3,084 matches
-
noțiuni de arheologie și de sociologie, predate de un profesor. 4. Cosmografia, geologia și geografia, predate de un profesor. 5. Fizica descriptivă, chimia cu mineralogia, anatomia și fiziologia plantelor și animalelor, predate de un profesor. 6. Algebra, geometria elementară, trigonometria plană, și noțiuni de Mecanică rațională, predate de un profesor. Pe lângă această instrucțiune științifică se vor preda muzica vocală și gimnastica ca în gimnazii. Art. 170. Articolul precedent se aplică și la liceele de fete, cu următoarele modificări. 1. În locul noțiunilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reală absolută; − Indicele de dinamică reală; − Ritmul de dinamică: . Indicatorii de intensitate ai veniturilor bugetare În această grupă, cel mai important este indicatorul Venituri bugetare medii pe un locuitor, calculat potrivit relației. Indicatorii planului veniturilor bugetare − Indicatorii (indicele) sarcinii de plană. Acești indicatori sunt utilizați în fundamentarea bugetului de stat, la stabilirea nivelului planificat al veniturilor bugetare, ținându-se cont și de nivelul acestora realizat în perioada de bază; − Indicatorii (indicele) îndeplinirii planului. Acest indicator, care se calculează atât pentru totalul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
discul punctat. Suprafața elitrelor prezintă strii relativ accentuate, interstriile sunt uniforme, ușor convexe..................... ..........................................1 aquaticus L. -.Corpul de dimensiuni mai mari (6-9 mm). Pronotul mai lățit, discul lui prezintă granulații evidente. Elitrele cu interstrii mai înălțate ce alternează cu interstrii plane ...........................................2 grandis Ill. 2 Subgenul Empleurus Hope 1.Talia mare (4,5-5 mm). Carena dintre a 2-a și a 3-a strie a elitrelor este ușor înălțată ..........................................3 rufipes Bosc -.Dimensiunile corpului mai reduse (3-4 mm). Carena de lângă cea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
6 glacialis Villa -.Picioarele roșcat maronii sau gălbui, numai vârful ghearelor poate fi negru..............4 4.Talia mare (3-3,8 mm). Corpul prezintă un luciu metalic de lac extrem de accentuat. Șanțul frontal îngustat. Elitrele cu strii punctate fine și interstrii plane, lipsite de o impresiune anterioară........................................................................7 confrater Kuw. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (2,2-3,2 mm), relativ lucios. Șanțul frontal este mai lățit în partea sa anterioară. Striile elitrelor mai accentuate anterior. În jumătatea antemediană a elitrelor se află
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
nivalis Thoms.) Capul, pronotul și picioarele de regulă negre, cu reflexe verzui slabe. Palpii maxilari negri. Elitrele maronii prevăzute cu un luciu bronzat, mai rar ele pot fi galben-maronii cu pete negre. Suprafața elitrelor prezintă strii punctate fine și interstrii plane. Discul elitrelor cu câte o impresiune mediană transversă. Comună, în zona subalpină. l=2,5-3,4 mm. 7 Helophorus confrater Kuwert Corpul bronzat întunecat. Capul și pronotul prezintă un luciu metalic. Elitrele bronzat-maronii sau castanii, cu reflexe metalice verzui sau
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
marginile laterale puțin îngustate anterior. Scutelul triunghiular, alungit, prevăzut cu o punctuație accentuată. Elitrele cu marginile laterale rotunjite, lățite postmedian, sunt bombate dorsal și au strii longitudinale punctate. Unghiul sutural al elitrei ascuțit sau denticulat. Mezostenul alungit cu jumătatea anterioară plană, apofiza mezosternului este îngustă, ascuțită și carenată. Picioarele relativ alungite cu coxele anterioare bine dezvoltate. Femurele măciucate spre bază. Tibiile subțiri, cele anterioare cu 2 pinteni apicali scurți și inegali. Tibiile și tarsele mediane și posterioare au peri lungi ce
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
1 signaticollis Charp. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (3,5-5,5 mm). Punctuația pronotului este deasă și accentuată. Carena mezosternului ușor înălțată.....................................................3 3.Interstriile elitrelor convexe, puternic punctate. Carena mezosternului dreaptă, bine reliefată.....................................................................................2 luridus L. -.Elitrele au interstrii plane, prevăzute cu o punctuație fină. Carena mezosternului greu vizibilă, ± ștearsă.............................................................................3 affinis Brul. 4.Abdomenul mat, rugos, lipsit de o punctuație vizibilă. ♂ au la vârful elitrei un spin exterior ascuțit și unul intern teșit (fig.82a, pag.90)...........................4 spinosus
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
posterioară. l=3,5-4,6 mm. 3 Berosus affinis Brullé (murinus Küst., subciliaris Rey) Pronotul și elitrele maroniu-gălbui, primul cu o pată arămie tăiată de o linie gălbuie. Elitrele prezintă strii fine, ele nu sunt mai accentuate spre vârf. Interstriile plane prevăzute cu o punctuație deasă. Corpul mai îngust comparativ cu specia precedentă. Element mediteranean semnalat de Fleck în sudul țării, însă prezența lui în fauna României trebuie reconfirmată. l=3,5-4,5 mm. 4 Berosus spinosus Steven (schusteri Kuw.) Dorsal
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
dispus posterior. Pronotul mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale rotunjite și lățite postmedian. În partea anterioară a pronotului se află un șanț scurt, de o parte și de alta a lui sunt prezente impresiuni fine, ușor adâncite sau tuberculi plani. Discul pronotului adesea cu un câmp median neted, convex, de dimensiuni mai mari, mai pot fi prezente 2 câmpuri laterale mai reduse. Elitrele cel mult cu rânduri longitudinale de puncte ușor adâncite și cu câte un singur rând de granule
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sub scoarța copacilor. La noi 2 specii. 1.Fiecare elitră are câte 7 strii longitudinale, dintre care primele 2 sunt unite în partea lor anterioară. Fruntea între ochi concavă..................................1 italicus Payk. -.Fiecare elitră numai cu 6 strii longitudinale. Fruntea plană...............2 comptus Er. 1 Epierus italicus Paykull (retusus Er., mundus Hampe) Specie meridională întâlnită sub scoarța copacilor. l=3 mm. (Pl. VIII, fig.2) 2 Epierus comptus Erichson (russicus Mars.) în aceleași locuri cu specia precedentă dar mai rară. În
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
formeze mulțimi de obiecte pe baza însușirilor comune; • să sesizeze asemănările și deosebirile dintre elementele unei mulțimi și dintre mulțimi; • să stabilească relații spațiale ale mulțimii de obiecte sau ale elementelor unei mulțimi; • să recunoască și să numească forme geometrice plane (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • să formeze mulțimi cu piese geometrice, utilizând formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • să numere în limitele 1-10; • să ordoneze crescător și descrescător; • să stabilească vecinii unui număr; • să stabilească aspectul ordinal al numerelor; • să raporteze
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
Septentrion”, Rădăuți, 2002, p. 77-79. Ediție bilingvă, îngrijită de acad. Radu Grigorovici care-i dă și titlul de Bucovina în prima descriere fizico-politică. footnote>. El descrie și localitatea Vama - „vechea localitate Vama” care se află într-o vale frumoasă și plană, înconjurată de munți.... Vama are o poziție plăcută ... în această adâncitură dintre munți am găsit acel stâlp, pe care-l amintește domnul Sulzer, dar care s-ar putea să nu-l fi văzut, căci spune că aici ar fi fost
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sau dispersare prealabilă în apă, cu sau fără efervescență) sau se mențin în gură. Comprimatele pot fi: comprimate neacoperite (Compressi) și comprimate acoperite (Compressi obducti). Descriere Comprimatele neacoperite au formă de discuri sau alte forme, aspect uniform, margini intacte, suprafață plană sau convexă, gustul, mirosul și culoarea caracteristice substanțelor folosite; pot prezenta pe una sau ambele fețe diferite semne (șanțuri, inscripționări etc.). Comprimatele preparate din pulberi de origine vegetală sau animală și comprimatele cu acțiune prelungită pot prezenta pigmentări sau particule
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
inscripționări etc.). Comprimatele preparate din pulberi de origine vegetală sau animală și comprimatele cu acțiune prelungită pot prezenta pigmentări sau particule diferit colorate, dar omogen repartizate. Comprimatele acoperite au formă de discuri sau alte forme, aspect uniform, fără pete, suprafață plană sau convexă, continuă, de obicei lucioasă; sunt albe sau colorate și pot prezenta pe una sau pe ambele fețe diferite inscripționări. Dezagregare Comprimatele neacoperite trebuie să se dezagrege în apă, în cel mult 15 minute, dacă nu se prevede altfel
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
excipienți, precum: diluanți, lianți, dezagreganți, agenți de curgere, lubrifianți, compuși care pot modifica comportamentul preparatului în tubul digestiv, coloranți (autorizați de Autoritatea conpetentă) și aromatizanți. Descriere Comprimatele se prezintă în general sub forma unui cilindru, ale cărui extremități pot fi plane sau convexe și cu margini care pot fi tăiate oblic. Pot să prezinte șanțuri de subdivizare, o siglă sau alte inscripționări. Comprimatele pot fi acoperite. Se disting câteva categorii de comprimate destinate administrării orale: • Comprimate neacoperite • Comprimate acoperite • Comprimate efervescente
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
ore; Dacă înclinăm un braț sau un braț cu un unghi egal cu unghiul de înclinație al axei Pământului, umbra lui se va roti astfel încât timp de o oră va parcurge 15 grade; Umbra se poate proiecta pe o suprafață plană sau se poate construi un cadran, în unghi drept cu brațul cadranului; Pe cadran, la 15 grade se trasează linii astfel încât fiecare linie reprezintă o oră. Materiale necesare: 2 bucăți pătrate de carton cu latura de 30 cm, o busolă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
frecare internă dintre straturile de fluid sau între fluid și pereții vecini. Fluidele la care se manifestă astfel de forțe de frecare se numesc fluide vîscoase iar fenomenul se numește vîscozitate. Să considerăm un fluid vîscos plasat între două suprafețe plane A și B dispuse paralel, suprafața A fiind fixă iar suprafața B se află într-o mișcare de translație cu viteza v. Diferitele straturi de fluid dintre cele două suprafețe se pun în mișcare datorită forțelor de frecare, cu viteze
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
tub de legătură între exterior și urechea medie; se comportă ca un tub sonor, plin cu aer, deschis la un capăt (spre pavilion) și închis la celălalt (spre timpan) Ductul auditiv îndeplinește următoarele funcții: transformă undele sonore sferice în unde plane, prezintă o rezonanță în jurul frecvenței de 3300Hz și constituie sediul undelor staționare. Frecvența fundamentală de rezonanță este, pentru cazul din este viteza de propagare a sunetului în aer iar l este lungimea ductului auditiv. cm5,2= Frecvența fundamentală astfel calculată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
urechea medie. Forma conică a timpanului și existența unor fibre radiale în structura sa îi crește rigiditatea mecanică, ceeace conduce la creștere eficacității transmisiei undelor. Măsurătorile holografice asupra timpanului de pisică au arătat că el vibrează în întregime, spre deosebire de membrana plană, a unei tobe de exemplu, care este eficace aproximativ 1/3 din suprafața ei. Amplitudinea vibrațiilor timpanale, la PAI (pragul auditiv inferior) și 1000Hz este de 0,1 . o Urechea medie este o cavitate mică, plină cu aer, în interiorul căreia
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
punctuale, 14 tipuri de rețele diferite și 7 singonii cristaline (sau rețele Bravais). In Fig.VI.8 sunt indicate structurile simbolizate prin P, C, I și F. Datorită anizotropiei cristalului, este necesar să se introducă un sistem de notații ale planelor dintr-un cristal atunci cînd se fac studii cristalografice. Fie un cristal a cărui celulă elementară este dată în figura VI.7. Trei puncte necoliniare de pe axele cristalografice x0, y0, z0 determină un plan cristalografic. In analiza structurală, planele se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale planelor dintr-un cristal atunci cînd se fac studii cristalografice. Fie un cristal a cărui celulă elementară este dată în figura VI.7. Trei puncte necoliniare de pe axele cristalografice x0, y0, z0 determină un plan cristalografic. In analiza structurală, planele se definesc cu ajutorul unor mărimi numite indici Miller ai planului respectiv. Aceștia se stabilesc în modul următor: se face raportul a/ x0, b/ y0, c/ z0 și se ia inversul acestor numere. In figura VI.9 indicii Miller sunt (1
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu ajutorul unor mărimi numite indici Miller ai planului respectiv. Aceștia se stabilesc în modul următor: se face raportul a/ x0, b/ y0, c/ z0 și se ia inversul acestor numere. In figura VI.9 indicii Miller sunt (1,1,0). Planele dintr-un cristal sunt notate prin simbolii Miller Orice plan paralel cu planul considerat este caracterizat de aceeași indici Miller, deci indicii Miller descriu o familie de plane. Distanța dintre două plane alăturate în cazul singoniei cubice este: VI.5
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
acestor numere. In figura VI.9 indicii Miller sunt (1,1,0). Planele dintr-un cristal sunt notate prin simbolii Miller Orice plan paralel cu planul considerat este caracterizat de aceeași indici Miller, deci indicii Miller descriu o familie de plane. Distanța dintre două plane alăturate în cazul singoniei cubice este: VI.5.2. Analiza de structură cu raze X Structura cristalină a unui corp solid poate fi investigată cu ajutorul difracției unei unde. Unghiurile sub care este difractată o undă de către
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
VI.9 indicii Miller sunt (1,1,0). Planele dintr-un cristal sunt notate prin simbolii Miller Orice plan paralel cu planul considerat este caracterizat de aceeași indici Miller, deci indicii Miller descriu o familie de plane. Distanța dintre două plane alăturate în cazul singoniei cubice este: VI.5.2. Analiza de structură cu raze X Structura cristalină a unui corp solid poate fi investigată cu ajutorul difracției unei unde. Unghiurile sub care este difractată o undă de către un cristal depinde de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
din nodurile rețelei. Totul se petrece ca și cum unda ar fi "reflectată" pe straturile atomice succesive. Se obțin maxime de difracție, dacă reflexiile pe straturi succesive interferă constructiv. Din Fig.VI.10 rezultă că diferența de drum pentru undele difractate pe plane adiacente este: Se obțin maxime de difracție dacă: In relația (VI.61) d h,k,l este distanța dintre planele cristalografice Relația (VI.61) este cunoscută sub numele de "legea lui Bragg". Legea lui Bragg cere ca λ și θ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]