3,174 matches
-
au sunat la Miliția orașului Galați, de unde a plecat imediat, echipa de ofițeri competenți și cu experiență, formată din: Mighiu Vasile, lucrător judiciar, sublocotenentul Pandrea Dumitru, un tânăr subofițer, Iacob Ioan, de câteva luni la serviciul judiciar și tehnicianul Criminalistic, plutonierul Enache Gheorghe. Cercetările erau conduse de Șșșeful Serviciului Judiciar, locotenent major GHIVIRIGĂ Vasile, în prezent colonel în retragere. În jarul și cenușa unde erau cele două cadavre, milițienii găsesc puține resturi de haine militare arse, iar mai deoparte, o batistă
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și nervos ia scara, o frânge și o aruncă lângă gardul ce ducea la un loc viran. Pătruns de durere, renunță la idee și din acel moment se hotărăște să execute numai ce și se ordonă. Acel tânăr milițian era plutonierul Iacob Ioan, în prezent locotenent col. în retragere. Plutonierul Iacob Ioan, pe parcursul activității sale a dat dovadă de multă pricepere, inițiativă și dăruire, ceea ce m-a determinat să fac câteva propuneri de avansare la gradul de ofițer, ceea ce organele superioare
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
lângă gardul ce ducea la un loc viran. Pătruns de durere, renunță la idee și din acel moment se hotărăște să execute numai ce și se ordonă. Acel tânăr milițian era plutonierul Iacob Ioan, în prezent locotenent col. în retragere. Plutonierul Iacob Ioan, pe parcursul activității sale a dat dovadă de multă pricepere, inițiativă și dăruire, ceea ce m-a determinat să fac câteva propuneri de avansare la gradul de ofițer, ceea ce organele superioare au aprobat pâna la urmă. Pătrunzând în casă echipa
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
ipoteze pe marginea datelor culese de la fața locului și a celor din investigații. La baza ipotezelor stau foarte puține, resturi de pânză arsă rămase de la foc, o batistă militară cu inițialele ,,B.V.’’ și patul armei carbonizat, din care tehnicianul criminalistic plutonier Enache Gheorghe stabilește seriAșarmei. Se ajunge la o primă concluzie: AUTORUL este MILITAR. Cine și de unde este? Seria de pe patul armei îi aduce pe milițieni în ancheta lor spre o unitate de marină din Sulina, reg. Galați și află că
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
e pe urmele lor. Dar ei glumind, au răspuns că nu sunt dovezi și înfruptându-se cu cozonac și vin în cinstea victimei spunând în glumă : ,, Dumnezeu săl ierte că a avut destul de suferit săracul până și-a dat duhul’’. Plutonierul major de la postul de miliție Liești Mândroiu a indicat ofițerului Iacob Ioan să urmărească acest caz și vinovații, iar pe paznicul de la primărie Petrică și alți doi indivizi săl însoțească sau să-l protejeze pe ofițer de atacurile criminalilor. Autorul
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
fără frecvență, și cele cerute în munca de miliție, a ajuns pâna la funcția de șef de post în comuna Cotnari (renumită podgorie viticolă din centrul Moldovei unde s-a achitat cu brio ajungând pâna la pensie cu gradul de plutonier adjutant șef. Iată deci că dacă cineva depune interes, ajunge departe. Un alt caz de care îmi amintesc este acela de a fi fost încadrat la un post de miliție un tânăr de profeșie cioban, bineț legat la trup cu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
ar veni, i-am luat hoțul. Era unul la magazinul „Unirea“, unul Castro, un amărât, vai de mama lui! Vindea și el lanțuri d-alea duble, semințe și Kent, Beteu d-ăla lung, ăla alb. Și l-a luat un plutonier major de la circa zece. Era în spate, la Moșilor. Eram îmbrăcat „domnul locotenent“, ieșeam din „Unirea“. M-am uitat, așa, la el... l-am cunoscut, l-am văzut la pușcărie. M-am apropiat de el și i-am dat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ar mă-ta! De când te caut eu pe tine! Ți-am spus eu acum trei zile să vii la Capitală!“ - „Dom’le, că...“ - „Taci!“... I-am mai dat vreo două peste bot, să-i dea sângele, să-i iau vorbele. Plutonierul major: „Dom’ locotenent, care-i treaba?“ - „E căutat de viol și tentativă de omor“. „Numele dumneavoastră?“ - carnețel, eram locotenent, trebuia să am de alea, numărul matricol... să-i fac raport la șeful de la circa a zecea să-l treacă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ceva?“ - „Nu, nu, nu“ - „Bine, taci din gură!“. Mai spre Moșilor, încolo, am scos cătușele... „Băi, tâmpitule, fii, bă, atent la cine mai pune mâna pe tine. Te-am scăpat acuma, dar nu știu dacă mai pot.“ Ei, și domnul plutonier major Nițescu aștepta raportul de la Capitală, de la domnul locotenent Hrib, Brigada Specială Moravuri. Nici nu se înființase, nici nu exista atunci, și nici acuma nu cred că este. 14 Mama a fost persoana care m-a legat, cum se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Cu nervii la pămînt, Lucas făcea un prim bilanț al cercetărilor. - Insula asta are cincisprezece kilometri lungime pe opt lățime, voi sînteți vreo cincizeci care o parcurgeți În toate sensurile și nu vă dovediți În stare să dați de Ryan? Plutonierul-șef Leroux făcu un pas În față. - Sosirea lui Bréhat a atras o sumedenie de curioși, domnule comandant. Asta nu ne ușurează munca. - Nu cumva vreți să vă fie adus pe tavă, ca o plăcintă? se zborși Lucas, furios. Scotociți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
așa a fost să rămână, incompleți. Dar fără cap... Nisip dădu să spună ceva. Goncea îi făcu semn să tacă. - N-am altă soluție. Luați săculețu’, semnați la eaj, la secretara tov. colonel Ghiță, și până diseară îl și îngropați. Plutonierul Brandaburlea, Macatist al meu, vă așteaptă în mașină. Nisip încercă iar să spună ceva. Părintele Macovei îi făcu semn să tacă. Șopti ca pentru sine. - Dumnezeu le vede și le cântărește pe toate. Poate așa-i voia Lui. Goncea ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mic sughiț de dezgust Gabi cel Norocos. S-a pornit să se scurgă înapoi, în cartier, toată crema cumetrilor... Care de pe unde se înțepeniseră. Prin itebeuri, troleibuze, cârciumioare... șanțuri, ateliere, pișoare, băcănii... beciuri de miliție (unde-i deznodaseră din cafteli plutonierii, să declare de pe care șantiere speriaseră cheresteaua). Din cimitire, unde îi podidiseră cu săpăligele groparii. Oamenii cimitirelor ducând lupte de vorbe cu ei să se lase din nou îngropați, fiindcă, bughindu-i cum se fâțâiau cu coșciugele pe ei, îi luaseră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
încasa-o-ar în bot și de la toți ăi cu roșu pe la caschetă! îi ținu hangul batjocoritor și negriciosul. - Ce te rînjești?... Și de grija noastră, te pomenești că pitește ea sticloanțele, printre blesteme!... Juca-o-ar în călcâie toți plutonierii! Plimba-mi-aș peleul peste coliva ei. Și... - ...Scurge-i-s-ar dintr-un ochi rom, iar dintr-ălălalt țuică! - Corect, boangă! Să nu i se scurgă?! - Să-i șiroiască... - Tîrî-mi-aș casa de copii pe sufletul cui nu-mi dă dreptate! - Eu ți-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și să se plimbe prin afara orașelor... La întoarcere însă, spiritul lui Cristi găsește locul ocupat de cirezile de gunoaie care începuseră să i se reverse încet pe sub unghii. 87 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Sun și zic: "Tovarășii plutonieri! Până când să-l lăsăm pe jerpelit să momească, cu rimele lui de doi bani, pe fierar-betoniștii?!"... Când te lăudai că ți-a picat prima oară pata pe poezie? Has-Satan își expedia exclamațiile de jubilație turistică, în vreme ce, cu dreapta
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi dorit să surprindă un indiciu cât de cât prețios, numai releveul tălpii tipului de doi metri ar fi trebuit mărit, pe puțin, la doi metri. N-avea atât. Îi venea să leșine. Lui Ulpiu i se năzări că un plutonier mustăcios își bate călcâiele înaintea sa și-i răstoarnă pe birou treisprezece genți din piele de porc, vrăfuite cu lopata și 178 DANIEL BĂNULESCU - Tocmai acum, nea Gărgăriță, închipuiește-ți, tocmai acum!... Stingîndu-se ca o lumânare, Ulpiu se strecură discret din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și adus în vizită la mine acasă. Aici. Nu te cunoaștem. Am stat, am conversat, cuiva priceput săreai în ochi că posezi ceva neobișnuit... În rest, am aflat că-ți plac dulciurile, dar că nu te prăpădești cu iubirea pentru plutonieri. Îți aplicase o corecție corporală unul, fiindcă, tocmai în a patra zi de școală, îți trîntisei în fund, cu un pumn bine țintit, un coleg de generală, îl apucasei de o gheată și-l târai, într-un adevărat extaz, prin
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în leșin, Doru, vorbele Fiolei, care, e drept, era cam franțuzită și nu crezuse deloc c-or să fie împușcați, până când colonelul Gabrea poruncise ca armele să fie încărcate și observase și privirile jegoase cu care se benoclau la dumneaei plutonierii. - Băga-mi-aș! Ăștia nu glumesc! nu uita să reproducă Doru nici urletul de durere, mai puțin glorios, al Ierbii Fiarelor, aproape concomitent cu prima salvă: fiindcă salve, n-avuseseră de ce să se plângă, fuseseră mai multe. Focul îl aprindeau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vreo câțiva pui de arme de foc". Sosiră însă 40 de ani mai târziu. Cu 40 de ani în urmă, Securitatea cărase prin închisori pe toți acești foști semi-demnitari, tocmai pentru a nu se stânjeni unii pe alții, ei și plutonierii Miliției populare, când aceștia din urmă le vor percheziționa locuințele în căutare de armament. Din apartamentul unui angajat al unei ambasade africane se făcură cu un revolver miniatural, de damă, placat cu fildeș, dar cu care n-ai fi putut
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la îndeplinire dulcea promisiune, măciuca flexibilă, cu mâner cauciucat, a IF-ului, expediindu- l pe meditativul plutonier-major pe ciment. Din urmă, Regele îi împinse pe esofag, c-un deget, două pastile, care, prin dizolvare, îl vor ține narcotizat pe bravul plutonier mai multe schimburi. 308 DANIEL BĂNULESCU La-nmormîntare, sora mea mai mică te-a sărutat și ea pe frunte. Și ăla a fost primul ei sărut, timid, de femeie. Ce bine c-am putut să ne potrivim și noi zilele după
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
răsărit în asfalt, din senin, și încurcînd la mers întreaga lume. Îl credeau dedicat să scrie poezii Partidului Comunist, concentrat să ritmeze "măr" cu "adevăr", "furnale" cu "cincinale" și "șperț" cu "comerț", așa cum făcea și grasul și guralivul poet al plutonierilor din țara asta. Iar alții îl credeau un sfânt. Uitase până și cum parașutista de Mariușca C. Nicolici îi zvârlise cu sudoare descântată în față. Ședea liniștit și insensibil în șezut, ca un oligofren al Sanatoriului "Mociornița", mătura, cu privirile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
La altul s-a găsit un briceguț, amărât în formă de peștișor, care se desfăcea cu mare greutate atât era de ruginit. - A umbli cu șișuri!... Trosc, pleosc, buf același tratament! Ajung la ei. -Stați ..! Opriți-vă! a spus un plutonier. Pe ei îi vrea domn căpitan! Milițienii îi iau la caftit pe următorii, fără să facă pauză. Stani era îngrozit chiar vroia să le spună milițienilor care îi băteau, dacă trebuiau să-l caftească măcar să nu-i rămână cumva urme
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
întuneca tot mai mult și goana nu conteni. Ceferiștii atunci ieșiți din schimb întrebau de pe trotuare: - Unde-alergați așa, măi oameni buni? Convoiul fără cruce, străbătând Grivița în galop, le stârnea curiozitatea: - A murit Bică-Jumate... - Aha, cămătarul... - Ăla de-a fost plutonier în armată și s-a pricopsit pe spinarea săracilor... - Ăla de nu bea, nu mânca... - Ei, uite-l că a luat-o și el din loc! - Nu -lar mai încăpea pământul, că pe mulți a mai nenorocit... Când să treacă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
își comunicase adresa. Îndată ce o primea, intra în cortul său, unde rămânea multă vreme citind scrisorile, făcând însemnări. S-ar fi zis că Doru și-a instalat în cort un adevărat birou. Într-una din zile își făcu apariția un plutonier de jandarmi, care întrebă pe Ioanide ce face acolo, îi ceru legitimația, pe care o răsuci multă vreme în mână, se informă cine era Doru. Ioanide, neavând vreme să se supere, aproape nu dădu importanță faptului, deși când jandarmul plecă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în rezervă Gheorghe Prosie. Din motive de sănătate, această funcție a fost transferată căpitanului în rezervă Costache Z. Boghiu. Secretar a fost Ioan Duhan. Dintre veteranii de război, membri ai acestei asociații, putem aminti: căpitanul în rezervă Gheorghe C. Prosie, plutonierul Ion Duhanu și sergenții Vasile Gh. Huștiu, Vasile Huștiu, Dumitru Lehănceanu, Neculai Antoche, Neculai Zaharia, Ion V. Vraciu, Dumitru Tofan, Neculai Capraru, Ioan Mărmureanu, Vasile Bătrânu,Vasile Mitrea, Vasile Ciobanu, Ioan Rebegea și Vasile Diaconescu. OCROTIREA SĂNĂTĂȚII Studiul medicinii vechi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
renunțat la despăgubirile pe care statul trebuia să le plătească ca urmare a rechizițiilor făcute pentru front. La 15 august 1916, Regimentul 7 Racova nr. 25 trece Carpații prin Trecătoarea Oituz, avându-l ca port drapel pe veteranul de la Plevna, plutonierul Constantin Țurcan. Alături de el, au luptat și sergentul Tănase Tătărășanu, Spiridon Dimofte, Gheorghe Chirilă, Gheorghe Costan, Ion Panaite, Gavril Huștiu și Gheorghe Oprișan. Povesteau cum au participat cu caii proprii dați de părinți pentru satisfacerea stagiului militar și, în continuare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]