1,244 matches
-
pasajele subterane folosite de țestoasa de deșert amenințată. Numărul de morți în rândul țestoaselor de deșert pe șosea a scăzut cu 93% în primii patru ani după introducerea gardurilor, dovedind că, chiar și treceri improvizate (tuburi de drenaj al apelor pluviale, în acest caz) au capacitatea de a crește permeabilitatea șoselelor și de a proteja speciile sensibile . În plus, studiile lui și raportează că pasajele subterane din districtele Orange, Riverside și Los Angeles au atras utilizarea semnificativă de către o varietate de
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
și al sporilor, au ajuns la concluzia că istoria lacului Sfânta Ana a început în urmă cu circa 9.800 - 8.800 ani, cu stadiul de turbărie și lac puțin adânc. A urmat o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială și de creștere a nivelului apei până la valoarea maximă de 12 metri, cu 2.700 - 700 de ani în urmă, atunci când lacul Sf. Ana a avut un caracter puternic oligotrof. Ultimele măsurători efectuate în anul 2005 de către o echipă de
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
apar două probleme: O fosa bine concepută și întreținută din fibră de sticlă, din beton, sau din plastic ar trebui să dureze aproximativ 50 de ani. Apa menajeră este rezultatul folosirii apei potabile (în foarte puține cazuri și a apei pluviale ) pentru activitățile casnice. Apele provenite de la bucătărie, dus, toaletă conțin materii solide în suspensie de natură minerală și organică, în special compuși ai azotului și fosforului . Această apă intra în primul compartiment al fosei septice. Aici au loc procesele de
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
2000 km². Bîcul se revarsă în fluviu Nistru la un km distanță de satul Gură Bîcului, raionul Anenii Noi. Debitul maxim al apelor mari de primăvară în râul Bâc a fost de 40,7 m/s (1973), iar a viiturilor pluviale de 222 m/s (1948). În zona suburbana a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici și de la Ialoveni că locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
a luat naștere prin depunerea sedimentelor transportate de Râul "Crișul Alb" la marginea vechiului lac Panonic. Apele subterane se întâlnesc la adâncimi de 0 - 5 m, în zona de câmpie. Regimul de alimentare a apelor freatice este cu alimentare mixtă (pluvial și din văile ce coboară din dealuri). Oscilațiile de nivel ale apelor freatice sunt mici (sub 0,5m). Calitatea apelor freatice este bună, ceea ce face posibilă utilizarea lor în alimentarea cu apă a gospodăriilor din Seleuș. Principalele ape de suprafață
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
Sursa principală de apă constituie izvoarele și precipitațiile atmosferice. Răut Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea nivelului de ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor mari de primăvară a fost de 35,8 m/s înregistrat în 1980, iar debitul maxim a viiturilor pluviale de 59,4 m/s s-a înregistrat în 1984. La finele lunii martie din 1969
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor mari de primăvară a fost de 35,8 m/s înregistrat în 1980, iar debitul maxim a viiturilor pluviale de 59,4 m/s s-a înregistrat în 1984. La finele lunii martie din 1969, precipitațiiile abundente au cauzat ridicarea nivelului apei în Răut cu 4,5 m și a inundat unele zone locative. Ca rezultat 120 de familii
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
pereților portanți ai bisericii prin legarea fisurilor cu scoabe și injectarea lor, realizarea unei centuri din beton armat de coronament, repararea sau refacerea integrală a șarpantei din lemn, inclusiv scheletul cupolei, repararea trotuarelor și a sistemelor de îndepărtare a apelor pluviale de clădire. La 18 iunie 2007, principele Dimitrie Callimachi a semnat un contract pentru efectuarea de lucrări de reparație a capelei din Stâncești. El a donat suma de peste 113.000 lei. În perioada iulie - octombrie 2007 s-au desfășurat lucrări
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
și inundațiile, viiturile au rămas de domeniul trecutului. Apele stătătoare sunt slab reprezentate fiind numite bălți și sunt situate în lunca inundabilă a Oltului: „Balta”, „Balta a Rotundă”, „Balta lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
pe o montură ecuatorială, identică cu a lunetei de 76 cm diametru de la Nisa. Marea Cupolă este o emisferă cu un diametru de 18,30 metri și o masă de aproximativ 100 de tone. În 1919 Deslandres a observat scurgeri pluviale în cupola care inițial era confecționată din oțel. Între 1922 și 1924, el s-a hotărât să îmbrace cupola cu tablă de cupru, mai puțin afectată de oxidare. Din 1956 până în 1964, Paul Muller, la cererea lui André Danjon, pe
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
zile, norma fiind de 26-30 zile. Inundațiile au avut loc ca rezultat al cantităților enorme de precipitații căzute pe teritoriul Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari; începînd cu 18 mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
este Valea Cămpenești,Valea Mare(Dezmir),Zapodia(Pata),Valea Peții,pârâul Tocbești,pârâul Mărăloiu și Valea Broaștei.Acești afluenți cu debite scăzute,între 0,100-0,250 metri cubi pe secundă,au scurgere temporară.Tipul de alimentare a văilor este preponderent pluvial,contribuția subterană fiind modestă.Cele mai ridicate valori ale scurgerii se înregistrează primăvara,cu cca 45% din valoarea anuală,situație caracteristică văii Someșul în Culoar. Calitatea apelor văilor depinde de mai mulți factori naturali și antropici,care influențează direct sau
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
1966- pridvor nou, din zid pe structură de rezistență din beton armat în înălțăme concordantă cu biserica, 1967- introducerea curentului electric în lăcașul bisericii și clopotniță, 1968- restaurarea picturii, (pictor Traian Crisbășeanu) 1969-s-a turnat trotuar de beton pentru îndepărtarea apei pluviale de temelia bisericii, 1972- amenajarea aleii de acces pietonal în lungime de 30 m, de la stradă până în pragul bisericii, 1975-împrejmuirea curții bisericii cu gard din plăci prefabricate și din sârmă plasă galvanizată și împrejmuirea cimitirelor cu aproape 1000 m gard
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
cele mai fertile. Au o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagră, structură grăunțoasă și hidrostabilă. Pe versanți stratul de sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de eroziune eoliană și, în special, pluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase. O bună parte din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de aceea valorificarea
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
versanți și prezintă pante dificile care în timpul precipitaților se transformă în mici torente și care transportă importante cantități de sol și pietriș pe care îl depun în zona joasă. Pe aceste străzi lipsesc trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Pentru îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste punți improvizate care
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
școlii; construcția a două poduri și a două punți pietonale; devierea traseului DC 78 în vederea asigurării unei bune circulații; construirea unor noi străzi în intravilan; modernizarea prin reprofilare, împietruire sau pavare, executarea de șanțuri și rigole de scurgere a apelor pluviale, executarea de trotuare acolo unde elementele geometrice o permit. Este propusă de-asemenea extinderea rețelei de alimentare cu apă a întregii localități, construirea unei rețele centralizate de canalizare, introducerea gazului metan. Prima atestare documentară a Geoagiului datează din 1264 ca
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
utilaje și produse pentru a răspunde cerințelor clienților și partenerilor.. Produse La fabrica din Ceptura, se produc: - Sistemul complet pentru acoperiș Metigla, cu variantele țigla metalică (Metigla Clas și Metigla Star) și tablă prefaltuita (Metigla Click și Metigla Faltz); - Sistemul pluvial Metidro; - Sistemele pentru închideri metalice Metindu (tablă cutata (pentru fațadă sau acoperiș), panouri termoizolante, casete structurale, casete de fațadă și piese de finisaj). Cifra de afaceri
Coilprofil () [Corola-website/Science/318812_a_320141]
-
este o ipoteză climatică care explică modul în care flora și fauna au migrat între Eurasia și Africa prin intermediul podului terestru levantin. Teoria arată că perioadele pluviale africane sunt asociate cu o fază „umedă” a regiunii sahariene, în timpul cărora existau mari lacuri și râuri. Aceste schimbări au determinat modificări ale faunei zonei respective. Indiferent de variațiile de ariditate ale regiunii sahariene, migrația de-a lungul coridorului fluviului
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
a cunoscut o perioadă umedă determinată de creșterea precipitațiilor musonice, în jur de 200-100 mm / an. Aceasta a permis faunei și florei eurasiatice să călătorească spre Africa și vice-versa. Creșterea speleotemelor (concrețiuni depuse în peșteri), proces ce necesită prezența apei pluviale, a fost detectată în peșterile Hol-Zakh, Ashalim, Even-Sid, Ma'ale-ha-Meyshar, Ktora și Tzavoa din deșertul Nagev. Fosilele descoperite în peșterile Qafzeh și Es Skuhl corespunzând omului anatomic modern sunt datate din această perioadă cu precipitații de 600-1000 mm / an, însă
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul, Acer, Tiblessi Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor vai colectoare. Apare neîntrerupt, șirul lor este fragmentat de vai debitoare, în general scurte, care drenează apele pluviale și izvoarele de pe clinurile lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu pantă abruptă, rar existând și treceri lente. Unele vai au lunca
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
a început în jurul anului 1950, de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forța de muncă redusă și sezoniera și cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Dincolo de aspectele gospodărești și ecologice ale activității, cu cosecințe nefavorabile asupra regimului termic și pluvial, stabilității terenurilor și calității fondului cinegetic, exploatarea forestiera a avut și cosecințe pozitive: a fost construită o rețea de drumuri sporind nivelul de viață al locuitorilor. În prezent se ocupă de exploatarea și comercializarea lemnelor pentru foc și destinații industriale
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
planetar, insula poate fi inundată. În această privință, se încearcă atragerea atenției opiniei internaționale, și în primul rând, a Organizației Națiunilor Unite. Pe insula Nauru nu curg râuri. Unica entitate hidrologică o reprezintă micul lac Buada, puțin sărat, cu alimentație pluvială. Este așezat la 5 m deasupra nivelului 0. Una dintre problemele cele mai acute a populației Naurului este aprovizionarea cu apă potabilă. Odată cu creșterea numărului populației, problema devine din ce în ce mai evidentă. Pe insulă funcționează o singură stație de desalinizare care lucrează
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
totală de 6 Km au trasee foarte neregulate urmând fie curbele de nivel fie văile pârâielor ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt „înfundate”, au lățimi mici, pante accentuate lipsindu-le trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Multe din ulițele satului în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
tempera și stil bizantin a fost realizată de către pictorii Niculescu și Pentelescu din Rădăuți, împreună cu Hisala din Câmpulung Muscel. Pe măsura trecerii timpului, biserica a începută să se degradeze. La începutul secolului al XXI-lea, ca urmare a infiltrărilor apei pluviale, fațada bisericii, o parte din șarpantă și din pictura interioară erau deteriorate. Între anii 2005-2008, în timpul păstoririi parohului Constantin Croitoru, s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii. S-a înlocuit șarpanta de lemn, s-a lărgit streașina și s-
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
unele regiuni, precum Stepa Baraba din Rusia, nivelul iodului din sol poate să fie de 300 ppm, iar în solurile de-a lungul coastelor Japoniei și Țării Galilor să atingă 150 ppm. Totuși, regiunile expuse eroziunii solului prin fenomene glaciare și pluviale devin sărace în iod, fiind locurile unde prezența gușei endemice are o frecvență ridicată. Gușa endemică este o afecțiune cauzată de deficitul de iod și este prezentă la peste 29% din populația globului. Iodul, la temperatura camerei, este o substanță
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]