3,039 matches
-
Sfodea etc.), după unele detalii precum modul cum și cu ce culori sunt împletite baierele, trăiștilor, desagilor, leagănelor.ș.a. 4. Elena Secoșan, Portul popular din Mehedinți,în Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p. 87-119; Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport-Turism, București,1990, p.100 5.Gh. Dumitrescu, Arta populară olteană, în Oltenia, Fundația Culturală Regele Miehai I , Editura Scrisul Românesc,1934, p.409 6. Ibidem, p. 94 7.Idem, p. 100 Referință Bibliografică: Ciupagul de Balta în
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
Dimpotrivă, zeci de ani, urmașul moșnenilor din Prejna și Vladimiri a muncit neabătut pentru a accede pe scara socială, a agonisi o avere importantă, pe măsura rangului său de boier( sluger), de comandir de panduri (parucic) și dregător ( vătaf de plai). Astfel prin faptele sale de dinainte și din timpul Revoluției Tudor dezminte aprecieri eronate cu privire la așa zisa sa atitudine antiboierească. În fapt Tudor a vrut și a luptat pentru a accede la treapta și rangul boieriei. În acest context a
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
cât ceilalți în șapte. Și... respectând legile basmului, autorul ne-a mai purtat odată prin minunata lume a poveștilor noastre, numai că de data aceasta a făcut-o în versuri, cu metafore uluitoare, născute poate și din dorul înstrăinatului de plaiurile lăsate undeva, în cealaltă parte a pământului, „pe celălalt tărâm”! Calul și armele tatălui, probele prin care, asemenea lui Harap Alb, tânărul fecior de împărat se maturizează, capătă experiență și înțelepciunea celui care va conduce împărăția, toate acestea și multe
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
care m-a marcat foarte mult...și m-a făcut să înțeleg mult mai bine ceea ce înseamnă Viața...Binele...Sufletul...Bucuria...Fericirea...era o zi senina de mai...venisem nu de foarte multă vreme aici...pe un täram departe de plaiurile tărișoarei mele mult iubita, de care mi-era și mi-e atât de dor...Lucrăm...în acea perioadă...că și orice alt român proaspăt venit, în construcții...Muncă grea...dar, niciodată nu mi-a fost teamă de muncă...În acea
...DE UNDE VINE FERICIREA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355481_a_356810]
-
colinda live așa cum numai el o poate face,ne-a declarat Diana Georgescu,reprezentanta organizatorului Project Events România. Născut în 8 decembrie 1957 în Maramureș și stabilit din 1991 în Canada, Hrusca revine în fiecare an în luna decembrie pe plaiurile mioritice, pentru a duce mai departe vechiul obicei: colindul. Colindele culese cu răbdare din Maramureș și alte zone pitorești din România și interpretate cu căldură și sensibilitate, emoționează an de an milioane de oameni. Hrusca susține concerte și în străinătate
STEFAN HRUSCA NE COLINDA LIVE, PE 7 DECEMBRIE, LA SALA PALATULUI BUCURESTI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356810_a_358139]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > IARNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului IARNĂ E mult albul inocent, Netrecut prin parlament! Parcă e venit din Rai, Aruncat pe al nostru plai, De Arhanghelul Mihai. Iarna e foarte frumoasă, Dacă ai căldură-n casă, Și bucatele pe masă. Ai asigurată o pâine, Fără grija pentru mâine! --- FRUNZE OBOSITE Frunzele din plopul alb, Se îngălbenesc, e toamnă, S-au plictisit acolo sus, și
IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356842_a_358171]
-
după 4 februarie 1858 sub conducerea lui Constantin Georgescu. Iată și ordinul prin care acesta a fost numit: "Văzându-se rezultatul examenului ce ați dat și certificatul dumitale de moralitate eforia te numește învățător în satul Rucărul din districtul Muscel, plaiul Dâmboviței, cu leafa de 300 lei pe an și celelalte beneficii arătate în înaltul oficiu cu nr. 12 de la 11 ianuarie 1857 , iar mai departe, specificându-se: "Totodată se alătură aici și publicația Eforiei cu nr. 115 de la 24 ale
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
ca dascăl revoluționarul I.D.Petrescu. Dând dovadă de conștiinciozitate în îndeplinirea sarcinilor sale, fiind pregătit în probleme de învățământ și reușind și la concursul de subinspectori școlari din noiembrie 1860, Ion D. Petrescu a fost orânduit în această calitate în plaiul Dâmboviței. Cursurile organzate pentru pregătirea învățătorilor au fost vizitate și de domnitorul Alexandru Ion Cuza, în anul 1861. În memoriile sale, I. D.Petrescu menționează că domnitorul, după ce întrebase pe învățătorii veniți la cursuri i s-a adresat lui cerându
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
fiecare dată când aud sintagma „românul s-a nascut poet” mă gândesc cu tristețe la faptul ca Dumnezeu da și multă durere acolo unde pune un pic de fericire. Așa se face că toți mării scriitori ai acestui picior de plai au fost chemați la masa Domnului când încă mai aveau multe de spus. Printre ei re amintirea de neșters pe care a lăsat-o, atât ca om cât și ca scriitor. În public s-au aflat prieteni de suflet ai
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
pe îndelete, dragă băiete, până o-nveți pe dinafară, ca să nu fii tras pe sfoară. Adică să nu fii păcălit, precum ursul, de vulpe, știți povestea că i s-a cam dus vestea. Auziți minune: un băiat se juca pe plaiul cerului cu mingi de stele. Păcatele mele! Un îngeraș împărțitor de vise, pare-mi-se, nu e lucru de șagă. Dă-mi și mie unul, măi dragă! Unul frumos, maiestuos, cu Făt-Frumos. Să mi-l trimiți în amurg, călare pe-
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
București, 2009, volumul 3, cu un sonet foarte reușit, din care reproduc doar terținele: „Aduceți un fluier sau dați-mi un pai,⁄ Ce chef am de-un cântec de dor și de drag!⁄ Să zboare ca vântul acolo, pe-un plai,⁄⁄ Să simt cum tresaltă țărâna din prag,⁄ Să-mi stâmpăr un foc ce mă mistuie, vai!⁄ E mult prea departe iubitu-mi meleag!” Dați-mi un fluier, pag. 56). Acum, de ziua ei, îi dorim ca, în cel mai scurt
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
poezia unui vizionar, fiindcă punctual de plecare este realitatea. Poezia domniei sale, prezintă imagini cu greutate , fiindcă din câte am citit, puțini poeți au fost atât de intransigenți și maturi în cuvinte. “ Prin foc și prin sabie, / Mereu Basarabie, - / Rămâi peste plai - / Grădină de Rai - / Frumoasă / Și blândă, / Crăiasă - / Și sfăntă - / La bine și greu, / Aceiași mereu ... / Și / leagănul / cântecului / meu ! “ - Basarabia ! - Poezia sa se întinde până acolo la locul de trăire și elaborare a temelor sale vizuale : în interiorul locuinței seara, prin
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ROMÂNIE PLÂNG ȘI PLÂNGI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 599 din 21 august 2012 Toate Articolele Autorului Românie plai cu flori, Dintre cele trei culori Ai rămas cu roșu, doar, Și cu lacrimi de amar... Românie plâng și plângi Fără lacrimi și te frângi De durerea dorului Și lacrima poporului... Românie paradis, Din mirificul tău vis Te-au întors
ROMÂNIE PLÂNG ŞI PLÂNGI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355135_a_356464]
-
contează pentru viitorime, ci opera. Numai opera consacră, nu premiul. Lăsându-l pe Blaga să-și doarmă somnul de veci, șoseaua și drumul de fier al Ardealului duce spre Sbiu iar eu voi continua să scriu despre România mea cu plaiuri de dor. Rodica Elena LUPU Fragment din ROMANIE, PLAI DE DOR Editura ANAMAROL, București, 2004 Referință Bibliografică: VEȘNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 331, Anul I, 27 noiembrie 2011. Drepturi de
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
premiul. Lăsându-l pe Blaga să-și doarmă somnul de veci, șoseaua și drumul de fier al Ardealului duce spre Sbiu iar eu voi continua să scriu despre România mea cu plaiuri de dor. Rodica Elena LUPU Fragment din ROMANIE, PLAI DE DOR Editura ANAMAROL, București, 2004 Referință Bibliografică: VEȘNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 331, Anul I, 27 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
2012 Toate Articolele Autorului Avertizare. Nu citiți ! Disconfort total. Trimiteți la neprieteni.(SG) A fost lansat spray-ul de maximă eficiență pentru distrugerea demnității poporului român. Un miros fetid de băsecrație a cuprins întreaga Românie. Creat în laboratoare specializate, străine plaiurilor mioritice. Lansarea a fost girată de dealerii de la Curtea Constituțională, prin sprijinul, decisiv, al unui fost colaborator al securității ceaușiste. Aspazia cu nume de cod Ana, care nu vrea să facă pușcărie. La Guantanamo!?! Știți ce este un pitbull. Mulți
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (14.5): COTROCENI S.R.L. (SEZONUL 9) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355216_a_356545]
-
ajungă. „Oh, ce slăbii! De ce mă mai ții, Doamne? Că bine mi-ar fi fost lângă Neculae al meu!” Pașii ei se înfiripau din ce în ce mai înceți, trăgănați ca o doină de demult, din fecioria ei. Aceeași jale, atemporală, contopită mereu cu plaiul Sălajului, contopită mereu cu pașii slabi ai cuiva, cu ținta ajungerii mereu mai departe. Dar acum, acum era mult mai greu cum tot mai rari sunt vecinii ei, cum pruncii o caută doar așa, să-și aline cugetul că și-
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
părăsită Visează însetată numai apă, Îngândurare cernere prin sită, Tăcerile în turme se adapă. În murmurul de calde violine Se leagănă în visele senine, Cu pași neauziți uitarea vine, Pasc herghelii pășuni diamantine. Nu veți găsi nicicând aievea satul, Imaginile plaiului natal. Eu îl colind de-a lungul și de-a latul, Dar satul meu e doar sentimental. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Satul meu, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie
SATUL MEU, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355550_a_356879]
-
Acasa > Poezie > Familie > PLAI ROMÂNESC Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bezmetic, și-azi mă plimb pe ulița pustie Când frunza bate toba de plecare - Colburi se ridică, în drum, spre-ntâmpinare - Sunt glasuri
PLAI ROMÂNESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355669_a_356998]
-
și-i strigă-n van pe nume, Pe toți hoinari îi întâlnești prin lume Pe alte glii și-ncearcă începutul - De mila lor azi Domnul trimite fir de ploaie, Ca-n lacrima Lui sfântă durerea să le moaie. Referință Bibliografică: Plai românesc / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PLAI ROMÂNESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355669_a_356998]
-
și morale. Scrierea după model de caligrafie și după dictare, Cele 4 lucruri simple din aritmetică. Cunoștințe uzuale aplicate la plugărie. Îndrumarea și controlul învățământului se făcea de către profesorul de la școala normală, precum și de către subrevizorii școlari din plășile respective. În plaiul Dâmbovița, de care ținea școala din Rucăr, activitatea de îndrumare și control o făcea Rucăreanu Năstase, subrevizorul plaiului. Potrivit unei circulare a Eforiei școlilor semnată de Petrache Poenaru, directorul acestei instituții, care se ocupa pe plan central de organizarea și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
aplicate la plugărie. Îndrumarea și controlul învățământului se făcea de către profesorul de la școala normală, precum și de către subrevizorii școlari din plășile respective. În plaiul Dâmbovița, de care ținea școala din Rucăr, activitatea de îndrumare și control o făcea Rucăreanu Năstase, subrevizorul plaiului. Potrivit unei circulare a Eforiei școlilor semnată de Petrache Poenaru, directorul acestei instituții, care se ocupa pe plan central de organizarea și funcționarea școlilor, se prevedea că revizorul școlar avea îndatorirea de a vizita fiecare școală din plasă o dată pe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
salariale. În sarcina lui intra și strângerea învățătorilor din plasă la cursurile de pregătire. Examenele din școlile sătești aveau loc, de obicei, în luna aprilie și era însoțit de o zi de Sărbătoare(Sf. Gheorghe). La examen participa și subcîrmuitorul plaiului, autoritățile comunei și părinții școlarilor. În anul 1847 de pildă, examenul de la școala din Rucăr s-a dat în prezența lui I. Rusenescu, subcîrmuitorul plaiului Dâmbovița, a pârcălabului și a aleșilor satului și a părinților. După ce învățătorul a făcut o
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
și era însoțit de o zi de Sărbătoare(Sf. Gheorghe). La examen participa și subcîrmuitorul plaiului, autoritățile comunei și părinții școlarilor. În anul 1847 de pildă, examenul de la școala din Rucăr s-a dat în prezența lui I. Rusenescu, subcîrmuitorul plaiului Dâmbovița, a pârcălabului și a aleșilor satului și a părinților. După ce învățătorul a făcut o dare de seamă asupra felului cum s-au desfășurat învățăturile, a urmat examinarea elevilor și premierea celor silitori. Acestora li s-au dat cărți în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
Rucăr vechi de veacuri ce-și rezema zidirea pe înalturi, ca scut în cale de hoarde și stihii. Au fost odată oameni dârji și sunt și azi dar în alt fel, cu încropeală de om nou și-nghesuială pe înalt. Plaiurile au rămas tot verzi dar cu părușca îndesită și codri-s ciopârțiți de drujbe și topoare. Rucărul vechi e-n amintire de poveste dar munții-s tot Ghimbavul, Piatra lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]