2,039 matches
-
intrat în ochi,e văzduh printre chipuri,morarul a oprit moara,o să cumpăr făină pentru ... XXVI. AMINTIRE DESPRE TAICA, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. când taica se ducea cu boii pe la târg maica, plăcinte în traistă îi punea și niște mere ce dădeau în pârg și o sticluță scoasă din saltea, el nu mergea să vândă boii, niciodată ci doar de preț se mai interesa și de povești cu alții fără plată apoi la
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
apoi se îndreptau înspre odaie și taica mai punea un lemn pe foc sufla în lampă și pe un strujeac de paie el încerca să-i facă maichii loc. ... Citește mai mult când taica se ducea cu boii pe la târgmaica, plăcinte în traistă îi puneași niște mere ce dădeau în pârgși o sticluță scoasă din saltea,el nu mergea să vândă boii, niciodatăci doar de preț se mai interesași de povești cu alții fără platăapoi la câte-o țuică-i invita
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
și prin gustoasele «saralii», ce m-a făcut să deschid DEX-ul de sinonime să înțeleg despre ce este vorba, dar s-a arătat o doamnă care a explicat, că de fapt e vorba de ruladă, mai cunoscută și ca plăcintă învârtită pe la noi. În DEX mi-a apărut informația, că așa noțiune ca «saralii» nu există. De unde o fi cules-o prezentatorul? Și ar fi fost mai interesant să afle lumea numele meșterului popular și numele doamnei bune, care coace
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
Saiți... Mă gândesc: ce se primește? Dacă boierul Uvaliev, care a locuit pe moșia din Căzănești e de origine bulgară și satul astăzi e renumit în RM ca sat de legumicultori, și după cum menționează prezentatoarea emisiunii, că «vom gusta saralii, plăcinte bulgărești», atunci concludem, că la noi vatra, meleagul și rădăcinile sunt bulgărești?!... Oare nu acest mesaj au dorit să transmită prin intermediul acestei emisiuni «JurnalTV»-ul nostru național independent și cel mai drept? Păi, uitați-vă, suntem o țară cu multe
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
mele, că acest lucru s-a făcut din neștiință, din neatenție, din...nu mai știu care cauze, dar...faptul rămâne fapt și filmul e privit nu numai de noi, căzăneștenii s-a săițenii... Dar să vedeți iar e un paradox: plăcintele bulgărești, care îi plăceau mult boierului bulgar Uvaliev, despre care vorbește prezentatoarea de fapt e învârtită de a a noastră, moldovenească s-au ruladă, da, cum se fac și la Săiți... PS. Nu doresc să privesc astfel de emisiuni. Ori
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
că ți-am adus în loc de o persoană așteptată de dumneata, două. Am auzit că ai făcut o supă cu tăiței de casă cum numai la dumneata am mâncat și că nu are cine să o mănânce, așa că vorba românului, la plăcinte înainte, după aceea vom mai vedea noi cum va fi. - Cine-i frumoasa asta? Întrebă ea privind-o admirativ pe Adriana. - Viitoarea voastră noră. Nu te bucuri? - Mânca-te-ar mama de scumpă, cum de te-a păcălit mutul ăsta
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
Se servește cu cremă de zahăr ars, smântână lichidă, nuci. Crișan: ciorbă de pește, crap de varză, saramură de pește, chiftele de pește, pește pane, șnițele, știucă la grătar, scrumbie marinată, pește marinat, dovlecei, ardei sau roșii umplute cu pește, plăcintă cu brânză, plăcintă cu dovleac, colțunași cu brânză, budincă. Rețete: Știucă la grătar cu sos: Se condimentează știuca și se pune la grătar. Se pregătește sosul dintr-un pahar de bere, un pahar de vin, un pahar de ulei. Se
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
cremă de zahăr ars, smântână lichidă, nuci. Crișan: ciorbă de pește, crap de varză, saramură de pește, chiftele de pește, pește pane, șnițele, știucă la grătar, scrumbie marinată, pește marinat, dovlecei, ardei sau roșii umplute cu pește, plăcintă cu brânză, plăcintă cu dovleac, colțunași cu brânză, budincă. Rețete: Știucă la grătar cu sos: Se condimentează știuca și se pune la grătar. Se pregătește sosul dintr-un pahar de bere, un pahar de vin, un pahar de ulei. Se pune peste știucă
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
Nu merita atâta atenție! Încet, încet, însă, se umplea și ea de bucurie, iar cunoștința cu familia lui îi adusese momentele de liniște sufletească, de care avea nevoie la acel moment. Curtea îngrijită. O masă pe care mama lui pusese plăcinta ei specială cu brânză, gustoasă, învățată de la bunica ei. Apăruse și bunica lui Florin. La fel de bucuroasă la vederea ei. Totul era minunat. Tatăl lui Florin îi prezentase atât de mândru grădina, pe care o îngrijea cu multă dragoste. Acolo mâncase
AMĂNUNTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381984_a_383313]
-
când s-a văzut patron Prețurile-a tot urcat... Astăzi e...de-nchiriat. Unui nechibzuit Acolo unde nu-i minte, Pe deget să-nvârtești acul, De n-agonisești grăunțe Și la gură nu legi sacul, Te-i uita luuung... la plăcinte. 1. Unui chefliu Ținând-o într-un bairam Și cu ochii după fuste, Ajunse dar’ la liman, Savurează mai nou... huște. 2. Unui chefliu Când sorbi țuica tacticos Ai de grijă, măi frățâne, Să o bei, dar’ cu folos, Tu
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
fi crezut-o? Era în ajunul Crăciunului și se afla în vizită la sora ei mai mare, împreună cu cei doi copii, un băiat și o fată, de opt și respectiv cinci ani. În casă era cald, mirosea a cozonaci și plăcinte cu mere, de afară ajungeau până la ea glasuri de copii cântând colinde și răsetele vesele și fericite ale copiilor ei alergând prin zăpadă. Sora ei trebăluia prin bucătărie, era deja noapte, întunericul dormita în ferestre. Se respira atâta pace, atâta
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
în munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi fânul uscat în clăi. N-am să uit însă niciodată, momentele de liniște, când mă odihneam la umbra brazilor, după o oră sau două de cosit, și mâncam toți plăcinte ardelenești cu brânză, calde, apoi ne răcoream cu lapte rece. Nu a existat nici un an, ca eu singur, sau cu familia, să nu fiu prezent la „Târgul de Fete” de pe muntele Găina, de lângă comuna Avram Iancu. Mă deplasam acolo cu
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La Paște și Crăciun umbla prin sat un taraf compus din cinci, șase muzicanți și numit
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub teiul uriaș ce își revărsa generos umbra și parfumul ceresc peste curtea casei bunicilor, patru prichindei gălăgioși își revendicau cu tărie și temperament castronul de lut înflorat, plin ochi cu plăcinte moi și pufoase de dovleac, abia scoase din cuptor de bunica. Trei fetițe și un băiețel cam de aceeași vârstă aproximativ, zburdaseră curioși și nerăbdători în jurul cuptorului vechi de cărămidă din fundul curții, ce duduia încă de dimineață, ca un
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat. Cum era Ajunul Sfintei Marii, nu se îndură să zădărnicească sacrificiile nepoțeilor de a ține postul, așa că născoci în grabă ceva bun dar inofensiv, reducând astfel și tentația
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
și oricât le mestecau ei să răspundă, nu reușeau să lege două cuvinte. - V-a mâncat pisica limba? Sara căpătă un pic de curaj și arătă acuzator către castronul răsturnat printre frunzele palide, căzute prea de vreme din copacul rebel. Plăcintele avuseseră un tragic sfârșit în urma revendicărilor susținute și acum se înfruptau din ele un batalion de furnici. - Viorel le-a trântit pe jos! miorlăi Liliana, încercând să câștige bunăvoința bunicului. Nu ne-a lăsat și pe noi să luăm din
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
urechea ce plătise scump pentru eroicul ei posesor și îl mai premie cu un bobârnac ceva mai blând, numai cât să își sublinieze tăria cuvintelor de dojană. - Haideți în șatră să vă dea Buna altele, pezevenghilor! Ați prăpădit bunătate de plăcinte!... Ce chelfăneală v-ar mai trebui! Îi înșfăcă ceva mai îmbunat de gulere și îi duse plocon nevestei, care îi primi înduioșată de expresiile lor umile și amărâte. - Maimuțoii ăștia s-au încăierat pe plăcintele tale și au îngrășat furnicile
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
pezevenghilor! Ați prăpădit bunătate de plăcinte!... Ce chelfăneală v-ar mai trebui! Îi înșfăcă ceva mai îmbunat de gulere și îi duse plocon nevestei, care îi primi înduioșată de expresiile lor umile și amărâte. - Maimuțoii ăștia s-au încăierat pe plăcintele tale și au îngrășat furnicile în loc să se înfrupte ei! I-ai și spală-te cu ei pe cap! mai spuse el făcând pe supăratul, după care se îndepărtă clătinând din cap. Se opri după colțul casei să asculte glasurile pițigăiate
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
odată cu presupusa lui plecare, luând cu asalt urechile răbdătoare ale bunicii, care încerca fără prea mult succes să restabilească pacea. Liniștea se așternu curând, ca un văl de catifea asupra capetelor aplecate peste farfuriile din poală, în care abureau alte plăcinte rumene. La măsuța rotundă stăteau acum copiii, ocupați până peste cap să le vină cumva de hac, suflându-și în degete sau înghițindu-le nemestecate de fierbinți ce erau. Bunica îi privea cu dragoste mare din pragul ușii, ascunzându-și
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
sfânt, alături de Maica Domnului. De asemenea, își va păstra întreaga recuzită și scenariile tradițiilor cu vechile obiceiuri, ritualuri creștine și cu tot “inventarul porcului” (sarmale, șorici, caltaboși, cârnați etc), plus colindele și colacii tradiționali, la care mai adăugăm cozonacii și plăcintele cu răvaș. Mai aducea în casele oamenilor și pomul de Crăciun, considerat tradiție germană, deși relația dintre ciobanul nostru mitic și bradul sacru era în tradiția noastră mult mai veche (având cu totul alte semnificații), însă el l-a lăsat
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
Zmeul trage de zăvoare De deschide marea poartă Și, cu vocea tunătoare, Îi vorbește pus pe ceartă: - Tu, o gâză amărâtă, Îndrăznești să vii la mine Și, c-o bâtă prăpădită Vrei să mă omori, străine? Vii așa, ca la plăcinte... Și mă deranjezi la masă! Vreau să spun și ia aminte: Nu prea ești cu toate-acasă! - Zmeule, rău nu ți-oi face, Dacă-mi dai inelu-acuma. Plec de-aici. Te las în pace. Altfel, zău, se-ngroașă gluma! - Zânei vrei
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
Zalig Kertfeest”. Îndreptându-ne atenția spre orașul Liege, descoperim acolo organizarea unui festival cu ocazia sărbătorilor de iarnă, iar în a doua zi de Crăciun a unui concurs la care candidații pot câștiga titlul de cel mai rapid mâncător al plăcintei Gaumais, o plăcintă cu carne care trebuie mâncată în 20 de minute. O specialitate, care duce la multe alte feluri de mâncare oferite pe tot parcursul lunii decembrie în țară este vânatul. Budinca făcută din varză creață și mezeluri se
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
-ne atenția spre orașul Liege, descoperim acolo organizarea unui festival cu ocazia sărbătorilor de iarnă, iar în a doua zi de Crăciun a unui concurs la care candidații pot câștiga titlul de cel mai rapid mâncător al plăcintei Gaumais, o plăcintă cu carne care trebuie mâncată în 20 de minute. O specialitate, care duce la multe alte feluri de mâncare oferite pe tot parcursul lunii decembrie în țară este vânatul. Budinca făcută din varză creață și mezeluri se bucură de popularitate
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
de astăzi nu se mai ajută. Oamenii s-au îndepărtat unii de alții, nici neamurile nu se mai ajută ca pe vremea când eu am fost copil. Veneau la mama acasă cu lucrul, o zi pe săptămână.Torceau. Eu făceam plăcinte, tare bucuroasă eram că veneau neamurile. La sărbători nu exista să nu vină din Triteni, că mama mea se trage din Tritenii de Jos, tata din Viișoara. Eram nemaipomenit de binevoitori și primeam neamurile acasă. Cristina OPREA: Cum spunea un
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
instrumente de suflat clasice (nai, fluier, clarinet... ) și neconvenționale și care este supranumit și omul orchestră. El a fost acompaniat la acordeon de maestrul Valerică Zorzon. Seara s-a încheiat cu o horă și o degustare de patiserie românească - delicioasele plăcinte poale’n brâu și cozonaci. Românii prezenți la eveniment au venit îmbrăcați în ii și costume populare tradiționale. Televiziunea română TVR a fost și ea prezentă! Felicitări membrilor Alianței Românilor din Cipru, elevilor și profesorilor Școlii Românești, membrilor Ambasadei României
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]