s că n-am ce bea; (r.t.) Bătăuș nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
legume în acele grădiniți asupra cărora sună veșnic larma torentului. Coastele muntelui, pornind chiar de la malurile Bzâbei, împădurite cu o desime de felurite esențe, între care pâlcuri de pini și brazi. Munții pe care i-am văzut la Tbilisi erau pietroși și fără vegetație. În vecinătatea mării vegetația e susținută și bogată. Poalele Caucazului au pământ bun cărat de apele ce vin de sus din omăturile piscurilor. Munții cătră care mergem deși nu întrec 2000 m. au zăpadă în râpele coastelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sat Zariquiegui. - Cât de curate și ordonate sunt satele pe aici! Trotuare pietruite largi și generoase, nenumărate mușcate la ferestre, curățenie peste tot. Păcat că biserica era închisă. Am început să urc, un urcuș lung pe un drum îngust și pietros, iar rucsacul nu mai era atât de ușor. Și nu era nici un pelerin la ora aceea caniculară; doar doi coreeni, probabil, ce se odihneau la umbra unui copac. Urcușul spre Alto del Perdón este lung dar camino l-am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vor fi temperaturi toride dar realitatea este cu totul alta. Dimineața și seara ai mereu nevoie de ceva mai grosuț pentru îmbrăcat. înaintez prin aceleași lanuri de grâu fără pic de buruiană iar camino pare un fel de bandă albă, pietroasă ce șerpuiește prin câmpii, urcă dealuri nu prea înalte, coboară și iar urcă, mereu marcat de săgeata galbenă și de scoică. Cât de ușor este să scrii despre mersul tău peste dealuri si prin câmpii, trecând prin diferite sate frumoase
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și de sud. Cu acest prilej, pentru a armoniza utilul cu plăcutul, au fost incluse în programul de vizite și câteva mari întreprinderi industriale, unele Întreprinderi Agricole de Stat (I.A.S.-uri) dotate și cu crame de renume, cum erau Pietroasele și, respectiv, Ștefănești, unde, în programul aprobat de guvern, erau prevăzute și degustări de vinuri alese, prânzuri copioase, Gazdele erau, de fapt, autoritățile locale, județene. Firește, șefii misiunilor diplomatice erau însoțiți de adjuncți ai ministrului de externe, de directori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
icoane și stofe datînd din secolul al XIV-lea, cînd se fundează primele state bine organizate romînești, pînă la finele secolului al XVIII-lea. Se poate spune deci că Tezaurul este constituit din trei grupe mari: monedele și Tezaurul de la Pietroasa, arta medievală, arta modernă și contemporană.” (p. 10-11). Din confruntarea relatărilor publicate în 1958, în volumul mai sus menționat, cu documentele de arhivă privind conținutul Tezaurului evacuat la Moscova și depus spre „păstrare“ la Kremlin, precum și documentele ce se referă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
41. Aducându-vă la cunoștință rezultatul acestei inspecțiuni, Binevoiți, vă rugăm, Domnule Guvernator, a primi asigurarea perfectei noastre considerațiuni. Censori B. Nacu general N. C. Constantinescu 27 Lista obiectelor Muzeului de Antichități din București, evacuate la Moscova 1.Tezaurul de la Pietroasa (jud. Buzău). 2.Tezaurul de la Turnul Măgurele. 3.Rhytonul de argint aurit de la Poroina (jud. Mehedinți). 4.4 (patru) planșe cu bijuterii barbare, de aur. 5.Epitaf de la Mănăstirea Cozia (1396). 6.„ „ „ Dobrovăț (1506). 7.„ „ „ Slatina (1556). 8.„ „ „ Bistrița (1601
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ale regelui Egiptului, Ptolomeu I, ale regelui Traciei, Lisimah, monede bătute de împărați romani, regi bizantini, califi arabi, precum și monede și medalii românești. Un Tezaur deosebit de prețios, de la sfîrșitul secolului al IV-lea al erei noastre, găsit în apropiere de Pietroasa. Deși moșierii și capitaliștii romîni au participat de două ori - în 1918 și în 1941-1944 - la războaie împotriva Rusiei Sovietice, ruinînd țara noastră și distrugînd monumentele ei istorice și artistice, poporul sovietic a păstrat cu grijă toate aceste opere de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prof. dr. H. Braune din München, care, recunoscând, de asemeni, corectitudinea procedeelor din Transilvania, s-a mulțumit cu declarațiile scrise ce i s-au dat, colecțiunile de artă rămase în Capitală scăpând astfel neatinse de diverși ocupanți. Dacă Tezaurul de la Pietroasa și celelalte obiecte din Muzeul de Antichități, precum și Grigoreștii Statului se vor întoarce din Moscova, unde din greșeală au fost expediați, atunci colecțiile vor fi scăpat absolut intacte din acest război [...]. 2 D. D. Pătrășcanu despre Tezaurul românesc aflat la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au păstrat sute de ani prin sfintele lăcașuri, ca niște moaște scumpe din trecutul zbuciumat al poporului românesc. Acum, totul s-a irosit. Durerea noastră este însă cu deosebire mare, când ne vin în minte odoarele lui Atanaric. Tezaurul de la Pietroasa era citat, ca o podoabă a României, în toate manualele străine de artă veche, descris în amănunțime și râvnit de cele mai vestite muzee, iar inscripția gotică de pe verigă, scrisă cu caractere runice, a fost citită cu emoție și tălmăcită
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pentru noi așa-numitul «Tezaur de la Moscova». Detaliile ce ați cules de la Banca Națională, Casa de Depuneri și Patriarhie, sânt foarte exacte - ne-a spus dl. Pătrășcanu. Ați vorbit despre valoroasele piese de prin muzee, tablourile lui Grigorescu, Tezaurul de la Pietroasa și depozitul de bijuterii al Muntelui de Pietate. Odoarele mănăstirilor și ale Academiei Române Țin să completez — spune d. Pătrășcanu — lista arătând că au plecat în Rusia mai toate odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, cele mai prețioase colecții ale Academiei Române
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Voievod, Simion Movilă». Numele starețului, care a văzut limpede și nu a avut încredere în Rusia țaristă, opunându-se cu hotărâre deși era ordin de sus ! Ca să predea odoarele mănăstirii, este protosinghelul Ilarion Bălăiță“ - ne informează dl Pătrășcanu. Tezaurul de la Pietroasa Dl. D. D. Pătrășcanu insistă cu durere asupra odoarelor lui Atanaric. Tezaurul de la Pietroasa - spunea d-sa - era citat ca o podoabă a României, în toate manualele străine de artă veche, descris în amănunțime și râvnit de cele mai vestite
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în Rusia țaristă, opunându-se cu hotărâre deși era ordin de sus ! Ca să predea odoarele mănăstirii, este protosinghelul Ilarion Bălăiță“ - ne informează dl Pătrășcanu. Tezaurul de la Pietroasa Dl. D. D. Pătrășcanu insistă cu durere asupra odoarelor lui Atanaric. Tezaurul de la Pietroasa - spunea d-sa - era citat ca o podoabă a României, în toate manualele străine de artă veche, descris în amănunțime și râvnit de cele mai vestite muzee. Inscripția gotică, de pe verigă, scrisă cu caractere runice, a fost citită cu emoție
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
până începea școala. Am regăsit-o pe mama în 1969, când am venit profesor la Bogdan Vodă, lângă Dragomirești, și când am descoperit cu adevărat Maramureșul, timp de 15 ani cât am fost profesor, ultimii 6 ani la Borșa, sub Pietrosul Rodnei. Dar prin 1983, mă sufocam deja, îmi epuizasem experiența de profesor: deși luam cu elevii toate premiile la concursurile de creativitate din țară, la care participam, deși cântam și apăream la televizor și în presa din țară, fiind un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
În plus, nu ne mai dădeau căldură iarna, nu veneau buteliile de aragaz, ne luaseră și curentul, zi și noapte, aveam patru copii mici și simțeam că mă scufund în cea mai adâncă și izolată groapă a limbii române, sub Pietrosul Rodnei înalt de 2003 m. Atunci mi-am luat lumea în cap și am plecat la București, am zis că dacă tot mă scufund, măcar să știe cineva de mine. Nu aveam buletin de Capitală, am stat în chirie, fără slujbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fost. Mergând prin Pustiul Hozevei spre Peștera Sf. Ioan Iacob Românul am văzut și Muntele Ispitirii. Este foarte Înalt și abrupt. Cu mare anevoie se urcă pe munte. Era spre seară și nu se Îngăduia urcarea pe munte. Este foarte pietros, stâncos și chiar periculos. M-a dus gândul la Domnul Iisus cât a suferit acolo, În pustiul arzător fără pic de vegetație, fără apă. Soarele dogorea, caniculă mare. Și nici gura să o uzi cu apă nu puteai. Greu de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de Odobești, doar după învechire: la doi ani e prea acru și pietros, dovedind că are în el mult alcool (!), „pe când acel de Huși, ținându-se mai mult slăbește și se zmintește foarte lesne”. În secolul al XIX-lea, se accentua caracterul de „oraș de podgorii” și centru principal pentru comercializarea vinului. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
După-masă ne-am dus să vizităm ghețarul Rhonului de unde iese marele fluviu, care-i dă numele și se varsă în Mediterana. Ajuns acolo, am văzut izvorând de sub ghețar un părău lat ca de un metru curgând timid pe un pat pietros și mai la vale aruncându-se în cascade printre stânci. Acesta e Rhonul care în Franța poartă mari corăbii pe sânul lui. Drept să spun, îmi este milă de dânsul, văzându-l așa mic și neputincios; am sărit peste el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
altădată a trupului ei de statuie care nu are nimic de ascuns și nici de ce să se rușineze: pulpele ei netede și pre lungi, coapsele ei Înguste, sânii impertinenți ca două cupe și cu sfârcurile tari ca aluna, rotunjimile ei pietroase oricum le-ai privi și pipăi de aproape; și, ce mai Încoace, Încolo, aceleași abandonuri ale ei totale, vehemente și intemperate, ca acum exact treizeci de ani. Cât privește pe redactorii noștri universitari, aceștia se pri cepeau să adauge la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au reținut atenția, iar, la final, Calistrat Costin m-a invitat la o discuție restrânsă, la sediul Filialei USR. Deși pe parcursul celor peste două ore, cât a durat Întrevederea, n-am băut decât conținutul a 3 pahare cu vin de Pietroasele, la 21, când am ajuns acasă, eram toropit și moleșit de-a binelea. Ca să-mi revin, m-am Întins câteva minute, numai că am adormit și, trezit la 23, mi-am dat iarăși noaptea peste cap, mai mergând la calculator
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
de mirare, nu mai găsea. Spre mirarea și mai mare a celor unsprezece profesori penali, trufașa, meschina, odioasa șefă de catedră și proprietară a Universității neatestate s-a lăsat în genunchi, l-a strâns pe contabilul Coteț la pieptul ei pietros și inamovabil și l-a mângâiat într-un chip de care nici ea nu se credea în stare: „Lasă, iubire, c-o să fie bine. Are mămica grije de tine. Poate să sară planeta în aer, poate să nu ne vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
porumb coapte pe plită constituia un test anevoios și riscant pentru dentiția oricărui om necăjit care ar fi fost obligat de împrejurări să se delecteze cu un asemenea meniu, fiindcă după ce se răceau boabele deveneau mult mai dure și mai pietroase decât fuseseră în stare crudă, adică înainte de a fi supuse tratamentului termic. Mâncam într-o tăcere maladivă. Ne priveam fără să ne vorbim. Stăteam față-n față fără să comunicăm cu ajutorul limbajului. Mestecam boabele alea nenorocite de porumb calcinate, zgrunțuroase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]