1,160 matches
-
pe provincii, iar aici... Ezită, după care ciocăne insistent: — Aici, în vârful piramidei, aș avea nevoie de un procurator financiar, alături de șeful biroului cancelariei imperiale, adică de tine. Fără să-și dezlipească ochii de pe chipul împăratului, Ianuarius execută o nouă plecăciune adâncă. Începe să bănuiască ce vrea împăratul. Un ministru de finanțe, peste capul prefecților annonei, al vigililor și al flotei. Chiar mai presus decât cavalerii din Consiliul Imperial. Își răzuie gânditor obrazul cu unghia. Citește în ochii principelui că e
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce aude este adevărat. E un vis, se gândește. Mai rău, un coșmar, pentru că trezirea va fi și mai dureroasă. Se pișcă pe furiș și durerea îl face să spere că se află încă pe tărâmul realității. Fericit, face o plecăciune adâncă și des chide ușa. Când să o închidă la loc, îl aude pe împărat bombă nind posac: — Auzi, Coponius! Ce neobrăzare! Am să le dau eu Coponius, să le iasă pe nas. CAPITOLUL III În spatele coloanelor zugrăvite asemenea unui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cutie sub fiecare braț. La vederea mulțimii, încearcă să-și compună o mină impasibilă, însă nu reușește decât pe jumătate. În spatele lui apare și Parthenicus. Șușotesc amândoi precipitat, apoi Ianuarius își croiește drum grăbit, fără să răspundă la saluturi, printre plecăciuni slugarnice și murmure dezaprobatoare. Fulcinius îl petrece anxios din priviri până îl pierde din ochi. Uită pentru o clipă de propriile griji și se gândește că puterea, averea și statutul privilegiat pe care principele le-a acordat unora dintre liberții
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
am mai văzut o masă din lemn masiv de tuia ca a ta! Bărbatul se înfoaie mulțumit. Caelis îi face semn cu evantaiul să-și apropie urechea de gura ei. Nici împăratul n-are una la fel de frumoasă! Nomius face o plecăciune adâncă în fața ei. Poate ar trebui să ne mai vedem... Iulia Caelis își dă cu cochetărie ochii peste cap. Flatat, tânărul coboară și el tonul: — Crezi că mi-ai putea pune o vorbă bună la Parthenicus să intru mai repede
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai mult pentru sine: Un zănatic! — Un zănatic, stăpâne, ai dreptate, face Trio Fulcinius un efort disperat să-i intre în voie. Augustus îl fixează mirat din priviri. — Cine? Trio se bâlbâie împiedicat: — Pa... Pacuvius, mărite doamne... Mai face o plecăciune: 95 — Cum ziceai chiar Măria Ta adineauri... — Las’ că știu ce ziceam, nu e nevoie să-mi aduci tu aminte, îl repede nervos împăratul. Nefericitul se clatină. — Da’ stai odată drept, că mă amețești cu bălăbăneala asta! se oțărăște Augustus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ții atelierul de scribi moștenit de la Pomponius Atticus? se scapă. Instantaneu își mușcă buzele, înciudat. Și-a dat seama că a comis o gafă. Dar e prea târziu s o mai îndrepte. Se scoală fără nici un cuvânt și face o plecăciune adâncă în fața ei, după care se grăbește să i se alăture fratelui său. Vipsania îl urmărește cu ochi haini. A venit aici în căutarea unor debutanți sau scriitorași amărâți, care profită de această ocazie să-și recite lucrările în public
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pauză și se uită gânditor prin sala zgomotoasă. Zâmbește apoi, după care adoptă o poziție mai puțin teatrală și spune: — Sunt unii aici, printre noi, care, chiar dacă nu-mi dez aprobă opera în sine, mă critică pe mine... Face o plecăciune. — ... Pentru că scriu și declam în public astfel de versuri. Surprinsă că vorbele lui fac ecou gândurilor ei, Vipsania simte cum roșește prostește. — Ce infatuat! mârâie printre dinți ca să-și ascundă nervozitatea. — Acestora..., continuă Maternus. Se întrerupe și privește parcă înadins
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în palmă 175 de sesterți. Un preț pe cinste. Nici n-a crezut că va găsi așa ușor un prost care să-i dea atâta bănet. Dar perversiunile costă, nu glumă! Se retrage de-a-ndăratelea, cu băieții după el, nemaiprididind cu plecăciunile. Gallus îl strigă din urmă: — Atenție, să nu vă vadă nimeni! Din pragul ușii, Toranius îl liniștește: — Fii fără grijă, ne strecurăm prin spate. Stăpânul casei este în continuare agitat și neliniștit. Dacă se întâlnesc cu Vipsania și toanta se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
O să încerc să mă descurc cu unul dintre scribi. Nu-i va fi deloc ușor, că nu mai are nici un alt sclav la fel de in struit ca Athanas, și nici la fel de folositor în orice fel de afacere. Secretarul răspunde cu o plecăciune adâncă. Gallus se în dreaptă către iatacul unde se află musafirul. Aruncă peste umăr: — Îți doresc însănătoșire grabnică... Zâmbește: — Nu numai pentru tine, dar și pentru mine. Face câțiva pași și încremenește. O litieră înflorită cu pietre prețioase îi barează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe cap, înfășurat într-o pânză fină de diferite culori, care se schimbă în funcție de cum bate lumina torței din perete, trecând rând pe rând de la albul orbitor al crinului la galbenul șofranului și la roșul aprins al trandafirului. Face o plecăciune adâncă în fața lor și grăiește cu o voce ușor cântată: — Tigrul trăiește în ținuturile hyrcanilor și ale indienilor. Pusio uită instantaneu de tigrișori și se zgâiește fascinat la man tia lui, atât de neagră și de lucioasă, încât te orbește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de semilună din dreptul gleznei. Un pic mai jos, se impacientează, n-o să se vadă pe sub togă. Draperia care maschează una dintre uși se mișcă în mod vizibil. Cine e? întreabă enervat. — Eu, stăpâne, îndrăznește bărbierul să se arate, cu plecăciuni până la pământ. Se apropie și sărută mâna întinsă. — Azi n-ai nevoie de mine? Nu mai tăiem barba un pic în jurul gurii, să nu te jeneze când mănânci? Germanicus își pipăie cu grijă barba. Atât Augustus, cât și Agrippina îl
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lor, luminată de ochi negri, strălucitori ca focul. Numai trăsăturile îi sunt mai rigide, în ciuda frunții bombate, iar nasul, un pic coroiat, cu nări dilatate. Îl îmbrățișează cu efuziune. — Locul are potențial turistic, aidoma Piramidelor din Egipt, insistă afaceristul. Multiplică plecăciunile și la adresa lui Herodes: — Cu un capital minim, am putea scoate un profit înzecit, ce zic eu, însutit chiar... Iulius Agrippa îl trage iute de mânecă într-o parte și începe să-i șoptească misterios la ureche. Omul face un pas
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu Încearcă decît să fie politicoasă, iar tu o faci să se simtă Îngrozitor de prost. Las-o În pace. — Bine, bine. Charlie Dutton ridică brațele În semn că se predă și rînjește Înainte să se Întoarcă spre mine, cu o plecăciune. — Scuză-mă că te-am făcut să te simți prost, spune el tare. Dacă Îmi permiți, voi merge pînă la baie să-mi pudrez nasul. — Ți-am spus să nu aduci cocaină la mine În casă, Îl mustră Caro. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
-se printre dealuri. Motorul huruie pe drumurile desfundate, pline de praf și noroi, improprii atingerii unor viteze record, și țăranii stau în loc să-i urmărească cu privirea de pe margini, să-i salute, să se așeze în genunchi sau să le facă plecăciuni, în timp ce mașina piere în depărtare, ridicând praful, ca o mătură enormă. Trec în mare grabă printr-un oraș mic și efectul pe care-l produc este același: vânzătorii își împreunează mâinile a mirare, oamenii se dau la o parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
este cheia, Rukhsana. Deschide calea spre o infinitate de trupuri, o minunată infinitate de sexe. Imediat ce te eliberezi de ceea ce te ține legat, poți dansa, poți zbura! Ca un liliac cu aripile mătăsoase zdrențuite, Khwaja-sara sare pe terasă, făcând felurite plecăciuni spre dealurile și câmpiile la asfințit. — Poate te crezi unic. Poate nu crezi că te poți schimba. Dar vei vedea că ești la fel de inconsistent ca și aerul! Eliberează-te, eliberează-ți trupul și vei căpăta o infinitate de identități. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu energia suprimată a unui spion plin de succes. Siguranța de sine a jucătorilor de biliard l-a molipsit și pe el și acostează un chelner comandându-i un gin și apă tonică, ca un alb care se bucură de plecăciunea adâncă a unui servitor ciocolatiu. Ia băutura și duce o mână la spate, imitându-l inconștient pe Philips. Chelnerul dispare și Bobby învârte cuburile de gheață în pahar, iar zgomotul cu care acestea se lovesc de peretele paharului îl percepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Lily Parry are o viață socială neobișnuit de activă și oriunde se duce, oamenii sunt bucuroși s-o vadă. Dar trebuie să existe limite, chiar și pentru adulație și deși este un tânăr frumos, nu suportă să i se facă plecăciune. Pentru a-și continua curtea pe care i-o face, Bobby și-a pus în funcțiune o adevărată rețea. Servitori, portari, ușieri, conducători de tonga și legiuni de puști își aduc contribuția. Pune la cale ocazii de se întâlni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întunecoase ale biroului. Probabil ești Bridgeman. M-am gândit să facem câteva seturi. Muskett rămâne în sala întunecoasă și primește omagiile doamnei Lovelock, proprietăreasa. Este evident că aceasta îl consideră un tip impresionant și execută în jurul lui o spirală de plecăciuni, menite să indice deferență și plăcerea de a-l cunoaște. Muskett o ignoră, prea atent să-și afișeze disprețul față de felul în care este decorat sediul. Când i se oferă un loc în salonul din față refuză, spunând că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fără frică idilele, iar o libelulă și-a oprit zborul plin de grație privind totul înspăimântată. Odată cu toamna vin și ploile mărunte și reci, cu stropi de tină, iar mestecenii ca niște lumânări albe o întâmpină în cale cu grăbite plecăciuni. Un greiere zgribulit abia șoptește încetișor plin de regret: ,,Cri - cri - cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii...” Alice Mazilu, clasa a V-a A Toamna Dintre cele patru fiice ale anului, cea înveșmântată în galben-azuriu e cea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-l iau cu mine, să-l prezint lui Apostol, ca nu cumva să fie gelos!... Și uite așa I-am luat... De altfel și el e logodnic, așa că... Iar râse. Acuma însă cei doi, încurcați, zâmbiră cu câte o ușoară plecăciune. Marta, încurajată, deveni mai sinceră, aruncă la o parte râsul silit și urmă cu glas moale: ― N-ai fost deloc sârguincios cu scrisorile... Dar eu nu m-am supărat, ci am plâns mult din pricina... din pricina ta, mai ales de când am
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
acasă și nimeni nu și-ar fi putut închipui singurătatea lui și nu ar fi criticat-o. Într-o zi, unul dintre directorii Uzinei veni să solicite favoarea de a fi primit la Castel. Protocol, schimb de cărți de vizită, plecăciuni, pălăria scoasă. Este primit. Directorul acesta era un belgian gras și surâzător, cu favoriți roșcați și ondulați, scund și îndesat, îmbrăcat ca un gentleman dintr-un roman, cu redingotă, pantaloni în carouri, găitane și boots lăcuite. Imediat, Barbe sosește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
masacru, a fost deodată penurie de ingineri. Uzina mergea la fel de bine ca întotdeauna, însă ceva făcea ca belgienii să rămână în micul lor regat, în umbra fragilă a monarhului lor de operetă. Procurorului i se aduse la cunoștință, cu destule plecăciuni și cuvinte alese, că nu avea să mai vină nici un locatar. Vara se anunța la fel de fierbinte sub bolțile de verdeață ca și în capetele multor patrioți care fuseseră remontați în masă precum frumoasele mecanisme ale unor orologii. Peste tot, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
folosească tot arsenalul textual al postmodernismului în slujba unei proze demne de ceea ce s-ar putea numi modernism umanist. Zadie Smith nu ascunde faptul că, așa cum în White Teeth aducea un omagiu lui Rushdie, în Despre frumusețe face o hiper-elegantă plecăciune maestrului E.M. Forster. Dacă Howard’s End debuta, în 1910, cu „One may as well begin with Helen’s letters to her sister“, varianta updatată, marca Smith, este următoarea: „One may as well begin with Jerome’s e-mails to his
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
unui deal ori odihnind gălbui în mijlocul câmpiei, nu întâlneai curând acel topos pomenit de mai toți povestitorii de-aici ori de-aiurea, că numai lista lor, a povestitorilor, ne-ar umple puținul spațiu ce-l avem la dispoziție. Cu modestă plecăciune, în chip firesc, îndrăznim a ne strecura și noi în șirul celor care și-au oprit eroii în ceas de desfătare la hanuri, slăvit fie numele lor în veci! Cum spuneam, bunii noștri călugări Metodiu și Iovănuț intrară în Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ba încă și dușmanii dimprejur! Nu domnia-ta ai slujit atâtea capete de domn, ele căzând în cele din urmă, al dumitale rămânând, precum văz, pe umeri? — Numai eu știu cum se mai ține - oftă spătarul. Dânsul a fost Barzovie-Vodă. — Plecăciune, Măria-Ta! - zise cu smerenie gazda. De mult voiam să te cunosc. Din câte știu, Măria-Ta, când erai în Scaun, ai scos birul pe stupi și-ai pus bir la cărți. De unde atâtea cărți, Măria-Ta? — Da, așa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]