1,705 matches
-
din secolul al XIII-lea de către Henric al III-lea al Angliei și au fost, de asemenea, printre preferințele lui Francisc I, care a adus din această regiune varietăți de viță de vie și viticultori pentru a-și planta propria podgorie la Fontainebleau. Vinul de Cahors, de asemenea, a suferit de pe urma dezvoltării puternice a capitalei Aquitaniei, locuitorii din Bordeaux obținând, în secolul al XIII-lea, interzicerea vânzării acestuia, în regiune, înainte de Crăciun. Abia în anul 1776 Ludovic al XVI-lea a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pariziene s-au aflat călugării mânăstirii Saint Denis, construită în secolul al VII-lea, pe vremea "bunului rege Dagobert", proprietari a numeroase terenuri în Argenteuil, Montmorency, Nanterre, Port-Marly, Rueil și Saint-Germain-en-Laye, precum și călugării mânăstirii Saint-Germain-des-Prés, care și-au plantat primele podgorii în Suresnes. Pe de altă parte, prinții și burghezii își cultivau vița de vie în propriile grădini din Belleville, Chaillot, Charonne, Picpus și Vaugirard, apoi mai târziu, la periferia Parisului, la Bagneux, Chatillon, Clamart, Clignancourt, Fontenay, Issy, Meudon, Montmartre, Vanves
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
parte, prinții și burghezii își cultivau vița de vie în propriile grădini din Belleville, Chaillot, Charonne, Picpus și Vaugirard, apoi mai târziu, la periferia Parisului, la Bagneux, Chatillon, Clamart, Clignancourt, Fontenay, Issy, Meudon, Montmartre, Vanves... Cei care se ocupau de podgoriile pariziene erau, evident, regii. Astfel, Henric I era proprietarul unor podgorii întinse situate pe dealul Saint-Geneviève, care au alimentat pivnițele regale până la evenimentul pe care istoricii secolului al XIX-lea l-au numit "Războiul de 100 de ani". Însă, adevărata
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
grădini din Belleville, Chaillot, Charonne, Picpus și Vaugirard, apoi mai târziu, la periferia Parisului, la Bagneux, Chatillon, Clamart, Clignancourt, Fontenay, Issy, Meudon, Montmartre, Vanves... Cei care se ocupau de podgoriile pariziene erau, evident, regii. Astfel, Henric I era proprietarul unor podgorii întinse situate pe dealul Saint-Geneviève, care au alimentat pivnițele regale până la evenimentul pe care istoricii secolului al XIX-lea l-au numit "Războiul de 100 de ani". Însă, adevărata înrădăcinare a viticulturii ca activitate pariziană se datorează Stareței Adelaïde de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Această hotărâre nu a condus sub nicio formă la scăderea alcoolismului în Paris. Însă dezvoltarea căii ferate în secolul al XIX-lea a fost cea care a permis vinurilor din sudul Franței să concureze mai întâi și apoi să elimine podgoriile pariziene, ca, de altfel, și pe cele din Orléans sau producțiile din Yonne (cu excepția vinului de Chablis) sau chiar pe cele din Champagne până la Château-Thierry. Totuși, de aproximativ 20 de ani, amatorii răbdători și cunoscătorii curioși pot să bea din
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Ile-de-France este în măsură să producă vinuri bune, întrucât se situează pe aceeași latitudine cu provinciile Champagne sau Orléanais, iar microclimatul intern al Parisului seamănă cu cel de pe Valea Loirei. În plus, numeroasele meandre ale Senei favorizează expunerea bună a podgoriilor, iar dealurile calcaroase ale regiunii sunt propice îndeosebi culturilor de viță de vie. Încă din secolul al XVII-lea, pe coastele muntelui Valérien se întindeau terenuri împrejmuite care alcătuiau podgoria Suresnes (Mme Coulon, M. Mazot, Le Petit Clos, le Clos
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
În plus, numeroasele meandre ale Senei favorizează expunerea bună a podgoriilor, iar dealurile calcaroase ale regiunii sunt propice îndeosebi culturilor de viță de vie. Încă din secolul al XVII-lea, pe coastele muntelui Valérien se întindeau terenuri împrejmuite care alcătuiau podgoria Suresnes (Mme Coulon, M. Mazot, Le Petit Clos, le Clos des Ermites, le Clos de la Porte, Le Clos des Seigneurs etc.) unde, doar cu un secol în urmă, se producea "micul albastru", denumit așa din cauza petelor pe care le lăsa
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Mme Coulon, M. Mazot, Le Petit Clos, le Clos des Ermites, le Clos de la Porte, Le Clos des Seigneurs etc.) unde, doar cu un secol în urmă, se producea "micul albastru", denumit așa din cauza petelor pe care le lăsa. Reîntinerirea podgoriei de la Suresnes a avut loc în anul 1965 la inițiativa viceprimarului din perioada respectivă și totodată datorită acțiunii a doi pasionați cultivatori ai viței de vie. Podgoria Clos du Pas Saint-Maurice deține 1000 de ari și este creată de Jean
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
se producea "micul albastru", denumit așa din cauza petelor pe care le lăsa. Reîntinerirea podgoriei de la Suresnes a avut loc în anul 1965 la inițiativa viceprimarului din perioada respectivă și totodată datorită acțiunii a doi pasionați cultivatori ai viței de vie. Podgoria Clos du Pas Saint-Maurice deține 1000 de ari și este creată de Jean Dumas, un cultivator venit din Ardèche la cererea lui Etienne Lafourcade, el însuși viticultor, pentru a-și pune în valoare cunoștințele, cultivând pe coastele muntelui Valérien. Cultivați
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sau Rue Vignon (arondismentul VIII) ori Rue des Vignoles (arondismentul XX). La fel, găsim Rue de la Goutte d'Or (arondismentul XVIII), al cărei nume prestigios amintește în trecere că acest drum modest a fost deschis în 1842, la marginea unei podgorii a cărei cultură a fost odată denumită "regele vinului". În arondismentul XVII se află Rue Epinettes (alt nume dat soiului de vie chardonnay), iar în arondismentul XVI se găsesc Rue des Vignes și Rue Vineuse în apropierea cărora se ascunde
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
soiului de vie chardonnay), iar în arondismentul XVI se găsesc Rue des Vignes și Rue Vineuse în apropierea cărora se ascunde (în interiorul vechilor pivnițe călugărești din Chaillot) muzeul Vinului din Paris pe ... Rue des Eaux57. Parisul are în prezent două podgorii productive: Clos Montmartre, din 1933, și Clos Morillons (unde numele este sinonim cu soiul pinot), din 1985. După dispariția completă a viței de vie în 1928, în Montmartre se replantează cinci ani mai târziu 2.000 de butuci de Gamay
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Situați în arondismentul XVIII din Paris, la colțul străzilor Saules cu Saint-Vincent, cei 2.000 de m2 din Clos Montmartre se întind pe suprafața fostei Piețe a Libertății, amenajată de către artistul Francisque Poulbot, fondatorul republicii Montmartre. Expunerea la nord a podgoriei Clos Montmartre este un fel de aberație viticolă, ceea ce explică de ce culesul său are loc mult mai târziu, adică la mijlocul lunii octombrie, concomitent cu recolta viilor de Champagne. La câteva zile după ce culesul a fost efectuat de către viticultorii din serviciul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
franceze, virtuțile sale diuretice, în schimb, nu mai trebuie demonstrate. În parcul Georges-Brassens, în arondismentul XV, în mijlocul a ceea ce au fost odată abatoarele Vaugirard, viticultorii municipali din Paris au creat, în martie 1983, o vie împrejmuită, chiar pe locurile vechilor podgorii faimoase: Clos Morillons și Clos Périchaux, care au împrumutat numele lor străzilor din apropiere. Ocupând o suprafață de aproximativ 1.000 m², pe care au fost plantați 700 de butuci de pinot noir, via este dispusă în terase, separată de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
via este dispusă în terase, separată de pereți de piatră seacă și este presărată cu piersici tineri, care accentuează specificul său tradițional. Via produce, începând cu 7 octombrie 1985 un vin roșu ce poartă denumirea de "clos-des-morillons". Există și alte podgorii în Ile-de-France, și chiar și alte vii în Paris, dar care încă nu fac obiectul unui consum semnificativ sau al unei comercializări demne de luat în seamă. Cu toate acestea, unii viticultori, pe cât de curajoși, pe-atât de talentați, au
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și Pirineii Orientali. Cele patru departamente din regiunea Languedoc-Roussillon, care în 1875 nu reprezentau decât 18 % din producția totală, în 1899 vor atinge un procent de 50 % (adică 21 346 000 hl pe 348 560 ha) reprezentând doar 23 % din podgoriile franceze (spre exemplu, Herault producea 66 hl pe hectar, pentru o medie națională de 29 hl/ha)69. Mai mult, în 1909, cu ajutorul viticol oferit de departamentele Bouches-du-Rhone și Var, cele șase departamente meridionale reprezentau 54 % din producția metropolitană. În
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a impus înființarea unei braserii în acest oraș pe care Evul Mediu îl considera capitala viticolă a lumii civilizate.80 Fabricarea berii la scară industrială și răspândirea consumului acesteia datează abia din secolul al XIX-lea, când distrugerea masivă a podgoriilor franceze din cauza filoxerei și dezvoltarea clasei muncitorești i-au dat un avânt deosebit: în 1900, s-a depășit pragul de 10 milioane de hectolitri, ajungându-se la 14 milioane în 1914. Vorbim mai ales de berea slabă, în jur de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lați ! Nu îndoi vinul cel roș Izbânda noi azi o slăvim Joffre, Clemenceau și Foch ! De acum încolo, acele vii în care se oglindește Rinul plăcut tulburat, cântate de Guillaume Apollinaire în ale sale Alcooluri din 1913, puteau primi înapoi podgoriile Franței, iar alsacienii "care disprețuiau berea grea" puteau să guste din "vinul alb cel nou" în cramele lor numite Winstube, pentru că: Toamna, pe-nserate, Cepul când se scoate, Ca-n timpurile uitate, Albul vin de-Alsacia Slăvește Patria Francezilor... de-a pururi
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
locuitor în anul 1970 s-a ajuns la 90,6 l în anul 1980, apoi la 73,4 l în anul 1990). În consecință, în anul 1976, au fost adoptate o serie întreagă de măsuri structurale (urmărind restructurarea și reconversia podgoriilor), mai precis, cu scopul de a susține intervențiile de sprijin, cu precădere introducerea noțiunii de preț garantat pentru vinurile ce se încadrau în anumite criterii calitative (garanție de performanță). Organizarea actuală are la bază concluziile șefilor de Stat și de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
suprafeței de producție viticolă a Franței a scăzut considerabil: de la 1 200 000 ha în anul 1968 a ajuns în anul 1988 la 960 000 ha (adică o scădere anuală de 17 000 ha ). Această diminuare a afectat mai ales podgoriile ce produceau vinurile de masă și a fost în mod deosebit accentuată odată cu campania din anii 1976-1977. Mai întâi, sub influența a ceea ce se numește directiva Languedoc-Roussillon, apoi conform regulamentului comunitar nr. 458/80 al Consiliului din 18 februarie 1980
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
deosebit accentuată odată cu campania din anii 1976-1977. Mai întâi, sub influența a ceea ce se numește directiva Languedoc-Roussillon, apoi conform regulamentului comunitar nr. 458/80 al Consiliului din 18 februarie 1980 care a extins aplicarea dispozițiilor pe întreg teritoriul francez, restructurarea podgoriilor a cuprins, în 12 ani, 70 000 ha de viță de vie. Acțiunile de restructurare au vizat în anul 1991 aproximativ 14 000 ha. Dacă se ține cont de un cost mediu pe ha de 21 000 de franci și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
au fost eradicate din anul 1976, când măsura a început să fie aplicată. Din anul 1981, defrișările se desfășoară sistematic și se încadrează într-o "normă" anuală de la 10 până la 12 000 ha. Cât despre consecințele politicii de tăiere a podgoriilor asupra producției vinicole franceze, se estimează, de exemplu, că eradicarea a 150 000 ha de viță de vie, soiuri de masă, timp de zece ani, echivalează cu 10 milioane de hectolitri de vin retrași de pe piață (pe baza aproximării cu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
secțiunea Garantare a FEOGA. Această dispoziție a fost aprobată prin regulamentul nr. 595/91 din 4 martie 1991 privind controlul și sancționarea neregulilor comise în detrimentul secțiunii Garantare a FEOGA. Europa celor Douăsprezece 1. state posedă 500 000 de ha de podgorii, adică 5 000 de km², ceea ce înseamnă o podgorie imaginară a cărei suprafață ar reprezenta aproape dublul teritoriului Marelui Ducat de Luxemburg. Comunitatea Europeană este cel mai mare producător mondial de vin (175 milioane de hectolitri la o recoltă globală
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
prin regulamentul nr. 595/91 din 4 martie 1991 privind controlul și sancționarea neregulilor comise în detrimentul secțiunii Garantare a FEOGA. Europa celor Douăsprezece 1. state posedă 500 000 de ha de podgorii, adică 5 000 de km², ceea ce înseamnă o podgorie imaginară a cărei suprafață ar reprezenta aproape dublul teritoriului Marelui Ducat de Luxemburg. Comunitatea Europeană este cel mai mare producător mondial de vin (175 milioane de hectolitri la o recoltă globală de 300 de milioane de hectolitiri) dar, în același
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și de muzică, și de poezie... Eu eram subțirică, m-am dus repede până în beci să iau niște vin, ce știu eu, a fost fulgurat de gleznele mele albe și a scris o superbă poezie, "Contemplație. Domnișoarei Cortez": Era o podgorie, poate un han, Era și o hrubă acolo cu vin. Scobită-n adânc, cu trepte-n declin Era o podgorie, poate un han. și poate visam, dar cred că priveam Două glezne-n adânc, două albe chemări, și-un cântec
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
știu eu, a fost fulgurat de gleznele mele albe și a scris o superbă poezie, "Contemplație. Domnișoarei Cortez": Era o podgorie, poate un han, Era și o hrubă acolo cu vin. Scobită-n adânc, cu trepte-n declin Era o podgorie, poate un han. și poate visam, dar cred că priveam Două glezne-n adânc, două albe chemări, și-un cântec de fată-n adânc auzeam și plânsetul vinului curs în căldări. Afară era o căldură de iad și-o muzică
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]