971 matches
-
care credeau că erau dominate de o elită a puterii. Aparent, această dezbatere era legată de numărul de persoane implicate în procesul de luare a deciziilor și de gradul în care aceste persoane erau cu adevărat independente unele de altele. Pluraliștii, dintre care cel mai important era Dahl, au pretins că deciziile erau luate de grupuri cu adevărat distincte (Dahl, 1963a: 3-8); "elitiștii", de la Mills la Hunter, pretindeau că exista o elită care domina procesul de luare a deciziilor (Hunter, 1953
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
instituțională a sistemelor politice europene și a celui american are un rol. Sistemul european de tip cabinet are o structură piramidală, partidele de guvernământ fiind temperate de executiv dacă se dorește ca sistemul să funcționeze. Sistemul prezidențial american este mai pluralist: partidele sunt mai libere față de executiv și la fel sunt și legislatorii, federalismul adăugând încă o dimensiune de "libertate". Faptul că grupurile sunt și ele mai libere poate să nu pară atât de surprinzător. Tactica și eficacitatea în cadrul grupurilor sunt
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
of Europe (1973) New York, NY: Random House. Lord Bryce, The American Commonwealth (1891) New York, NY: Macmillan. Lord Bryce, Modern Democracies (1921) New York, NY: Macmillan. R.A. Dahl, Political Opposition in Western Democracies (1966) New Haven, Conn.: Yale University Press. R.A. Dahl, Pluralist Democracy in the United States (1967) New York, NY: Rand McNally A. King, ed., The New American Political System (1978) Washington, DC: American Enterprise Institute. J.E. Lane și S.O. Ersson, Politics and Society in Western Europe (1991) London and Los
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de sensibilitate și de disponibilitate. Se cuvine de remarcat și faptul că de fiecare parte a liniei de demarcație imaginarul e departe de a avea un echivalent. Fiind o ideologie marcată de o voință ce stă sub semnul rațiunii, individualismul pluralist pare să acorde doar un loc restrîns stimulării și tensiunii visului. Dincolo de expresiile sale doctrinale, tematica Unității revelă totuși un plan ascuns al construcției mitice, care e surprinzător de bogat, oferă o rețea deosebit de densă de reprezentări onirice, de imagini
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în Vest, din Vest în Est, asemenea unor călători cosmici care se folosesc de hiperspațiu pentru a străbate anii-lumină, ajungînd într-o clipită dintr-un imperiu galactic în altul, din democrația populară în democrația burgheză, din universul totalitar în universul pluralist. În 1957, cînd mă întorceam cu mașina din Polonia împreună cu Dionys Mascolo, am făcut o escală în Berlinul de Est, în condițiile unei clandestinități oficiale asemănătoare cu acelea ale sejurului precedent, funcționarii însărcinați cu primirea străinilor neputîndu-ne încadra decît în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
circule și orașelor să se elibereze de sarcina de a se autoapăra. Ele vor subordona aristocrațiile și burgheziile, nu le vor subjuga. Neputînd institui o societate ierarhizată și fixată în caste, ele vor permite mobilități sociale în sînul unei societăți pluraliste în care va domina dialogica luptelor dintre clase, grupuri, interese, influențe. Statele naționale sînt supuse unor tensiuni și conflicte interne care pot degenera pînă la a se transforma în război civil. Ele se ridică mai cu seamă unele împotriva altora
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înălța pînă la cer catedrala teologică, istoria gîndirii europene este cea a dezintegrării acestui edificiu măreț, urmată de construcții noi ce se zidesc pe ruinele sale, așa cum Roma renăscută se înălța pe rămășițele monumentelor imperiale. Ea reprezintă devenirea unei dialogici pluraliste care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această istorie este un proces care, din dialogică în dialogică, din criză în criză, din reconstrucție în de-construcție
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ascundea această dublă identitate sub vălul fermecător al spiritualității sale culturale. Noua identitate a pierdut sau a respins a doua identitate, care fusese pînă atunci consubstanțială celei dintîi. Vechea identitate europeană era fărîmițată de naționalismele războinice. Noua identitate este identitatea pluralistă a unei unitas multiplex. Vechea identitate europeană se întemeia pe convingerea deținerii exclusive a Rațiunii și Civilizației. Noua identitate ar trebui să se întemeieze pe tradiția critică și autocritică a rațiunii și să înțeleagă ambivalența civilizației născute în Europa, pentru
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de un adevăr pentru a putea permite diverselor adevăruri politice să se exprime, să se confrunte, să se înfrunte respectîndu-se, adică respectînd regula democratică. Astfel, cheia ideii democratice se află în regula sa. Formula care definește democrația ca sistem constituțional/pluralist este una destul de fericită, de vreme ce ne ajută să înțelegem că democrația nu este altceva decît constituționalizarea unei reguli a jocului pluralist. Regula jocului democratic permite diversității sociale, culturale, politice să se dovedească productivă în mijlocul conflictelor sale. Este cea care permite
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
respectînd regula democratică. Astfel, cheia ideii democratice se află în regula sa. Formula care definește democrația ca sistem constituțional/pluralist este una destul de fericită, de vreme ce ne ajută să înțelegem că democrația nu este altceva decît constituționalizarea unei reguli a jocului pluralist. Regula jocului democratic permite diversității sociale, culturale, politice să se dovedească productivă în mijlocul conflictelor sale. Este cea care permite conflictelor să devină eventual creatoare. Firește, democrația nu garantează nicidecum că antagonismele sociale nu vor reuși să sfărîme regula, determinînd distrugerea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
forme de expresie civică, un instrument al reconstrucției viitoare. Ce să-i urez, în această clipă a răscumpărării, decât un maxim impact în lumea noastră, încă tulburată de răsturnările produse, dar gata să asume din mers exercițiul salutar al democrației pluraliste? Dialog, XX, 134/ dec 1989, p.1 QUO VADIS? Paradoxul utopiei totalitare e de a realiza vidul acolo unde își închipuie că a instituit o societate perfectă, armonia cea mai deplină. Peste tot în jurul nostru, experiențele de după ultimul război au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și toleranță. "Din parte-mi, spunea el, orice poziție istorică mi-a părut întotdeauna acceptabilă, numai să nu excludă vreo poziție pe care se poate situa istoricul". E lesne de observat coincidența dintre această atitudine în plan istoriografic și deschiderea pluralistă pe care lumea contemporană o reclamă oriunde sub unghi politic. Planurile se intersectează, cele două registre ale realului comunică între ele, aceeași nevoie adâncă de adevăr le nutrește pe amândouă. Momentul de față, unul dintre cele mai însemnate din întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
drepturile politice restrânse, confuzia și mizeria capătă dimensiuni alarmante 1. Este ceea ce s-a întâmplat în România după ultima conflagrație mondială, când aproape nimic din ceea ce asigurase mai înainte echilibrul social n-a mai fost valabil. Reînnodarea firului cu tradiția pluralistă era foarte dificilă. După entuziasmul din primele clipe, entuziasm ce a dus la crearea unui mare număr de partide politice (fapt pozitiv, în sine), s-a crezut că e posibilă o revenire bruscă la valorile tradiționale. Acum știm că a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dezvoltării în direcția dorită. Nimeni n-a definit mai bine această direcție decât M. Kogălniceanu, atunci când reclama, la 1857, să se refuze atât "zidul chinezesc" al conservatorismului cât și republica socială a spiritelor utopice, pentru a se construi o societate pluralistă, întemeiată pe libertatea de conștiință, egalitatea înaintea legii, respectul individului și al proprietății etc. S-a ajuns astfel la adoptarea principiului unirii, ca exigență supremă și imediată, alături de cel al autonomiei depline, al prințului străin, al neutralității, al legiferării printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
End of History?), sfârșit pe care autorul îl plasează în ordinea imanentă, chiar dacă pe sema unor concepte de sursă hegeliană. Ideea autorului e că s-a ajuns, în lumea contemporană, la un grad destul de înalt de generalizare a valorilor democrației pluraliste pentru a se putea vorbi de începutul unei ere noi, nu lipsită de fricțiuni, care e postistoria. Era un fenomen ce privește deocamdată lumea apuseană și el anunță o relativă uniformizare economică a diverselor zone, pe seama unui mercantilism ce va
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
explicative (vezi caseta 1, despre lucrarea lui Allison și Zelikow, Essence of Decision: Explaining the Cuban Missiles Crisis, 1999 - s.n.), cât și descriptive (vezi caseta 2, despre lucrarea lui Whyte, Street Corner Society, 1943/1955)2. O vedere generală și pluralistă asupra acestor strategii este mult mai potrivită. Oricare din strategii poate fi folosită pentru toate cele trei scopuri - explorativ, descriptiv sau explicativ. Pot exista studii de caz explorative, descriptive sau explicative (Yin, 1981a, 1981b). La rândul lor, experimentele pot cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
preferabil, să zicem, unui sondaj. În anumite circumstanțe, esteposibil să nu existe o strategie preferată, deoarece plusurile și minusurile diferitelor strategii se pot suprapune. Totuși, scopul principal este să le luați În considerare pe toate, Într-un mod cuprinzător și pluralist, ca făcând parte din repertoriul dumneavoastră, din care puteți extrage ceea ce vă trebuie pentru a realiza cercetări sociale, În funcție de situația dată. În fine, au fost descrise criticile majore aduse acestei metode de cercetare și s-a sugerat faptul că ele
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
antropologii numesc atunci "cultură" nu mai este disociabil de bunurile culturale, fie ele materiale sau ideale, ale căror listă și enumerare empirice (prin definiție, niciodată încheiate) sunt stabilite în vederea unificării provizorii a unui domeniu relativ, divers și schimbător. Perspectiva descriptivă, pluralistă și restitutivă prevalează aici asupra celei conceptuale, unitare și hermeneutice. Abordarea antropologică a culturii este fondată pe observarea și descrierea originalității obiectelor, ale specificității practicilor, ale particularității instituțiilor, așa cum grupul le aplică sau, mai simplu, le trăiește. Cultura este așadar
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este adecvarea culturii, a poporului și a universalului: operele franceze se situează la același nivel cu cele ruse, scandinave, americane sau germane... Statul este slujitorul acestei viziuni, pe care o dezvoltă în concertul națiunilor; pentru Jack Lang, cultura franceză este pluralistă, multiplă, diversificată, ea nu vorbește pe o singură voce, este expresia unei vieți sociale diverse, în care toți (în special cei care nu-l au niciodată) au dreptul la cuvânt. Tinerii, muncitorii, femeile sau țăranii nu practică aceeași cultură. Atunci
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dogme comuniste cu dogme noi legate de aplicarea practicilor capitaliste (Z. Brzezinski, 1995:241), pericol ce poate fi eliminat prin conlucrarea mecanisme de piață/societate civilă/ intervenție statală regulatoare (model BBC sau neerlandez inter alia). * mass-media monocromă, paternalistă *mass-media policromă, pluralistă (cu un spectru extrem de larg; de la presa elitistă: "22", "Dilema":, "România literară" la yellow press: "Evenimentul zilei". Această presă este pîndită în opinia lui Slavko Splichal (1994) însă de pericolul "italianizării". Splichal consideră partizanatul politic, fuziunea elite politice/elite mediatice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
calea către mântuirea sufletului, C. Rădulescu-Motru urmărește procesul de naștere a per-sonalității, fiind interesat de felul în care se poate ajunge la formarea personalității energetice.286 La filosoful francez, finalismul este transcendent; Dumnezeu este cauza lumii; modelul său metafizic este pluralist. Filosoful român este adeptul "naturalismului personalității"; personalismul său este un monism. Personalitatea renouvieristă e dată de la început. Personalitatea, în sistemul personalismului energetic, rezultă ca formă finală a evoluției energiei. Desigur, alte diferențe semnificative, precum și unele asemănări între operele celor doi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
europene provocate de războaiele religioase 1. Epuizați de folosirea haotică a violenței pentru a tranșa divergențele de credință prin lichidarea preopinentului, occidentalii au elaborat imperativul categoric al statului neutru, capabil și doritor să garanteze securitatea indivizilor într-un spațiu public pluralist. În opinia mea, nevoia vitală de a găsi un modus vivendi bazat pe acceptarea diferențelor (și, la limită, gestionarea pașnică a divergențelor ireductibile cu potențial conflictual) a fost lecția cea mai durabilă a experienței traumatice produse de escaladarea intoleranței până la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
communities), dominantă în Lumea Nouă a secolului al XIX-lea și, cum vom vedea ceva mai încolo, înrădăcinată în adamismul puritan al „părinților pelerini”, o grupare de „progresiști”, un „nou liberalism” care căuta o nouă teorie a societății civile, mai pluralistă și cu o dorință mai pronunțată de a integra pluralismul etnolingvistic, confesional, cultural. Această grupare era formată din gânditori și activiști ca Charles și Mary Beard, Herbert Croly, John Dewey, Horace M. Kallen, Walter Lippmann, James H. Robinson, Thorstein B.
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
moderne de solidaritate și nostalgie comunitară care păstrează mult din căldura vechiului Landespatriotismus, „patriotismul teritorial”; acesta din urmă poate fi ușor împărtășit de persoane de origini etnice, expresii lingvistice și confesiuni diferite, cu condiția edificării comune a unei geografii simbolice pluraliste, care să acomodeze, (re)cunoscându-le și fără a le opune una alteia/altora, rădăcinile tuturor (reale sau imaginare). 18. Într-un fel, întreaga istorie americană este o istorie a experimentelor utopice, unele reușite, altele... Constituția americană însăși poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reprezintă un bricolaj de teorii, tehnici și practici. Prima parte a cărții este dedicată teoriilor și tehnicilor, iar cea de a doua practicilor comunicării, corespunzătoare pozițiilor de putere. Perspectiva teoretică evoluează între incertitudinea obiectului de studiu și cîmpul teoretic concurențial, pluralist care ar putea servi drept fundament înțelegerii procesului de comunicare politică. În prima instanță, autorul încearcă să deceleze între moștenirea teoriilor comunicării și cea a științelor politice în hibridarea proaspetei discipline, distingînd, pe de o parte, abordarea care disociază comunicarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]