1,541 matches
-
Lungu, Octavian Gr. Zegreanu la a treia carte de versuri, TR, 1995, 20; Teohar Mihadaș, Trei poeți într-un singur eu, APF, 1996, 5; Teodor Tihan, „Trei «Z»”, ST, 1996, 6; Ion Lungu, O familie de poeți, TR, 1997, 23; Poantă, Dicț. poeți, 211-212; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 343. C. Br.
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
Istorie literară, CNT, 1969, 16; Edgar Papu, O carte despre Flaubert, LCF, 1969, 31; Dumitru Micu, Permanența romantismului, TR, 1971, 51; Constantin Ciopraga, Avatarurile romantismului, CRC, 1972, 9; Piru, Varia, II, 196-199; Dumitru Micu, Literatura realului, CNT, 1975, 4; Petru Poantă, „Tensiuni lirice contemporane”, ST, 1975, 12; Gheorghe Grigurcu, „Tensiuni lirice contemporane”, VR, 1976, 3; Cioculescu, Itinerar, II, 325-326; Dan Mănucă, „«Convorbiri literare» (Bibliografie)”, LL, 1977, 2; Dimisianu, Opinii, 331-334; Irina Petraș, „Estetica imperfecției”, ST, 1979, 6; Mihai Ungheanu, „Estetica imperfecției
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Aspecte, II, 134-136; Lit. rom. cont., I, 294-295; Sângeorzan, Conversații, 64-72; Virgil Cuțitaru, Spații, Iași, 1981, 191-205; Piru, Ist. lit., 501; Laurențiu Ulici, Persoana poetului, CL, 1983, 5; Al. Călinescu, „Addenda la un fals tratat de iubire”, CL, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 103-105; Simion, Scriitori, III, 235-243; Al. Călinescu, „Roza eternă”, CRC, 1985, 15; Constantin Pricop, „Roza eternă”, CL, 1985, 12; Tașcu, Poezia, 302-315; Grigurcu, Existența, 113-117; Rotaru, O ist., III (1987), 30-40; Micu, Limbaje, 304-315; Eugen Negrici, Sistematica poeziei
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
a satirei, ducând-o, în unele portretizări, până la sarcasm. Apar, de asemenea, false epitete laudative, menite să evidențieze contrastul dintre aparență și realitate. Comparată adesea cu epigrama, s. are aceeași formă concisă, redusă la câteva versuri, dar este lipsită de poantă, de efectul final de surpriză, specific speciei culte. Nu rareori cântecul și s. s-au influențat reciproc, ajungându-se ca unele s. să se cânte, iar fragmente de cântece să se strige la joc. Enunțul cu caracter liric-sentimental, spre exemplu
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu, 219-225; Călinescu, Fragmentarium, 121-123; Poantă, Modalități, 232-235; Raicu, Structuri, 358-361; Ciobanu, Critica, 73-78; Cristea, Un an, 124-127; Felea, Secțiuni, 7-11, 217-222, 412-414; Petroveanu, Traiectorii, 244-253; Tomuș, Istorie, 231-236; Barbu, O ist., 230-238; Piru, Poezia, II, 103-107; Cristea, Domeniul, 113-117; Laurențiu, Eseuri, 209-215; Raicu, Critica, 294-296
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
7-11, 217-222, 412-414; Petroveanu, Traiectorii, 244-253; Tomuș, Istorie, 231-236; Barbu, O ist., 230-238; Piru, Poezia, II, 103-107; Cristea, Domeniul, 113-117; Laurențiu, Eseuri, 209-215; Raicu, Critica, 294-296; Alexiu, Ideografii, 155-157; Felea, Aspecte, I, 127-130, II, 75-84, III, 60-66; Dorcescu, Embleme, 144-148; Poantă, Radiografii, I, 131-137, II, 52-55; Raicu, Practica scrisului, 322-325; Alboiu, Un poet, 102-103; Grigurcu, Poeți, 464-468; Al. Cistelecan, „Copleșit de glorie”, F, 1980, 9; 1; Cristea, Faptul, 96-99; Lit. rom. cont., I, 647-650; Negoițescu, Alte însemnări, 134-138; Raicu, Contemporani, 111-114
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
38; Negoițescu, Ist. lit., I, 323-324; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați, 1991, 107-108; Vlaicu Bârna, Zaharia Stancu, ST, 1992, 10; Alex. Ștefănescu, Zaharia Stancu, RL, 1993, 31; Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, I, București, 1993, 74-85,177-185; Poantă, Scriitori, 11-15; Dumitru Vasile Delceanu, Armura lui Darie, Alexandria, 1994; Mănucă, Analogii, 179-183; Nițescu, Proletcultismul, 209-214; Ioan Adam, Inelele lui Saturn, București, 1998, 181-190; Dicț. analitic, I, 287-289, II, 284-287, III, 307-309, IV, 191-197; Simion, Fragmente, I, 160-163; Dicț. esențial
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
toamnă printre femei și în lume”, F, 1994, 2; Rareș Moldovan, „E toamnă printre femei și în lume”, ECH, 1995, 6-9; Munteanu, Jurnal, VI, 156-159; Horea Poenar, „Singur”, ECH, 1996, 10-12; Al. Florin Țene, Al cincilea anotimp, „Oradea”, 1998, august-septembrie; Poantă, Dicț. poeți, 190-191; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 340. A. St.
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
29; Felea, Poezie, 115-126, 235-239; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 437-446; Doinaș, Poezie, 195-197, 202, 204, passim; Grigurcu, Teritoriu, 198-203; Nițescu, Scylla, 87-101; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 107-122; Călinescu, Fragmentarium, 124-131; Corbea-Florescu, Biografii, I, 208-215; Poantă, Modalități, 274-282; Pop, Poezia, 299-323; Raicu, Structuri, 352-357; Andriescu, Relief, 40-50; Cândroveanu, Alfabet, 187-200; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 96-104; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 319-325; Petroveanu, Traiectorii, 286-292; Simion, Scriitori, I (1974), 192-205, I (1978) 269-331; Firan, Macedonski-Arghezi
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
bibliografice:Dinu Flămând, Un prozator surpriză, AFT, 1981, 8; Irina Petraș, „Zilele cele scurte”, TR, 1981, 35; Ioan Holban, Profunzimea retrăirii, CNT, 1981, 36; Doina Uricariu, „Zilele cele scurte”, RL, 1981, 38; Cornel Moraru, „Zilele cele scurte”, VTRA, 1982, 5; Poantă, Radiografii, II, 174-176; Moraru, Textul, 221-224; Radu G. Țeposu, „Cumpenele”, FLC, 1986, 26; Ion Simuț, „Cumpenele”, ST, 1986, 7; Ioan Holban, Parafraze și epistole, CRC, 1986, 39; Serafim Duicu, Însemnele romancierului, VTRA, 1987, 3; Constantin Cubleșan, Dramatism și căutare, TR
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
Drăganu, postfața Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; Studentă, Cluj-Napoca, 1995; Academia Română (1866-1996). Academicieni năsăudeni și bistrițeni, pref. Ștefan Păscu, Cluj-Napoca, 1996; Corabia naufragiaților, pref. Teohar Mihadaș, Cluj-Napoca, 1996; Vinovat e Nobel, Cluj-Napoca, 1996; Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud, postfața Petru Poanta, Cluj-Napoca, 1998; Zăpadă roșie, Cluj-Napoca, 1999; Desdemona, Cluj-Napoca, 2000; Despre Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2001; Pagini alese din istoria Monorului, Cluj-Napoca, 2001; Andrei Mureșanu contra biografilor, Cluj-Napoca, 2002; George Coșbuc în viață și în documente, Cluj-Napoca, 2003; 1872, Graz. Paul Țânco
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Virtus Română Rediviva”. ST, 1982, 12; Titu Popescu, „Virtus Română Rediviva”, Ț, 1982, 12; Dan Milcu [Dumitru Micu], Dimensiuni năsăudene, CNT, 1983, 3; Ghițulescu, O panoramă, 310-311; Ion Oarcăsu, Literatura și document, ST, 1985, 12; Cosma, Românul, I, 185; Petru Poanta, Portrete în cuvinte, RL, 1989, 2; Mircea Popa, „Lumea transilvana a lui Ion Creangă”, LL, 1991, 2; Teodor Tihan, „Cine are o cultură a sa are un nume în istorie și un loc sub soare” (interviu cu Teodor Țânco), ST
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
18; Valeriu Cristea, „Ascensiune nocturnă”, RL, 1985, 20; Valentin Tașcu, „Ascensiune nocturnă”, CNT, 1985, 26; Gheorghe Schwartz, „Ascensiune nocturnă”, O, 1986, 17; Eugen Simion, Romanescul cotidianului, RL, 1987, 17; Ioana Bot, O zi care începe bine, TR, 1987, 21; Petru Poantă, Un prozator tânăr, ST, 1987, 10; Cristea, A scrie, 210-215; Țeposu, Istoria, 129-131; Lovinescu, Unde scurte, IV, 249-253; Negoițescu, Scriitori contemporani, 472-474; Petraș, Lit. rom., 102-105; Claudiu Groza, Despre interviu, APF, 1998, 6; Cosma, Romanul, II, 161-162; Glodeanu, Dimensiuni, 201-205
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
1997; Floarea de rouă, Cluj-Napoca, 1998; Între Carpați și Pirinei, București, 1998. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Jocul cu umbra”, „Unitatea națională” (Cluj-Napoca), 1994, 58; Mihaela Ursa, „Jocul cu umbra”, ST, 1994, 12; Olimpiu Nușfelean, Meditativ și peregrin, TR, 1997, 3-4; Poantă, Dicț. poeți, 156-157; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 282-283. Ct.C.
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
POANTĂ, Petru (7.IV.1947, Cerișor, j. Hunedoara), critic literar. Este fiul Iuliei (n. Poantă) și al lui Nicolae Poantă, țărani. Urmează școala primară în satul natal, iar liceul la Hunedoara, absolvindu-l în 1965. Își continuă studiile la Facultatea de
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
POANTĂ, Petru (7.IV.1947, Cerișor, j. Hunedoara), critic literar. Este fiul Iuliei (n. Poantă) și al lui Nicolae Poantă, țărani. Urmează școala primară în satul natal, iar liceul la Hunedoara, absolvindu-l în 1965. Își continuă studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970). După terminarea facultății este angajat redactor la
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
POANTĂ, Petru (7.IV.1947, Cerișor, j. Hunedoara), critic literar. Este fiul Iuliei (n. Poantă) și al lui Nicolae Poantă, țărani. Urmează școala primară în satul natal, iar liceul la Hunedoara, absolvindu-l în 1965. Își continuă studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970). După terminarea facultății este angajat redactor la revista „Steaua”, unde va rămâne
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
literare, CL, 1974, 1; G. Gheorghiță, Comentarii de poezie, R, 1974, 1; Laurențiu Ulici, Riscurile meseriei, RL, 1974, 8; Alexandru Ruja, Lirica între sinteză și adevăr, O, 1974, 10; Mircea Zaciu, Un debut excepțional, ST, 1974, 3; În discuție: Petru Poantă, „Modalități lirice contemporane”, TR, 1974, 16; Ion Vlad, Condiția poeziei contemporane, TR, 1974, 45; Mircea Iorgulescu, „Modalități lirice contemporane”, LCF, 1975, 50; Nicolae Manolescu, G. Coșbuc, azi, RL, 1976, 52; Radu G. Țeposu, „Poezia lui George Coșbuc”, ECH, 1977, 1
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
1979, 6; Mircea Popa, Între subiectiv și obiectiv, TR, 1979, 6; Victor Felea, O pledoarie pentru critică, TR, 1979, 6; Valentin Tașcu, Radiografia critică, TR, 1979, 6; Cristian Livescu, „Radiografii”, CNT, 1979, 6; Fănuș Băileșteanu, Însemnările critice ale lui Petru Poantă, ST, 1979, 6; Dan C. Mihăilescu, Critica: între rigoare și jubilație, TR, 1980, 49; Grigurcu, Critici, 404-412; Tomuș, Mișcarea, 319-323; C. Sorescu, Alți portretiști fără voie, LCF, 1983, 22; Ion Vlad, Examenul critic al operei, TR, 1983, 28; Tania Radu
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 239-244; Mincu, Critice, I, 170-173; Martin, Generație, 62-71; Constantin, Despre poeți, 195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un poet, 138-140; Dimitriu, Singurătatea, 198-202; Doinaș, Lectura, 224-229; Sângeorzan, Conversații, 97-99; Lit. rom. cont., I, 603-605; Martin, Paranteze, 96-98; Ciobanu, Opera, 178-181; Moraru, Textul, 103-106; Grigurcu
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Apropierea, Cluj-Napoca, 1990; Umbra libelulei, Cluj-Napoca, 1993; Jocul cu clipa, Cluj-Napoca, 1995; Telejurnalul de la Cluj, îngr. Rodica Marian și Ștefan Borbély, Pitești, 2000. Ediții: Al. Macedonski, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Poantă, Radiografii, II, 127-129; Lucian Alexiu, Literatura de sertar, O, 1990, 39; Diana Adamek, Salt în inima lucrurilor, TR, 1990, 40; Țeposu, Istoria, 73; Perian, Scriitori, 106-114; Borbély, Xenograme, 109-112; Poantă, Dicț. poeți, 157-158; Milea, Sub semnul, 129-132; Grigurcu, Poezie, II
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
1981. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Poantă, Radiografii, II, 127-129; Lucian Alexiu, Literatura de sertar, O, 1990, 39; Diana Adamek, Salt în inima lucrurilor, TR, 1990, 40; Țeposu, Istoria, 73; Perian, Scriitori, 106-114; Borbély, Xenograme, 109-112; Poantă, Dicț. poeți, 157-158; Milea, Sub semnul, 129-132; Grigurcu, Poezie, II, 250-252; Dicț. scriit. rom., III, 780-781; Popa, Ist. lit., II, 632-633. I.M.
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
cât și texte fantastice sau absurde. Nu sunt disprețuite micile experimente vizând convențiile narative. O referință ar putea fi proza scurtă americană de tip Hemingway, măcar prin ceea ce privește demotivarea ficțiunilor, inserarea lor într-un dispozitiv lipsit de background, „explicații”, „poantă” sau finalitate explicită. De aici, sentimentul de absurd care resemantizează chiar datele prin nimic absurde de realism nedilematic. Nesimțitul (1997) a atras mai acut atenția criticii asupra calităților de prozator ale lui P. Romanul valorifică, în termenii unui realism dur
POPA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288904_a_290233]
-
poate constata predilecția către anecdotic și ironie (inclusiv autoironie), către epicul ori portretul șarjat. Poetul declară, de altfel: „Sunt un François Villon, născut din flori,/ În jurul meu roiesc spânzurători” (Sunt un François Villon). Se disting unele poezii tip joc (cu „poantă” finală), de o simplitate cvasifolclorică. O anumită ingenuitate se manifestă, cu grație jucată, argheziană, și în poemele cu tematică religioasă: „A venit la mine și mi-a spus:/ «Lasă-mă să-ți zic Isus»./ M-a luat deoparte-apoi: «Ai fost
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]