2,366 matches
-
R. Bultmann într-un studiu din 1968. El menționa dovezile adunate în sprijinul dependenței timpului și ritmului istoriei de "ariile culturale", de interpretarea "destinului" ca timp "local", confirmat și de fizica relativistă. Adăugând simbolizarea spațio-vizuală, omologia momentelor și a formelor, pluralismul istoriilor și eterna lor reîntoarcere comparativă, putem obține explicația "oricărei sacralități, al oricărei "sfințenii" a istoriei". (16, p. 78) Durand precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie decât o fac istoricismul și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
abstracte. Neîndoielnic, nu se poate face abstracție de istoria de jumătate de secol de integrare "estică", prin Cominform (1947-1956), Tratatul de la Varșovia (1955- 1991), CAER (1949-1991) și relații interumane suspicioase. În teorie, convertirea de la vechea filosofie exagerat de ideologizată la pluralismul filosofic care, din "obiect de intransigentă critică revoluționară" în timpul celor cinci decenii de Război Rece, să devină câmp de concepte pentru formularea și cercetarea problemelor. "Curentele filosofice burgheze", cum erau denumite cu circa un sfert de secol în urmă, au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
filosofie analitică", acest empirism nu s-a pretins cea mai adevărată concepție, cum se obișnuia să se spună în Est despre ideile lui Marx-Lenin-Stalin, iar după 1955 numai a primilor doi. Acest dogmatism a generat și oximoronul "religiozitate atee", pe când pluralismul filosofic occidental accentua laicizarea și secularizarea, încheiată adesea cu descreștinarea și propunerea unei a doua evanghelizări prin islamism. Descrierile, explicațiile și interpretările liberaliste din filosofia politică interferau cu viziunile de factură romantică, psihologiste uneori, alteori sociologiste. Scrierile unor gânditori ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
arată că nimic nu e definitiv încheiat, nici într-un sens, nici în celălalt; să ne gândim la Spania sau la Coreea de Sud". (14, p. 8) Americanul S. Huntington nu era prea departe de acest punct de vedere când pleda pentru pluralism, adăugând la paradigma "sfârșitul istoriei" încă trei paradigme ale evoluției relațiilor internaționale: două lumi, noi și ei; 184 de state, mai multe sau mai puține; haos autentic. (1a, pp. 26-30). Totodată, el era convins de necesitatea realizării unității dintre Noua
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și ea îngrijită, firește! În Nordul Europei lumea pare mai așezată și mai îmbietoare, prin ofertele de job-uri, cuplate însă cu impozite și prețuri mai ridicate ca în Vest. Acolo se muncește și se trăiește mai destins, într-un pluralism ideologic îmbinat cu o disciplină asumată de majoritatea oamenilor. Timp de câteva decenii după al Doilea Război Mondial, multe dintre țările nordice au experimentat cu bune rezultate programe social-democrate. De departe, Suedia a ținut capul de afiș. Deși principala influență
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care se ajunsese cu câțiva ani mai înainte (reprezentativ a fost "manualul central" scris după normele "economiei de hârtie" de către un colectiv de cadre didactice universitare din Capitală, apărut în anul 1985 la EDP, 355 pagini), a fost înlocuită cu pluralismul unor discipline filosofice "liberale", asemănătoare cu "diferențierea și integrarea științelor fundamentale": epistemologie și logică, ontologie și antropologie filosofică, axiologie și filosofia culturii ș.a. Deși mai toate instituțiile superioare de învățământ românești s-au intitulat "universități", în curricule nu au mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
democrat-creștină. Este subvenționat tot cu peste trei milioane euro. Dintre ideologiile celorlalte partide politice europene recunoscute de UE, amintim naționalismul și euroscepticismul, suveranismul, centrismul, ecologismul politic, regionalismul, antiliberalismul și comunismul. După cum se vede, este recunoscută în democrația europeană actuală un pluralism ideologic amețitor pe care nu-l putem stăpâni fără un suport filosofic modern. Patru partide și asociații nerecunoscute sunt reprezentate în Parlament: Libertas, Democrații europeni, Alianța Mișcărilor Naționale și Mișcarea Creștin-Europeană. (39) În deceniile postbelice partidele și organizațiile politice au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
asociații nerecunoscute sunt reprezentate în Parlament: Libertas, Democrații europeni, Alianța Mișcărilor Naționale și Mișcarea Creștin-Europeană. (39) În deceniile postbelice partidele și organizațiile politice au proliferat abundent în țările occidentale, în vreme ce în est ele s-au restrâns foarte mult. După 1989 pluralismul politic a explodat și aici o vreme, apoi s-a comprimat. Politica a devenit în est principala pârghie de acumulare (tot mai frauduloasă) a averilor și a unor statute sociale influente pentru anumite perioade din viețile unor persoane ambițioase, corelate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instalațiilor de fabricare a armelor de distrugere în masă. Uciderea liderului organizației Al-Qaida în Pakistan, la începutul lunii mai 2011, a fost salutată ca o importantă victorie împotriva terorismului actual. În țările islamice, în general, ideologiile occidentale moderne, pluripartitismul și pluralismul democrațiilor contemporane descrise în (1a,c,d) au tradiții reduse. În schimb, religia islamică, mai recentă față de creștinism, cu dogme diferite de "Sfânta Treime" și de celelalte "axiome" creștine, mai tolerantă față de poligamie și alte norme morale excluse de creștini
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
armoniei puterii temporale cu puterea spirituală, a tradiției monastice cu viața seculară, cât și a "naturismului" în medicină, a diverselor forme magice, astrologice. În plan spiritual, starea psihică potrivită adaptării românilor la realitățile dominate de multinaționale în economii și de pluralismul puterilor în lume este un obiectiv de atins. Diminuarea sentimentelor de frustrare pentru noile nedreptăți, pentru distrugeri, irosiri energetico-materiale suferite în ultimii 20 de ani la nivel de stat, țară, populație, familie ș.c.l. ar fi un prim scop
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Astfel, în timp ce diferența de terminologie, "înalt" / "jos", "de elită" / "de masă" este estompată, legile economice și de consum translatează în cultură, unde se impun. Cultura populară se legitimează, așadar, ca formă a consumismului, pendulând între omogenizare, globalizare, standardizare și eterogenizare, pluralism, diver-sitate8. Încorporată consumismului, cultura populară este apropriată de structuri culturale transnaționale, democratizată și transformată în "stilul de viață" al unui popor sau al unei comunități 9. Această sintagmă ("stilul de viață al unui popor sau al unei comunități"), aparținând lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Zbigniew Brzezinski, fost consilier al președintelui Jimmy Carter, a lansat în 1997 teoria unei “noi geostrategii pentru Eurasia” în lucrarea “Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale geostrategice”, în care recomandă Guvernului S.U.A. să adopte o politică a pluralismului geopolitic față de Eurasia, care să descurajeze formarea unei coaliții continentale ostile formată din puterile eurasiatice (Rusia, R.P.Chineză, India). Autorul opinează că, din punctul de vedere al intereselor strategice ale S.U.A., Eurasia cuprinde patru regiuni geostrategice: Europa - capul de pod
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Tel Aviv. Grație bogatei experiențe politico diplomatice, autorul a analizat în manieră proiectiv-anticipativă relațiile interarabe și a evidențiat rolul factorului etnic și confesional, în lucrările “The Politics of Fragmentation and Anticipation: Inter-Arab Relations in the early 1980s” (1984) și “Etnicity, Pluralism and the State in the Middle East” (1988). 4.10. În Turcia - lumea arabă prezintă interes economic și de securitate În calitatea sa de „punte” geostrategică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, precum și ca unicul avanpost estic al N.A.T.O. în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
selecția naturală este într-adevăr o cauză omniprezentă și, totodată, exclusivă a evoluției speciilor, așa cum sugerează programul adaptaționist. Iar răspunsul său a fost negativ. Programului adaptaționist, ca interpretare curentă și larg acceptată a mecanismelor evoluției, Gould îi opunea ceea ce numea „pluralismul lui Darwin“. Darwin - sublinia el - nu a împărtășit o reprezentare atât de simplă despre agenții evoluției. Respingând sugestia că autorul Originii speciilor ar fi fost un „selecționist radical“, Gould reamintea că Darwin a revenit în textul ultimei ediții publicate în timpul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
serios și neinvocate“. „Rigidizarea teoriei sintetice a evoluției“ ar consta, prin urmare, într-o tendință crescândă de absolutizare a rolului selecției naturale. Alți factori ai evoluției ar fi subapreciați și neglijați. Ce propunea Gould, ca alternativă față de programul adaptaționist, invocând „pluralismul lui Darwin“? În principal, evidențierea rolului pe care îl joacă în determinarea direcției schimbărilor evolutive și în explicarea biodiversității constrângeri legate de planul de organizare specific al viețuitoarelor. Aceste constrângeri, susținea el, sunt mai importante în determinarea căilor schimbării decât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unele cu altele, însă fiecare își are propriile trăsături dominante sau propriile sfere de excelență. Astfel, tradiția filozofică anglo-saxonă este mai curînd empiristă, cea franceză, mai curînd raționalistă, cea germană, mai curînd idealistă; însă în fiecare țară există contracurente puternice, pluralism, devieri. Astfel, Rusia nu a încetat să întrețină în ea însăși o dialogică între despotism și populism, între slavofilie și occidentalism, iar fermenții occidentali s-au implicat activ în această dialogică, în timp ce, în sens invers, bogăția contribuțiilor propriu-zis slave a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acest moment se dezlănțuie războiul religiilor, care de-clanșează războaie religioase între state pînă la statornicirea, mult mai tîrziu, a unui modus vivendi (pe care îl va anihila însă în Franța revocarea Edictului din Nantes, din 1685). Extinderea Reformei a introdus pluralismul religios în sînul creștinismului occidental. Apar astfel, între variantele aceleiași Credințe, antagonisme și rivalități care sfărîmă definitiv unitatea religioasă a Creștinătății Cruciadelor și Catedralelor, iar dialogul între Bisericile care s-au închis unele pentru celelalte are loc doar în mod
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
conduce la o conștientizare europeană fundamentală pentru intelectualii din Vest. Opoziția democrație / totalitarism se substituie opoziției capitalism / socialism, după o refulare de patruzeci de ani. Percepem dintr-odată nebunia visului unei societăți reconciliate și unanime și descoperim în democrație virtuțile pluralismului, ale antagonismului, într-un cuvînt, a tot ceea ce a reprezentat dintotdeauna virtutea culturii europene. Reviviscența ideii de democrație, care antrenează prăbușirea ideii socialiste, de-clanșează o resistematizare în lanț a valorilor. Moralei care subordonează totul Revoluției îi succede Morala care verifică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Pot). Totalitarismul poate fi mai mult sau mai puțin deschis, se poate liberaliza mai mult sau mai puțin, însă poate fi definit drept totalitarism atîta vreme cît reprezintă regimul unui partid unic care nu admite în mod oficial existența unui pluralism de idei sau de tendințe în interiorul său. Democrația totală este la fel de imposibilă, în sensul că însăși exercitarea sa presupune o limitare a puterii poporului: mai mult, la fel ca totalitarismul, ea poate fi mai mult sau mai puțin dezvoltată, încarnată
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu există o subordonare a unuia de către celălalt, ci doar puternica realitate a unuia și a celuilalt, ceea ce permite existența dialogicii lor, și bucla recursivă în care cei controlați (indivizii) își controlează controlorii (guvernul, statul). Democrația instituie în mod viguros pluralismul și diviziunea la vîrful statului. Separarea puterilor nu face decît să protejeze indivizii de o putere supra-concentrată, ea face din puterea însăși produsul/producătorul unei dialogici a puterilor. Dialogica este trăsătura fundamentală a ceea ce este democratic. Democrația instituie principii și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de democrație, în vreme ce democrația era în Vest la fel de banală ca oxigenul din aer. În cele din urmă, mesajul din Est a ajuns în Vest. Democrația nu mai este un lucru învechit ce se cere înlocuit de socialism. Dacă acceptă regula pluralismului, socialismul însuși nu poate fi decît o extensie a democrației. Democrația nu mai este o minciună care maschează exploatarea și dominația. Deficitul de democrație, și nu prezența acesteia a favorizat dominația și exploatarea. Iluziile și înșelătoriile se asociază astăzi "socialismului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
autorului, o abordare teoretico-politică de factură comprehensivă, eco-sistemică și terapeutică este complementară demersurilor empirico-analitice, specifice politologiei și stasiologiei. GEORGE JIGLĂU Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România Evoluția sistemului de partide din România, la 20 de ani de la reapariția pluralismului politic, a fost în mod constant una sinuoasă. Pe fondul neclarităților instituționale generate de existența deopotrivă a unui Parlament puternic și a unui președinte ales prin vot direct cu atribuții executive semnificative, sistemul de partide a fost influențat în permanență
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alegătorilor și a îndeplinirii funcției de guvernare. Văzute în perspectivă istorică, aceste roluri nu sunt limitate doar la funcționalitatea unui sistem de guvernământ (democrația), ci asigură dezvoltarea societăților și consolidarea statelor moderne (Apter 1965). Condiții sine qua non pentru manifestarea pluralismului politic (van Biezen 2003, 1), partidele au devenit în mai puțin de două decenii dominantele vieții politice postcomuniste (Enyedi și Toka 2007). După aproape jumătate de secol de absență a reprezentării la nivel politic și de alegeri fără alternative 1
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
plus, partidele au fost relevante înaintea primelor alegeri, în care sarcina lor era să dezvolte mediul competițional și să ofere alternative politice. În acest răstimp, pe lângă promovarea alegerilor libere și corecte ce aveau să urmeze schimbării regimului, partidele asigurau durabilitatea pluralismului politic și legitimarea sistemului democratic (Pridham și Lewis 1996, 5). Mediul instituțional creat la începutul tranziției în spațiul postcomunist era instabil, numeroase conflicte existând între opțiunile instituționale inițiale și adaptarea ulterioară la regulile constituționale ale jocului democratic. Procesul de structurare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din protologic în logic. Ipostaza logică a gândirii este sediul cunoașterii științifice. "Logicul", ca ipostază a gândirii, este obiectul "logicii" ca știință a ordinii și rigorii, a formelor, operațiilor și legilor gândirii corecte. Istoria logicii de la Organon-ul aristotelic la pluralismul logic contemporan demonstrează capacitatea acesteia de generalizare metodologică și deschidere tematică. Deschiderea logicii spre realitate, acțiune, istorie, societate, politică, precum și examinarea propriei substanțe și interiorități, au făcut posibilă apariția ipostazei metalogice, conștiința de sine a logicii capabile să-și autoevalueze
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]