1,264 matches
-
general și apoi Președinte al Societății Române de Chirurgie. Nu ne-am propus în această lucrare să detaliem istoricul Spitalului de Urgență Floreasca. Urmărim doar traseul serviciului de asistență chirurgicală din acest spital - desigur, serviciu ce va trebui să se plieze și el pe reglementările etapei respective. Menționăm doar faptul că Spitalul va fi supus în toată această etapă viziunii organizatorice a noii concepții: spitalul unificat (unitatea organizatorică și funcțională spital - policlinică - dispensar medical), regionalizarea și ierarhizarea instituțiilor medicale în funcție de competențele
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ai ațipit? Ca moșii? Îi spun că nu. Îi spun că ascultam valurile și că, pentru o clipă, m-am rupt de orice poveste reală. Ți-am făcut câteva poze. Cu telefonul. Zâmbesc. Mergem? Îi fac semn că da, apoi pliez scaunele. Plecăm spre trepte, apoi remarc o siluetă, destul de aproape de noi. E omul cu hanorac roșu. Se apropie, ne privește. Să tot aibă vreo șaizeci de ani. E chel, subțire, atletic, cu ochi albaștri. Are fața bronzată. Îl salut ușor
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
arată cum trebuie și o acoperiți cu un sac. Explicați-mi, vă rog!" "Dar eu semnez!" "Monsieur, matale semnezi, iar eu îmi scot nasul în public. Care e mai important?" După aceea am fost prieteni. Eram în stare să mă pliez pe orice viziune, DACĂ mi se explica temeinic de ce așa. Nu am făcut însă niciodată ceva împotriva firii mele. Nu iese. Nebunii însă au fost. Jenufa a fost o producție modernă, cu atât de mult respect pentru muzică și pentru
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
gratis, ca să îmi aduc aminte de România... Mâinile Vioricăi punctează mereu cuvintele pe care le ros tește. Degete lungi. Unghii ce depășesc doar cu o părere pielea, nevopsite, investighează mereu un colț de hârtie, un șanț minuscul în lemnul mesei. Pliază un șervețel. Nu stau, dar jocul lor nu te împiedică să urmărești povestea. Un singur inel, de obicei. Mare. Cuarț roz, parcă, de cele mai multe ori. Uneori, caută un punct de sprijin la gât - pandantivul cruce - sau în păr... — Dar la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
putea influența situația cartierelor (locuri de muncă, dezvoltare economică, transport, locuințe, habitat, populare, poluare, educație, cultură, sănătate, inserție socială). S-a urmărit concertarea diferitelor dispozitive: programe locale privind habitatul (PLH), zonele dificile urbane (ZFU), planul local de inserție prin economie (PLIE), echipe de reușită educațională (ERE), contractul educativ local (CEL), contractul local de acompaniere a școlarității (CLAS), oraș, viață, vacanță (VVV), contracte de educație artistică, de combatere a iletrismului etc.2 De exemplu, CCS (contractele de coeziune socială) trebuiau să se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Diagnosticul împărtășit de către toți actorii implicați (tehnicieni din dispozitivele "ocupare, formare, inserție", profesioniști ai acompanierii individuale a persoanelor vulnerabile, profesioniști ai diferitelor structuri de formare și inserție, reprezentanți ai locuitorilor, ai SPEL servicii publice privind ocuparea în plan local, ai PLIE plan local de inserție și ocupare, ai serviciilor comunale etc.) este făcut de sociologii care merg pe teren, dau calitate cercetării, impulsionează necesara complementaritate a actorilor, mobilizarea lor, intervenția, implicarea în cazul nevoilor și problemelor precis determinate. La noi, cartierele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impuse de urgența situațiilor 150. Dar aceste operații nu vizau mai mult de 200-300 de locuințe. Când cererea a înregistrat o creștere de zece ori mai mare, riscul a sporit pentru municipalități, mai ales când acestea au început să se plieze cererilor diferiților investitori de a-și viabiliza terenurile, sfârșind prin a realiza o creștere a orașului foarte costisitoare în termeni de echipamente și foarte nesatisfăcătoare prin referire la rigorile spiritului modern. Ce era să facă atunci statul? El a creat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în favoarea habitatului individual. Segregarea socială apărea ca o patologie specifică marilor ansambluri; înlocuirea habitatului colectiv cu habitatul individual se impunea de la sine. La ora "societății liberale avansate" promise de președintele Giscard d'Estaing, utilizarea spațiului nu trebuia să se mai plieze pe convingerile tehnocraților urbani surzi la dorințele francezilor. Politica de urbanism trebuia revizuită cu scopul de a răspunde aspirațiilor populare, fie ele și contradictorii, iar pentru aceasta era nevoie să se parieze pe mecanismele pieței. "A schimba orașul" spune Paul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Plan Departamental de Luptă contra Delincvenței) PDLPD Plan Départemental du Logement des Personnes Défavorisées (Plan Departamental al Locuințelor pentru Persoane Defavorizate) PDU Plan de Développement Urbain (Plan de Dezvoltare Urbană) PLH Plan Local de l'Habitat (Plan Local de Habitat) PLIE Plan Local pour l'Insertion et l'Emploi (Plan Local pentru Inserție și Ocupare) PLU Plan Local d'Urbanisme (Plan Local de Urbanism) POPS Plan d'Occupation du Patrimoine Social (Plan de Ocupare a Patrimoniului Social) POS Plan d'Occupation
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesare transpunerii principiilor generale ale schimbării în practica educațională, cu atât mai mult, cu cât schimbarea în educație înseamnă schimbarea sistemului și a procesului de învățământ deopotrivă. Caracterul funcțional al principiilor schimbării se manifestă numai în măsura în care acestea reușesc să se plieze pe trei paliere esențiale: a) proiectarea schimbării educaționale, ca nivel de maximă generalitate, realizată prin raportare la prescripții axiologice, sau prin capacitatea indivizilor/organizațiilor de a anticipa viitorul; b) compatibilizarea cu cerințele procesului de învățământ, nivelul real, concret la care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a sublinia caracterul multinivelar al principiilor schimbării educaționale, prima intenție a fost aceea de a realiza o taxonomie a acestor principii, după formula: principii generale ale schimbării, principiile schimbării individuale, principiile schimbării organizaționale. Deoarece, în mare parte, conținutul acestora se pliază pe toate cele trei nivele, am renunțat, fapt pentru care propunem și avansăm spre analiză următoarele principii ale schimbării educaționale: * principiul fundamentării axiologice a schimbării; * principiul racordării la social; * principiul proiectării schimbării; * principiul stimulării motivației pentru schimbare; * principiul schimbării prin
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizaționale, se poate spune că aportul acesteia în lumea organizațiilor a fost considerabil, iar preocupările în domeniu vor evidenția, probabil, aspecte necunoscute deocamdată, deoarece evoluția societăților în care ne mișcăm va fi continuă. Important este ca dezvoltarea organizațională să se plieze pe nevoile indivizilor, organizației, mediului și să se bazeze pe obiective clar definite. Deși evoluția dezvoltării organizaționale este strâns legată de spațiul occidental, cunoașterea reperelor sale poate constitui un element esențial pentru înțelegerea mecanismelor care au generat apariția acestui curent
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu dinamică rapidă, în acest caz fiind necesare schimbări radicale, structurale, de tipul reformelor. Suntem de părere că acest ultim aspect caracterizează școala românească la momentul actual, iar procesul de dezvoltare a organizației școlare prin schimbare este modelul ce se pliază în mod necesar pe paradigma educației la timpul prezent. Dacă raportăm teoria dezvoltării organizaționale la realitatea școlii românești, putem afirma că dezvoltarea organizațională se prezintă ca un curent educațional menit să explice importanța și necesitatea schimbării radicale a paradigmei educaționale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Generează participare la schimbare; * Adaptarea la schimbare, dar, obligatoriu, și a schimbării la individ, deși nu se realizează în manieră liniară; * Internalizarea, moment la care schimbarea este adoptată, experimentată, iar noul comportament este considerat "normal". Algoritmul acceptării schimbării nu se pliază în manieră absolută sau obligatorie la toți indivizii. Aceste etape au caracter general, putând exista cazuri mai rare, e drept în care saltul de la negare la internalizare să se realizeze brusc. Altfel spus, nu putem vorbi de un tipar al
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de sine pozitive și pentru conservarea unui climat organizațional deschis comunicării. Din acest joc al interacțiunilor și activităților ar rezulta cultura unei organizații, responsabilă, în multe cazuri, de performanțele acesteia. Suntem de părere că viziunea dramaturgică a culturii organizaționale se pliază perfect pe realitatea școlii. Nu puține sunt cazurile în care cadrul didactic este asemuit unui actor cu mii de fețe care-și joacă propriul rol, cât mai bine posibil. Partenerul de scenă este atât elevul, față de care trebuie să manifeste
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
creativitatea și ingeniozitatea. Se poate observa cu ușurință complementaritatea celor două tipuri de presupoziții cu tipologia culturii propusă de Schein. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt concordante culturii B, devalorizând atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y se pliază pe caracteristicile culturii A, promovând valorile responsabilității și respectului față de om. 2. Valorile împărtășite de membrii organizației. De cele mai multe ori, acestea apar ca impuse la nivel managerial, motiv pentru care se constituie în grile de evaluare a performanțelor indivizilor. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
patronajul lui Dionysos, valorizează din plin indivizii, rolul managerului limitându-se la coordonarea activităților. Reprezintă o cultură ce se regăsește mai rar la nivelul organizațiilor. Activitățile derulate se caracterizează prin profesionalism și un nivel crescut al expertizei. Deși organizațiile se pliază, în general, pe un tip sau altul de cultură, Handy precizează faptul că nu este de dorit absolutizarea acestora, în realitate neexistând culturi pure, ci doar predominanța unei culturi față de alta. În orice organizație se desfășoară activități care solicită un
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pot servi interesului financiar. Cultura de rețea și cultura comunitară par a se regăsi foarte puțin la nivelul școlii, ultima fiind chiar foarte slab reprezentată. Raportând cultura școlii la tipologia elaborată de C. Handy, constatăm că, deși organizația școlară se pliază cel mai bine pe cultura sarcinii, care valorizează echipa și competențele profesionale ale indivizilor, menținerea unei anumite doze de birocrație și centralism la nivelul sistemului educațional face ca la nivelul școlii românești să se perpetueze elementele culturii puterii și ale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
individului ocazia de a îndeplini anumite roluri sociale, mai exact comportamente și atitudini care să fie conforme statutului. În acest caz, pot apare două situații de blocaj: * Conflictul de roluri ce apare când interlocutorul adoptă un comportament care nu se pliază pe statutul său; Rigiditatea rolurilor ce apare în situațiile în care individul păstrează un rol (comportament) care se potrivește în alte situații (de ex. profesorul care continuă să fie profesor și în timpul liber). b) Prejudecăți și stereotipuri. Conștient sau nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de profesionalizare a domeniului managementului educațional este reprezentat de selecția, recrutarea viitorilor directori de școli, oferind în acest sens două experiențe: * Recrutarea managerilor școlari din rândul cadrelor didactice (din interiorul școlii), experiență întâlnită în multe țări europene și care se pliază pe tradiția școlii românești. Avantajul constă în faptul că managerul cunoaște bine realitatea școlii și nevoile acesteia. Dezavantajul este generat de lipsa unei pregătiri specifice domeniului managerial; * Recrutarea managerilor școlari din afara școlii, gen administratori școlari, persoane cu pregătire științifică în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
întrucât oamenii asociază obiectivele cu propria personalitate. Mai exact, fiecare dintre noi avem anumite reprezentări față de conținutul obiectivului sau față de posibilitatea de îndeplinire a acestuia, iar aceste reprezentări se vor traduce în comportamente specifice. Se poate spune că acestea se pliază pe nivelul încrederii în sine, pe imaginea de sine a fiecărui individ. Dacă aceasta este pozitivă, atunci șansele de a realiza anumite finalități sunt evaluate la un nivel superior. Din acest motiv, se impune ca obiectivele organizaționale sau educaționale să
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atomilor. Organismul apare ca o entitate psihofizică, unde zestrea și funcțiile rezultate se pot dilata. 1. O aluzie la "psihoterapie" În concepția sa asupra mișcării atomilor, Epicur depășește gândirea rigidă a lui Democrit. Astfel, el a permis atomilor să se plieze, adică să-și aleagă traseul de evoluție, care să se poată înscrie pe o altă linie decât cea dreaptă pe care o admite din rațiuni etice. Răspunsurile la schimbările stimulative din mediu sunt spontane, dar acolo se află și germenii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a cărei putere își exercită influența asupra mișcării celorlalte particule. Această concepție a lui Epicur se deosebește de cea a lui Democrit: (a) materia însuflețită, la Epicur, nu mai este redusă doar la un singur element; (b) atomii se pot plia; (c) cunoașterea implică participarea activă a subiectului la reconstrucția obiectului. 2. Cei trei titani ai Antichității și nașterea gândirii raționale 2.1. Socrate (469-399 î.I.C.) Unul din titanii distincți ai gândirii antice a fost Socrate. Acesta a elaborat o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
termenilor, obiectivitatea sunt câteva dintre constantele acestui tip de limbaj. Limbajul juridic este un limbaj instituționalizat, caracterizat prin formulări și structuri sintactice relativ rigide și care se schimbă într-un ritm mult mai lent decât limbajul politic, nevoit să se plieze în permanență pe realitățile timpului care îl generează. Simplificarea și specializarea structurilor sintactice urmăresc în fond evitarea echivocului și a interpretării subiective. Ca și în cazul limbajului politic, limbajul juridic are o accentuată componentă pragmatică, urmărind modificarea comportamentului receptorului, reglementarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adresat imprimă textelor atmosfera oralității: articolele poetului par scrise pentru a fi citite în fața unui public. "Autorul lor are o audiție lexicală bogată, un simț acut al ritmului și își mulează scrisul pe tiparele colocvialității curente"462. Tonul jurnalistului se pliază potrivit subiectului și așteptărilor cititorului ideal pe care îl configurează textul articolelor: "Ceea ce li se pare curios patrioților e ca Adunarea să fie dizolvată după atâtea fapte meritorii pe cari le-a comis. Iată ceea ce foaia oficioasă nu înțelege deloc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]