1,123 matches
-
iluzii roze”, „visuri roze”, ca să vorbesc în termenii Maestrului său15). „Iubirile ideale - va spune ceva mai tîrziu - erau fugitive, le găsea în cărți, le zărea prin lume”16). Amanții Prezent de cîteva ori, cuvîntul „amant” apare, la Bacovia, doar ca plural: amanți/ amante și înseamnă (nu-i chiar inutil să precizez) „îndrăgostiți”, acesta din urmă lipsind din poezia sa1). Ce fel de îndrăgostiți însă? Dintre cei chinuiți de povara sentimentului, atinși de disperare. Siluetele lor se desenează, prima dată, în „Nervi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prin literatura. Nu orice personaj se poate transforma în mit; pentru a accede la acest statut, el trebuie să satisfacă anumite condiții: să exprime sistemul de reprezentare al epocii în care vede ziua, să fie universal și exemplar, enigmatic și plural totodată. Tot ce este legat de Pariziana este enigmatic, ambiguu, impenetrabil, căutându-se cunoașterea acestui mister 39. Este interesant că Pariziana știe să organizeze 40 și să păstreze 41 aceste mistere. Clorinde devine o enigmă care preocupă la fel de mult că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
critique d'art et des différentes types de critique élaborées dans la pratique de l'art conceptuel, l'analyse de l'art an tant que théorie, autant que l'analyse de la dimension politique des projets artistiques critiques offrent une image plurale sur la manière dans laquelle on pourrait indiquer la condition critique de la culture visuelle actuelle de point de vue de la théorie et des pratiques d'art contemporaine. Le premier chapitre va analyser la manière dont la théorie poststructuraliste, la théorie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inerentă din cadrul domeniului este alimentată de un eveniment discursiv particular, cu implicații majore asupra unui nou moment de înflorire a orientării umaniste în contextul departamentelor de comunicare, moment ce poartă numele de "noua retorică"25. Noua retorică sau, în termeni plurali mai adecvați, "noile retorici" apar ca efect neașteptat al unei intervenții majore în spațiul discursiv a criticului Edwin Black, a cărui publicație din anul 1965 marchează o cotitură unică în evoluția domeniului Științelor comunicării înspre identitatea sa actuală. Profesorul Griffin
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în vorbirea în grai moldovenesc în i (׀di pi׀), iar în vorbirea în grai muntenesc în u/ e (׀du pe׀). Este același fonem care diferențiază substantivul par de adjectivul pare, respectiv adjectivul la numărul singular par de cel la numărul plural pare. În alte contexte, fonemul are rol în diferențierea cuvintelor din serii paronimice (car par sar var dar rar far har iar jar țar zar), în cadrul cărora se disting, printr-un fonem, atât cuvinte aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale (substantivele car
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * scrierea cu x și pronunțarea -cs-/ -gzîn cuvinte ca excursie, exercițiu etc.; * scrierea și pronunțarea -csîn anumite cuvinte mai vechi vechi (a ticsi, micsandră, a catadicsi) sau mai noi (rucsac, cocs etc.); * scrierea cu -xla singular și cu -cșla plural, masculin, a unor cuvinte precum: complex/ complecși, fix/ ficși, ortodox/ ortodocși, perplex/ perplecși; formele de feminin plural păstrează scrierea cu -x-; * scrierea și pronunțarea sunt, suntem, sunteți (în loc de sînt, sîntem, sînteți); * scrierea cu î la începutul sau la sfârșitul cuvintelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
anumite cuvinte mai vechi vechi (a ticsi, micsandră, a catadicsi) sau mai noi (rucsac, cocs etc.); * scrierea cu -xla singular și cu -cșla plural, masculin, a unor cuvinte precum: complex/ complecși, fix/ ficși, ortodox/ ortodocși, perplex/ perplecși; formele de feminin plural păstrează scrierea cu -x-; * scrierea și pronunțarea sunt, suntem, sunteți (în loc de sînt, sîntem, sînteți); * scrierea cu î la începutul sau la sfârșitul cuvintelor, respectiv în interiorul cuvintelor compuse sau derivate, al căror radical începe cu î: învățător, coborî, reînvățat, bineînțeles); scrierea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță] (cazul nominativ-acuzativ, genul feminin, numărul singular), niște [băieți/ fete/ copii] (cazul nominativ-acuzativ, numărul plural), a [ajuns] (timpul perfect compus, persoana a III-a, singular), voi [veni] (timpul viitor, persoana I, numărul singular), [ar/ să] fi [vrut] (timpul perfect), foarte [frumos] (gradul de comparație superlativ absolut), se [gândea] (diateza reflexivă, persoana a III-a) etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru cazul genitiv/ dativ, genul masculin, numărul plural), a lui (a = articol posesiv-genitival, marcă pentru cazul genitiv al cuvântului care indică posesorul, respectiv pentru genul feminin, numărul singular în cazul cuvântului care denumește obiectul posedat); articolele demonstrative-adjectivale au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marcă pentru gradul de comparație superlativ absolut), mai util (mai = marcă pentru gradul de comparație comparativ de superioritate); * marca Ø în opoziție cu mărci concrete: frumosØ (desinența Ø = marcă pentru genul masculin, numărul singular) vs. frumoși (-i = desinența pentru masculin, plural); * contextul: Cântă și tu! Cântă [și el + eventual, gest indicativ către autorul acțiunii]. (contextul este cel care face diferența între persoana a II-a a verbului la modul imperativ și persoana a III-a a verbului la modul indicativ prezent
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuprinde: radicalul cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică băieț(raportat la cuvântul de bază băiat), cuvântul flectiv cu (marcă a cazului acuzativ) și flectivele propriu-zise de tip desinență -iși tip articol hotărât enclitic -i (mărci pentru genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ). III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate În literatura de specialitate (cf. Gramatica, 2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Popescu, 2007; Iliescu, 2003; Dimitriu, 1999; Avram, 1997; Coteanu, 1995; Iordan & Robu, 1978 etc.), părțile de vorbire
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul plural); * cazul: Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Numeralele cu valoare adjectivală preiau categoriile gramaticale ale substantivelor determinate, cu care se acordă, de altfel, în gen, număr și caz: A făcut eforturi întreite pentru a fi pe măsura așteptărilor celor două colege. (numeralul multiplicativ întreite = genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ preluate de la substantivul determinat, eforturi; numeralul cardinal celor două = genul feminin, cazul genitiv preluate de la substantivul determinat, colege). Numeralul cu valoare adverbială nu prezintă nici o categorie gramaticală: A citit de trei ori același rând. Prin raportare la aceleași
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
realizează acțiunea): persoana întâi (vin, venim) vs. persoana a doua (ai venit, ați venit, vino) vs. persoana a treia (vine, ar veni); * numărul (prin raportare, de asemenea, la persoanele care realizează acțiunea): singular (vii, vino, vine, a venit etc.) vs. plural (venim, au venit, vor veni, veniți etc.); Funcțiile sintactice ale verbelor sunt condiționate, în primul rând, de caracterul predicativ sau nepredicativ al acestora, respectiv de modul (predicativ sau nepredicativ) la care sunt folosite. Astfel, un verb predicativ aflat la un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este concretizat, în planul formei, în acordul dintre acestea, realizat din perspectiva categoriilor gramaticale comune claselor semantico-gramaticale prin care sunt exprimate subiectul și predicatul propoziției: Eu scriu. (persoana I, numărul singular); Eu și Ioana scriem un articol. (persoana I, numărul plural); Caietele și stilourile sunt noi. (persoana a III-a, numărul plural; genul neutru, numărul plural, cazul nominativ) etc. (b) Raportul de coordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între elemente de aceeași importanță: * între elementele subiectului multiplu: Fetele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
perspectiva categoriilor gramaticale comune claselor semantico-gramaticale prin care sunt exprimate subiectul și predicatul propoziției: Eu scriu. (persoana I, numărul singular); Eu și Ioana scriem un articol. (persoana I, numărul plural); Caietele și stilourile sunt noi. (persoana a III-a, numărul plural; genul neutru, numărul plural, cazul nominativ) etc. (b) Raportul de coordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între elemente de aceeași importanță: * între elementele subiectului multiplu: Fetele și băieții din clasă intră în joc.; * între elementele numelui predicativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
claselor semantico-gramaticale prin care sunt exprimate subiectul și predicatul propoziției: Eu scriu. (persoana I, numărul singular); Eu și Ioana scriem un articol. (persoana I, numărul plural); Caietele și stilourile sunt noi. (persoana a III-a, numărul plural; genul neutru, numărul plural, cazul nominativ) etc. (b) Raportul de coordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între elemente de aceeași importanță: * între elementele subiectului multiplu: Fetele și băieții din clasă intră în joc.; * între elementele numelui predicativ multiplu: E util, dar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în alte limbi europene a fost condensat la auto). Mai multe elemente de compunere internaționale constituie rezultatul trunchierii prin afereză a unor cuvinte de origine greacă sau latină (v. FCLR I, p. 135). Astfel, lat. omnibus "tuturor, pentru toți" (dativul plural al adjectivului omnis) a fost preluat în sec. al XIX-lea în limbile occidentale (fr., engl. omnibus, germ. Omnibus) cu sensul "vehicul de transport în comun pentru pasageri, inițial tras de cai, apoi motorizat"56, după care a fost trunchiat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
apar totuși unele modificări la finală, a căror menire este încadrarea formală a noului cuvânt într-un tip uzual al părții de vorbire rezultate: engl. coke < coca[-cola], engl. movie < moving [picture]; tot în engleză, unele formații reduse preiau numărul plural al regentului din sintagma sau compusul de bază, prin atașarea la finală a lui -s: knickers "pantaloni scurți; chiloți (de damă)" < knicker[bocker]s; Ordinaries "certificate școlare de nivel inferior" < Ordinary [Level Certificate]s. Modificările relative la flexiune și la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dalak [yangısı sau iltihabı] (yangı + suf. -sı, iltihab + suf. -ı); rom. bidinea < tc. badana [fırçası] (fırça + suf. -sı). Atât perpetuarea formelor gramaticale ale determinanților detașați, care pot părea aberante în raport cu semnificația și valorile morfologice noi dobândite în urma izolării (de pildă, pluralul rom. Externe, care exprimă totuși o noțiune singulară, "Ministerul de Externe", sau lat. jovis, genitiv care a devenit nominativ), cât și modificarea formelor de gen, număr și caz, în funcție de condițiile și nevoile de adaptare specifice unei limbi sau alteia, demonstrează
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
influența unor sinonime ori prin refacerea singularului din plural: rom. alimentară poate proveni din [prăvălie] alimentară sau, eventual, din [magazin] alimentar, după modelul femininelor băcănie, prăvălie; rom. dublă s.f. "măsură de capacitate numită și dublu-decalitru; baniță" a fost refăcut din pluralul duble al variantei sale dublu s.n. < dublu[-decalitru] sau după sinonime ca baniță, măsură etc. De altfel, o astfel de influență este aproape certă într-un exemplu ca rom. bască, variantă dezvoltată din basc (< fr. [béret] basque) după sinonimul parțial
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
loc. = locuțiune m. = masculin magh. = maghiar(ă) med. = medieval mod. = modern mong. = mongol(ă) mrom. = meglenoromân(ă) nap. = napolitan n. = neutru ngr. = neogreacă, neogrecesc n.n. = nota noastră norv. = norvegian(ă) n. pr. = nume propriu oc. = occitan(ă) ol. = olandez(ă) pl. = plural pol. = polonez(ă) pop. = popular port. = portughez(ă) prov. = provensal(ă) ret. = retoroman(ă) rom. = română, românesc rus. = rusă, rusesc scr. = sârbocroat(ă) sd. = sard(ă) sec. = secol(ul) s.f. = substantiv feminin sg. = singular sic. = sicilian sl. = slavon slov. = slovenă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sa comunitară. Conștient în chip discriminatoriu de multiplele asemănări și diferențe care se revelează în câmpul interacțiunii dialogale, membrul reflectant al comunității pune motorul auto-cognitiv la dispoziția dinamicii condiționării reciproce, adică aruncă plasa conceptuală destinată inițial spațiului lăuntric peste realitatea plurală și mereu surprinzătoare a faptului social. Și, poate doar în întâlnirea cu celălalt se naște un principiu de nouă configurare sau așezare a aparatului noțional suprastructural, adică se poate recupera o stabilitate rațională determinată de diferențieri raportante și de reculul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a acestora pentru o investire mai înaltă care urmează să încununeze parcursul fenomenologic. În consecință, determinată pornind de la interioritate și trecând prin cuprinderea relațională, lumea capătă o nuanță accentuat umanizată și sfârșește prin a aparține rațiunii individuale aruncate peste relieful plural al lucrurilor. Radicalul canon idealist conferă astfel reflexivității un rol determinant care îi prelungește influența mult dincolo de cercul trăirilor subiective și care îi revelează ascunse meniri ordonatoare în contextul unei inserări mutual-participative. Decisive devin aici calchierea paradigmelor cognitive lăuntrice pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]