2,913 matches
-
fapt, pe de o parte orientări valorice pe dimenesiunea axiologică, comportamente și atitudini pe dimensiunea etnospirituală, și, pe de altă parte, reprezentări sociale", precizează autorul în capitolul VI). Metoda sa este aceea a triangulației sau, cu termenul lui Ortega, a pluralității perspectivelor ceea ce-i permite să identifice noua ordine care ar putea să triumfe prin experiențele generațiilor postcomuniste și deci un nou tip de vitalism în spațiul românesc. Acesta ar permite revenirea la pragul de mare densitate spirituală pe care societatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
studiu al identificărilor actorilor sociali și, pe de altă parte, că specificul "colectiv" va fi dat tocmai de "elementele" comune (atitudini, reprezentări, comportamente, discursuri ș.a.) ale identităților individuale. Supoziția existenței unor elemente și moduri de identificare comune nu neagă teza pluralității sau diversității, ci o conține chiar. Faptul că suntem în căutarea elementelor comune nu înseamnă altceva decât a presupune că există o mare diversitate de identificări, adică faptul că ne asumăm în același timp, pe lângă postulatul unicității, și postulatul relativismului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
multe ori. În acești ani, situația în Italia a fost cu mult mai complexă decât situația din alte țări ale Uniunii Europene. Mișcările sociale și politice din anii șaizeci și șaptezeci au impus participarea unor considerabile forțe populare, precum și o pluralitate de acțiune pe scena politică. Printre oamenii de știință ce s-au ocupat cu studiul istoriei contemporane italiene, în general, și al sistemului parlamentar, în special, nu există unanimitate cu privire la natura pozitivă a stabilității partidelor politice. Partidele politice italiene au
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mai diverse (de la supă la grevă, de la parfum la fotografie). Această nouă semiotica caracterizată prin imersiunea în universul senzorial săturat de semne la toate nivelurile: decoruri, obiecte, practici, discursuri devine emblemă societății actualului mileniu. În această perioadă postmodernă în care pluralitatea se manifestă pregnant, cartea Semiotici textuale este o provocare care permite cititorului să vadă și să privească multitudinea textelor și a discursurilor interdisciplinar, folosind aparatul critic oferit de abordarea semiotica, desfășurată atât la nivel conceptual cât și la cel al
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
5). Ne propunem să pătrundem în interiorul cubului rubik discursiv pentru a construi un model abstract al interpretării discursurilor pe care Van Leeuwen (2005: 94) le-a definit drept "cunoașteri construite social ale unor aspecte ale realității". Considerăm că ancorarea acestei pluralități a discursurilor (Van Leeuwen accentuează importantă folosirii pluralului) este dominată de paradigmă "fluxului" cognitiv (cognitive flow), folosită de Marcel Danesi (1999, 2002) atât în teoria metaforelor, cât și în analiza semiotica a discursului, construită pe principiul interconectivității. Acest flux poate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cele ce urmează ne vom ocupa de acest enunț sociologic cu privire la religie: religia ca fenomen social. 1.2. Religia ca fenomen social Sociologia religiei tratează religia ca un fapt social, observat empiric. Aplică o perspectivă sociologică descrierii, înțelegerii și explicării pluralității, felurilor în care religia contează în societate. Sociologii religiei nu-s interesați să cerceteze dacă Dumnezeu există sau să demonstreze compatibilitatea religie/știință. Se concentrează pe înțelegerea credințelor religioase și explicația care se referă la principiile lumii, practici, identități, formele
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
se prezintă la ora actuală, oferă oportunități teoretic nelimitate pentru aplicații în domenii extrem de variate ale existenței umane: 1. Consiliere și psihoterapie. Serviciile de consiliere online au proliferat datorită oportunităților pe care le oferă în ceea ce privește disponibilitatea, anonimatul și confidențialitatea, precum și pluralitatea specialiștilor accesibili. În acest sens, grupurile de suport online reprezintă o alternativă facilă și accesibilă, cu program non-stop, la serviciile terapeutice față în față. Astfel, în acest tip de comunități, persoanele care întâmpină probleme similare pot găsi soluții comune, se
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
colabora. Exemple de astfel de comunități profesionale sunt: Doctors of Nursing Practice (http://doctorsofnursingpractice.ning.com/), Lawyer's Forum (http://lawyerforum.org/index.html). 4. Artă și cultură. Comunitățile formate pe criterii estetice permit construcția unui cadru socio-tehnic în care pluralitatea ideilor și a formelor de manifestare potențează actul creativ. Membrii comunității se întrunesc online pentru a-și împărtăși ultimele creații, pentru a primi un feedback de la ceilalți sau pentru a realiza împreună creații noi. Comunitățile virtuale de acest tip permit
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
statusurile sociale funcționale sau simbolice, la modalitățile și/sau schemele de funcționare, dar și la limbaj, atitudini și reprezentări colective. Lipsa delimitărilor spațio-temporale, flexibilitatea rolurilor și a statusurilor sociale, oportunitățile egale de exprimare a opiniilor divergente, posibilitatea dialogurilor interconfesionale, mobilitatea, pluralitatea perspectivelor exprimate reprezintă calități ce definesc și recomandă comunitățile religioase online ca fiind deschise, capabile să acomodeze o diversitate de persoane și să răspundă nevoilor lor spirituale. Comunitățile virtuale religioase sunt marcate de ordine în comunicare, seriozitate și o mai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
religioase în spațiul virtual Dacă este adevărat că "eternitatea sacrului se manifestă istoric în profan, în forme adecvate epocii" (Cuciuc, 2006, p. 248), atunci comunitățile virtuale religioase reprezintă una dintre formele adecvate erei informaționale. Existența lor presupune confruntarea deschiderii, anarhiei, pluralității specifice Internetului cu stabilitatea, organizarea strictă, sobrietatea și semnificațiile profunde ale spiritualității umane, ceea ce conduce la dileme care pot fi sursa unor situații paradoxale. Inserția idealurilor comunitare creștine (de exemplu, modelul comunității apostolice) pe suport tehnologic a condus la aceste
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în majoritatea comunităților virtuale religioase, transferând în acest spațiu sindromul McChurch, ce transformă organizările religioase în furnizori de servicii spirituale. 4. Paradoxul varietății Una dintre cele mai apreciate trăsături ale spațiului virtual este aceea a posibilității de exprimare a unei pluralități de perspective. Coexistența facilă a atâtor opinii diferite și deschis eterodoxe în cyberspațiu expune navigatorul web la un mediu doctrinal mult mai fluid, care are potențialul de a încuraja religiile individuale și experimentarea spirituală" (Dawson & Cowan, 2004). Totuși, analiza unui
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
transmiterea rapidă a informațiilor cu privire la evenimente, oportunități de implicare socială (Larsen, 2001); * facilitarea autonomiei personale în materie de credință (Hoover, 2003); * interacțiunea rapidă cu persoane ce pot oferi servicii în domeniul religios: membri ai clerului, consilieri etc.; * încurajarea toleranței și pluralității religioase prin disponibilitatea materialelor (Larsen, 2001) și varietatea ideilor; * relația cu alte organizații religioase și cu persoane neafiliate (comunitățile virtuale religioase pot reprezenta o interfață între o biserică și restul lumii religioase); * conectivitate la nivel global (Internetul facilitează interacțiunea între
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
specificul interacțiunilor umane în spațiul virtual. IV.1. Dificultăți în cercetarea comunităților virtuale De la particularitățile comunicării online până la problema anonimatului și a participării, cercetarea spațiului virtual și a comunităților pe care le adăpostește se dovedește a fi dificilă dintr-o pluralitate de perspective. În primul rând, după cum observă Kruger (2005, p.5), "comunicarea mediată computerizat pe Internet constituie hiperrealitate, ceea ce înseamnă că cercetătorul nu are acces direct la realitatea socială și personală a câmpului empiric". Astfel, necunoscutele ecuației cercetării în domeniul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
multe date cu privire la comportamentele, obiceiurile și evaluările subiecților în ceea ce privește: * activitățile predominante legate de participarea la comunitățile virtuale religioase; * rolurile pe care le îndeplinesc subiecții în comunitățile virtuale religioase din care fac parte; * caracteristici generale ale comunităților virtuale religioase: coeziunea, deschiderea, pluralitatea ideilor etc. * atitudinea personală și de grup față de comunitățile religioase locale (în timp și spațiu real) din care fac parte. Scopul celei de-a treia etape a cercetării a fost acela de a identifica atitudinile și comportamentele cele mai frecvente
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
nu are aceeași valoare în comunitățile virtuale religioase, unde consensul este puțin productiv, iar dezbaterile și diversitatea perspectivelor sunt valorizate și căutate. Astfel, chestionați cu privire la acest aspect, majoritatea subiecților consideră că cel mai important aspect în cadrul comunităților virtuale religioase este pluralitatea ideilor (78,7%), și mai puțin consensul (21,3%). VIII.3. Motivația participării la comunitățile virtuale religioase Motivația participării la comunitățile virtuale religioase este variată și evidențiază nevoia de diversitate și divergență a ideilor mai mult decât aceea de întărire
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
7). Acest rezultat al cercetării poate fi integrat celorlalte rezultate care susțin diversitatea ideilor din comunitățile virtuale religioase, în măsura în care această varietate se înscrie în cadrul general al unei orientări religioase. Cel mai probabil, membrii comunităților virtuale religioase sunt interesați de o pluralitate a ideilor atâta timp cât acestea nu se referă la elementele centrale ale credinței religioase pe care o împărtășesc. Graficul 7. Interesul pentru alte orientări religioase Există o corelație semnificativă între deschiderea spre alte orientări religioase decât cea proprie și următoarele variabile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
precum și la comunicarea din cadrul acestor comunități. După cum relevă rezultatele cercetării, comunitățile virtuale religioase se caracterizează printr-o dinamică relativ scăzută și prin stabilitate în ceea ce privește frecvența accesărilor și durata participării. Ele sunt percepute de către subiecți ca un spațiu deschis, în care pluralitatea ideilor este apreciată și benefică, dar nu par să îndeplinească un rol de suplinire a comunităților religioase locale ci, mai degrabă, de continuare și extindere a acestora. Activitățile din cadrul comunităților virtuale religioase nu afectează timpul petrecut în cele locale, fiind
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dezbate unele idei teologice * Pentru a găsi persoane care îmi împărtășesc opiniile și credințele religioase * Pentru a-mi îmbogăți viața spirituală (devoțiune, rugăciune etc) Alt motiv: 11. Cred că într-o comunitate virtuală religioasă cel mai important aspect este: * Consensul * Pluralitatea ideilor 12. Cel mai mult apreciez la comunitățile virtuale religioase: * Diversitatea ideilor * Împărtășirea credințelor religioase comune * Resursele creștine variate (cărți, articole, înregistrări multimedia, muzică etc.) * Dezbaterile cu privire la adevăr * Informațiile cu privire la evenimente religioase Alt aspect: 13. Mă simt parte integrantă a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
130). Evenimentele se desfășoară într-un tempo rapid, specific schițelor. Spațiul delimitat al capitolelor nu permite amplificarea evocării fiecărei lumi și caracterizarea personajelor. Timpul și spațiul sunt suprimate, nefiind la fel de importante ca morala comunicată de narator și augmentată valoric de pluralitatea punctului de vedere. Două sunt situațiile când autoarea alege un narator la persoana întâi plural: pentru a spune povestea străinilor invadatori ai solului și pentru a vorbi despre străinul care, cu o singură frază, schimbă istoria și destinul unei societăți
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
discurs și de limbaje specializate sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a comunicării artistice), diferențiate prin apartenența la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale comunicării artistice, limbaj degrevat de funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
specific viziunii romantice. În primul rând, relația contrastivă între cele două modele existențiale este pusă în evidență prin diferențierea formală a textului, în două strofe inegale cu tipar prozodic diferit. Apoi, opoziția oamenii comuni/poetul este sem nalată prin contrastul pluralitate unicitate și prin simboluri poetice ale condiției existen țiale diferite: efemer/etern, limitat/ilimitat, devenire/nemurire, dionisiac/apolinic. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Toate aceste perechi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tinerii ce aparțin noilor generații trebuie să respecte și să adopte alteritatea culturală și lingvistică, trebuie să pro moveze activ ideea egalității tuturor culturilor, adică săși asume modelul multiculturalității. În al doilea rând, multiculturalitatea presupune dialogul culturilor naționale, prin acceptarea pluralității și a diferenței. Din acest punct de vedere, tinerii au numai de câștigat, prin lărgirea orizontului de cunoaștere și de înțelegere a altor culturi, a altor tradiții și credințe, sisteme de valori și stiluri de viață. De exemplu, o cunoaștere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este unul. Nu este și nu poate fi decât un singur Dumnezeu. Cum se vor concepe doi infiniți? Însă dacă Dumnezeu este unul, dacă Natura divină este una și nu poate fi decât una, această unitate de natură nu exclude pluralitatea Persoanelor. Nu există decât un singur Dumnezeu; pot să fie în Dumnezeu mai multe persoane distincte, neformând în unitatea de natură decât un Dumnezeu. Dumnezeu este așa. Dumnezeu nu este singur (solitar) în infinitul slavei Sale. Dacă El a compus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fiul și Sfântul Duh sunt un singur Dumnezeu, nu trei. Rațiunea acestei uniri este nedeosebirea. Căci deosebire fac numai aceia care adaugă sau micșorează, ca arienii care, împărțind Treimea pe trepte de merit 90 o destramă și o împing în pluralitate. Iar începutul pluralității este alteritatea. Și fără alteritate nu se poate înțelege ce este pluralitatea. Deosebirea dintre trei sau mai multe lucruri constă în gen, specie și număr. De câte ori se zice același, de atâtea ori se spune și deosebit. Iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Duh sunt un singur Dumnezeu, nu trei. Rațiunea acestei uniri este nedeosebirea. Căci deosebire fac numai aceia care adaugă sau micșorează, ca arienii care, împărțind Treimea pe trepte de merit 90 o destramă și o împing în pluralitate. Iar începutul pluralității este alteritatea. Și fără alteritate nu se poate înțelege ce este pluralitatea. Deosebirea dintre trei sau mai multe lucruri constă în gen, specie și număr. De câte ori se zice același, de atâtea ori se spune și deosebit. Iar același se spune
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]