1,106 matches
-
aibă vreo posibilitate de a se căsători cu ea. Puse mâna pe volumul al treilea (al doilea, În care Little Billee Își făcea un renume ca artist În Anglia, dar nu reușea să Își aline inima frântă, era cel mai plicticos dintre toate trei) și Îl deschise la paginile finale. După moartea lui Svengali În mijlocul concertului, la care asistau Little Billee și prietenii lui, moarte care o făcea să Își piardă capacitatea de a cânta, Trilby intra Într-un declin lent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din Hampstead Încep să mă obosească. Mereu mă Întorc acasă gâfâind. Da, știu, dar... — Acum, că lui Gerald Îi merge atât de bine, o să vrem să mergem mai des la teatru. Și drumul Înapoi până În Hampstead, după aia, e Îngrozitor de plicticos. — Eu tot sper că e o fază prin care trece, suspină Emma. Că Într-o zi are să se plictisească și are să se Întoarcă la o meserie respectabilă. — Slabe șanse, Pem. Când l-am văzut În rolul chelnerului din Bătrânul evreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Benedict, mamă și fiică, pe picior de plecare din Anglia spre America, și să le ajute cu pregătirile (o făcea exclusiv din respect pentru amintirea lui Fenimore și ca pe un gest de penitență, căci compania lor i se părea plicticoasă). Avea o invitație primită mai demult și pe care nu o mai putea amâna politicos multă vreme, de a vizita familia Humphry Ward la noul conac din Hertfordshire. De asemenea, intenționa să meargă să Îi vadă pe Du Maurier-i la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
articolul despre Du Maurier. Problema era că Marțianul fusese o mare dezamăgire - În realitate și mai de-a dreptul, Marțianul era jenant de prost. Naratorul, despre care se presupunea că scrie cândva, În viitorul apropiat, era un englez convențional și plicticos pe nume Robert Maurice, care Îi fusese profesor eroului principal, talentatul, chipeșul, aristocraticul Barry Josselin. Era limpede că Kiki pornise În construirea celor două personaje de la aspectul englez și cel francez al propriei persoane și istorii personale. Astfel, Maurice studiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de mână, mai mult nu. Asta se petrece cu intensitate în grajdul nevătămat al unei case țărănești ciuruite de gloanțe. Un vițel ne privește. Ah, dacă povestea asta ar avea și o poantă de dragul căreia să merite să sacrific adevărul plicticos. În jurnal, însă, aș fi putut să scriu doar atât: „Susanne poartă un șirag de mărgele de lemn, roșii precum cireșele...“ Sau poate că un șirag ca ăsta îl purta o cu totul altă fată, care avea părul negru prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de a mă converti. „Ah, da, carnea“, a spus el și și-a ascuns mâinile în mânecile rasei; așa procedează întotdeauna călugării atunci când îi atacă diavolul. Totuși, câteva decenii mai târziu, la o producție continuă, succesul îmi devenise obișnuință, faima - plicticoasă, iar pizma obișnuită - pe cât de scârboasă, pe atât de ridicolă; când cearta pe teren politic cu adversari atât din tabăra dreptei, cât și din cea a stângii se sleise pentru un timp, când, ca artist cu dublă profesie, ca soț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
părea Anglada văzut de departe; chelia, ochii, mustața, aspectul robust și costumul În carouri se repetau, dar În format redus. Cititorul perspicace va fi ghicit de-acum că tânărul era José Formento, apostolul, evanghelistul lui Anglada. Nu făcea o treabă plicticoasă. Versatilitatea lui Anglada, modern un Fregoli al spiritului, i-ar fi năucit pe alți discipoli, mai puțin neobosiți și devotați decât autorul scrierilor Pișu-leagăn (1929), Însemnările unui achizitor de păsări și ouă (1932), Ode pentru directori (1934) și Duminică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
A hotărât să publice răvașele și să pună odată pentru totdeauna capăt istoriei, pentru ca Întreaga Republică să vadă că n-ai nimic cu Mariana. Dar Muñagorri vedea lucrurile altfel. Nu voia ca soția lui să ajungă ridicolă din pricina unei broșurici plicticoase. Pe 29, i-a tăiat calea lui Formento. Despre Întâlnire, Formento nu mi-a spus nimic; tocmai discutau chestiunea, când a sosit Mariana, și au avut delicatețea de a-i sugera că vorbeau despre o carte pe care Formento o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ar fi pus-o, a zis Pumita. Filmele lui Jannings ie toate unu ș-acelaș Suntem din carne. Îți arată mereu acelaș șoz: la Început te copleșesc cu fericiri, apoi cu nefericiri, și la sfârșit Îți dau la cap. Ie tare plicticos, la fel ca realitatea. Pun pariu că don Commendatore ie de părerea mea. Domnul Commendatore a șovăit; Mariana a intervenit pe loc: — Și aia numa pencă eu am vrut să mergem. Și te-ai bocit ca Îngălata, fără să iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
anume farfastâcuri și podoabe de stil care nu i-au rămas secrete preaiscusitului, căci nu concordă nici cu sintaxa de duzină a lui Requena, nici cu lexicul lui spălăcit. Norocul Îi cânta În strună la ureche, dar Ricardo, ireverențios și plicticos, se Îndărătnicea să plângă fără nici un folos decesul Pumitei. Vă și aud murmurând În sinea domniei voastre: Lăsați morții să-și Îngroape morții. Fără să ne lăsăm antrenați momentan În zadarnice dispute referitoare la valabilitatea acestei maxime, vă spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a legat pe vecie de fabrică miriapodul prosperității comerciale. Trădându-și admirabila zgârcenie, Nemirovsky arunca pe inele și vulpi paraii care Îi rotunjeau portofelul ca pe-un purceluș de lapte. Cu riscul ca vreun cenzor viperin să-l eticheteze de plicticos, el burdușea cu asemenea daruri repetate atât degetele, cât și ceafa pe care Madame Hsin le avea În dotare. Domnule Parodi, Înainte de a continua, Îngăduiți-mi să fac o stupidă lămurire. Doar omul care are cap numai ca să nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu negocierili dă la Început, da a zis că decât Într-o chestie n-o lasă baltă. Ne-a trântit-o În gura mare să nu-i mai ciripim nicicând În veața ei blestemată dă don Pérez, care iera un plicticos și nici tăiată nu l-ar lua dă bărbat. Monsenioru și Kuno s-a trasără un pic deoparte să să paroleze dă cum s-a schimbat pă loc chestia. La Întors, a declaratără că iera convinși dă argumentele damei. Despărțirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la capitolul zbenguieli sexuale, atunci trebuie să vă fac o mărturisire. Stați puțin! Acum vine. Îmi place poziția misionarului. Gata! Am spus-o. Am ajuns să mă simt așa de rușinată din cauza asta. De parc-aș fi o femeie îngrozitor de plicticoasă și de reprimată. Dar nu sunt. Pe bune. Nu zic că asta e singura poziție care-mi place. Dar, sincer, chiar nu am nici un fel de obiecții legate de ea. Desigur, nu este momentul potrivit să discutăm pozițiile sexuale preferate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
banilor. Erai așa de egoistă. Eu eram cel care trebuia să-ți aducă aminte la o petrecere, la unu dimineața, că a doua zi amândoi trebuia să fim la serviciu. După care trebuia să te suport când mă făceai ticălos plicticos. Eram stupefiată de torentul de vorbe care ieșea din gura lui James. În afară de faptul că era ceva complet neașteptat, mi se părea că era și teribil de nedrept. —James, ăsta era stilul nostru, am protestat. Eu eram aia haioasă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
așa a fost. Și de asta ne-a și mers așa de bine. Dar nu ne-a mers bine, a sărit James. Eu ajunsesem să mă satur până-n gât să tot fiu puternic. — Și nu te-am făcut niciodată ticălos plicticos, am exclamat dintr-odată. Știusem eu că ceva din ceea ce spusese James nu era corect. — Nu contează, a conchis el iritat. Așa m-ai făcut să mă simt. — Da, dar ai zis că eu... m-am pregătit eu să protestez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
petrecerilor, mi-a zis George. Tu erai aia plină de viață, carismatică. Iar James a crezut mereu că nu e destul de bun pentru tine, a continuat George. Mereu! Întotdeauna i-a fost frică să nu fie prea serios sau prea plicticos pentru tine. Știi că noi, contabilii, nu prea avem trecere la femei. Cred că nu suntem destul de incitanți. Îți vine să crezi așa ceva? N-am știut niciodată că James a crezut că e prea serios și prea plictisitor pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de oameni și care să-și țină audiența în suspans, nu crezi? — Nu, presupun că nu, am spus. Dar dacă eu m-aș mai fi potolit, atunci poate că James n-ar mai fi avut senzația că e așa de plicticos. Dar ce sens ar fi avut să faci așa ceva? a exclamat George. Atunci n-ai mai fi fost tu. „Știu“, m-am gândit eu cu frenezie. „Dar tocmai asta vrea James să fac.“ —Ei, poate că lui James nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
captez atenția. — Deci, George, ia să vedem dacă am înțeles corect, i-am spus. James mă iubește. James m-a iubit întotdeauna. James s-a simțit nesigur pe el și i-a fost teamă c-ar fi putut fi prea plicticos pentru mine. Am înțeles bine? Dar tu știi toate astea, mi-a răspuns George părând nedumerit. Făceam doar o verificare, am răspuns eu ca și cum n-ar fi fost mare lucru. George trăncănea înainte. Poate că începusem să am iluzii auditive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Ei, știi și tu, am îngăimat eu. Vrea să nu mai dau atâtea petreceri. Și să nu mai merg la atâtea petreceri. Să fiu mai liniștită. Și mai sensibilă. —A, înțeleg, a exclamat Judy înfierbântată. Vrea să fii o tipă plicticoasă, așa, ca el, nu? Și vrea să te țină sub supraveghere ca să-ți strice tot cheful de viață. Ce rahat! Apoi Judy a făcut o pauză. După care i-a mai venit o idee. — Și tu oi fi vreo idioată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu te comporți așa cum vrea el, o să te părăsească din nou. Tipic! —Judy, am intervenit. Vreau să te calmezi o secundă. E foarte important. —Ăăăă, bine, a zis ea părând puțin jenată. Ascultă, când am zis că James e un plicticos nenorocit, n-am vrut... —E OK, Judy, am spus cu blândețe. Știu ce-ai vrut să spui, dar n-are nici o importanță. —Știi cum e, a continuat Judy. M-am înfierbântat pe moment și așa mai departe. —Judy, am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-l omor. Dar am să-l fac să sufere rău de tot. —Ei, atunci e în regulă, a zis ea ușurată. Nu merită să ajungi la pușcărie din cauza lui. — Mulțumesc pentru sfatul sincer, am spus. Ai dreptate. Chiar e un plicticos nenorocit, nu? Absolut, a aprobat ea înfocată. —Vorbim curând, am spus. Mult noroc. Pa. Și-acum? M-am gândit că mai bine așteptam să mă sune James. Dar nu mai eram nedumerită. James mă înfuriase rău, rău de tot. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
timp, mă hotărâsem că aveam să-mi văd de viață și dacă Domnul Perfect avea să-și facă apariția la orizont, atunci aveam să-i fac și lui loc pe undeva. M-am ocupat de toate chestiile alea legale și plicticoase de care ar fi trebuit să mă ocup cu secole în urmă. Ei, poate că n-ar fi trebuit să mă ocup de ele cu secole în urmă. Poate că atunci nu fusesem pregătită. Poate că acum era momentul potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de felatoare minunate”, gînduri despre bătrînețe, despre pornografie, despre căsătorie, ce oribilă e, și cît este de Înțelept fiindcă a rămas burlac, el, „marele propovăduitor al fututului”, despre plăcerile pe care nu trebuie să ni le refuzăm, apoi scurte, Însă plicticoase eseuri despre anul 2000 și sfîrșitul lumii, despre Cuba și Castro, sau aforisme de o inegalabilă noutate: „sexul e și răzbunare Împotriva morții”. Iar În final Consuela se-ntoarce la moșulică, cu un cancer la sîn, și totul se termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici măcar numele chiriașului nu-l știa. Starea În care se afla apartamentul indica o „curățenie“ făcută În mare grabă - dar nimeni nu văzuse nimic. Patru ore de scris la raport, adică patru ore pierdute pentru cazul Nite Owl. Expoziția era plicticoasă - un fel de spoială de cultură. Inez Îi făcu semn că vrea la toaletă. Ed ieși. Un tur al VIP-urilor pe promenadă - Timmy Valburn conducea personalitățile prezente. Îl izbi prima pagină din Herald: Dream-a-Dreamland și Nite Owl, de parcă nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
seara mai repede, să-și ungă încheieturile cu nămol, să se întindă în patul lui, în camera lui separată, cu o carte în brațe și motanul castrat Pisistrate la picioare. Suferă cumplit când trebuie să se ducă în toate vizitele plicticoase unde îl târăște maică-mea. Iar ea, deși e medic, n-ar admite ca fiica ei să nu mai fie fecioară, chiar dacă am 23 de ani. Mă ține din scurt. Niciodată n-a discutat cu mine intimitățile noastre femeiești, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]