2,904 matches
-
de văi și depresiuni). Subcarpații formează o treaptă intermediară care asigură trecerea dinspre munți spre podișurile și câmpiile încorporate domeniului hotărnicit de Tisa, Dunăre și Nistru. În raport cu inelul montan: la răsărit se situează Podișul Moldovei (continuat până la Nistru); în sud Podișul Getic, căruia i se succede până la Dunăre, Câmpia Română; iar în apus Câmpia de Vest (întinsă până la Tisa). Atracția mecanismului teritorial construit de Carpați își exercită influența și reglează inclusiv funcționarea spațiului cuprins între Dunăre și Marea Neagră, reprezentat de Podișul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Podișul Getic, căruia i se succede până la Dunăre, Câmpia Română; iar în apus Câmpia de Vest (întinsă până la Tisa). Atracția mecanismului teritorial construit de Carpați își exercită influența și reglează inclusiv funcționarea spațiului cuprins între Dunăre și Marea Neagră, reprezentat de Podișul Dobrogei. Pentru a cuprinde cu ochii măreția ansamblului geografic în care ne-am născut și trăim ca popor ar trebui să ne urcăm cât mai sus ca să putem privi cât mai departe. Așadar, să ne cățărăm pe vârfurile Carpaților și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
apă limpede care răbufnesc din munți, rostogolindu-se printre stânci. Observăm cum se desfășoară sub ochii noștri Carpații (Orientali, Curburii, Meridionali, Banatului și Apuseni). În curgerea lor, pâraiele și izvoarele se adună pentru a forma râuri învolburate ce străpung Subcarpații, podișurile (Transilvaniei, Moldovei, Getic, Mehedinți și Dobrogei) și dealurile (Banatului, Crișanei și Silvaniei). Râurile străbat apoi lin câmpiile (Română și de Vest), pentru a-și continua drumul spre Dunăre (sau, foarte rar, spre principalul afluent Tisa, așa cum e cazul Mureșului, al
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
oarecum accesibili, având în vedere numeroasele trecători care-i deschideau calea spre vest. Dar la capătul acestui drum, străinul se înfunda în Depresiunea Transilvaniei o zonă închisă aproape perfect de arcul Carpaților. Nu doar Carpații aveau să deruteze, ci și podișurile și colinele pe care munții le-au sedimentat în jurul lor28. Ondularea frecventă a reliefului a modelat drumuri încurcate în care călătorii păreau, mai degrabă, a rătăci pe coclauri. Cădeau repede pradă năucirii într-un spațiu acoperit de păduri. Spre munți
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
târziu, României i-au fost imprimate caracteristicile acestui sistem natural circular (perfect oglindit mai ales în perioada interbelică). Privind dintr-un unghi geologic, apariția și dezvoltarea Moldovei s-au petrecut într-o perfectă armonie naturală. Principatul a evoluat în limitele Podișului Moldovei, mărginit la vest, de Carpații Orientali, la est, de Nistru, la nord, de Prutul superior, iar la sud, de Siretul inferior. Dacă pe axa vest est se poate spune că Ruso Vlahia a moștenit granițe puternice, nu același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
moștenit granițe puternice, nu același lucru ar putea fi zis pe direcția nord sud. La miazănoapte, pe vremea stăpânirii Pocuției, frontiera voievodatului era una naturală. Limita se întindea până la un afluent al Nistrului, Bistrița Nadvornaia. Acest râu delimitează zona unde Podișul Moldovenesc se află în contact direct cu Munții Carpați de cea unde reapare molasa precarpatică (cu dealuri subcarpatice și lărgită tot mai mult spre vest în Galiția). În consecință, centrele de putere medievale s-au dezvoltat spre hotare naturale, urmând
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Galiția). În consecință, centrele de putere medievale s-au dezvoltat spre hotare naturale, urmând firul acestor realități geografice. De la Halici, extinderea a fost mai degrabă în amonte, spre dealurile subcarpatice și dincolo Nistru în zona de silvostepă de la poalele Podișului Volhinic (așa cum a fost cazul Cnezatului de Halici Volînia). În schimb, de la Șipeniț, tendința a fost una spre aval și dincoace de Nistru (așa cum a fost cazul Moldovei). Nu întâmplător, este regiunea unde a apărut Țara Șipenițului, important nucleu valah
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
având în vedere că, în rest, provincia beneficia de hotare naturale. Erau asigurate de cursul Dunării, la vest și nord, iar de Marea Neagră, în est. Din punct de vedere geografic, limita sudică includea obligatoriu Varna, deoarece se suprapunea peste vastul Podiș al Deliormanului (continuare a ceea ce numim noi Podișul Dobrogei). Se putea astfel vorbi de o linie care se dirija de la Varna spre Ruse. Între aceste puncte urbane se desfășura (și se desfășoară încă) un spațiu mai strâns legat de București
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de hotare naturale. Erau asigurate de cursul Dunării, la vest și nord, iar de Marea Neagră, în est. Din punct de vedere geografic, limita sudică includea obligatoriu Varna, deoarece se suprapunea peste vastul Podiș al Deliormanului (continuare a ceea ce numim noi Podișul Dobrogei). Se putea astfel vorbi de o linie care se dirija de la Varna spre Ruse. Între aceste puncte urbane se desfășura (și se desfășoară încă) un spațiu mai strâns legat de București și Constanța, decât de Sofia datorită atât distanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost deschis de Crișuri și de Someș. Așa cum am văzut, ambele rute au fost exploatate încă din neolitic de primele civilizații agricole care s-au înrădăcinat în spațiul românesc. În Antichitate, pe fiecare din aceste culoare, romanii au întemeiat, în Podișul Transilvaniei și la adăpostul Munților Apuseni, două castre. Nu întâmplător, în perioada medievală și modernă, așezările respective aveau să devină capitalele Transilvaniei: Apulum și Napoca. Urbanizarea indusă de cucerirea romană a avut un caracter defensiv, prin dezvoltarea ei în interiorul Depresiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și conjuncturale, motivate mai degrabă politic. Astfel putem vorbi doar de Baia și Suceava ca orașe capitală veritabile. Baia și Suceava au fost întemeiate în locuri mai ferite, în apropierea zonei subcarpatice, mai populată în acea vreme față de regiunile de podiș și câmpie aflate în calea tătarilor. Baia ocupa o poziție strategică pe una dintre terasele superioare ale Moldovei, aspect ce îi permitea să observe până departe în valea Siretului. Singurul dezavantaj al orașului, greu de depășit în condițiile epocii, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
navigabil, din cauza costurilor imense pe care le implica, a fost abandonat inițial. A fost însă reluat și pus în aplicare în timpul regimului comunist. Așa a apărut Canalul Dunăre Marea Neagră, care se întinde de-a lungul culoarului văii transversale Carasu din Podișul Dobrogei. Odată cu refondarea orașului sub statul român, Constanța nu a mai lăsat loc pentru dezvoltare niciunui alt port din provincie. Tulcea a subzistat cumva, dar poziția sa este una precară, deoarece se situează în proximitatea frontierei. f. Capitalele României Unirea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din Evul Mediu până spre mijlocul Epocii moderne. Pe de o parte, de la Cracovia axa se continua și se continuă lesne spre Viena prin celebra Poartă Morava care bordează spre vest Carpații Slovaci, separându-i de Munții Sudeți și de Podișul Ceho Morav. Putem spune că este un fel de prelungire a Câmpiei Panonice spre nordul continentului. Face posibil urcușul dinspre Bratislava spre miazănoapte, pe văile Moravei și afluenților săi, până în zona izvoarelor Odrei și Vistulei cu care comunică prin pasuri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe fondul asocierii cu Lituania, și a ajuns, vremelnic, să ocupe Moscova. La rândul lui, Kievul s-a subsumat axei din considerente geografice, dar și istorice. Nordul Ucrainei era și mai este încă dominat de mlaștini, care bordează spre sud Podișul Volîno Podolic. Zona de contact dintre regiunile înmlăștinite a ghidat evoluția sistemelor de populare 57. Este regiunea unde s-a format celula inițială a triburilor slave care s-au extins la începuturile lor tocmai în lungul axei respective (după caz
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
apariția noii rute strategice s-a datorat, așa cum se întâmplă de obicei, accesibilități. Se evidențiază absența unor obstacole geomorfologice majore și transferul facil care se realizează dintr-un bazin hidrografic în altul. De la Moscova spre Varșovia se trece ușor prin Podișul Valdai. Se urmează cursul superior al Niprului pentru a ajunge în bazinul Nemanului și mai departe al Vistulei. La rândul ei, Vistula comunică simplu cu Oderul prin afluentul său Warta. Odată traversat Oderul, se intră în bazinul Elbei și se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au fost asimilate ori nevoite să se replieze la nord de Dunăre, amintirea acestor comunități s-a păstrat în multe toponime existente și în prezent 130. Un refugiu al romanității sud dunărene a fost și Dobrogea, respectiv codrii Măcinului și Podișul Oltinei. Luncile de pe aproape întreg malul drept al Dunării au reprezentat, totodată, un adăpost pentru strămoșii noștri, unde poate fi numărată și în prezent o populație românească (din păcate, aflată în fază avansată de bulgarizare 131). e. Păstrarea focului latin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zonele împădurite ale munților sau întinderile stepei. Așadar, societățile dezvoltate în spațiul românesc au fost dominate mult timp de o puternică latură matriarhală care, implicit, a modelat durabil caracterul nostru pașnic. A fost firesc ca, mai târziu, metalurgia, apărută prin podișurile înalte ale zonei anatoliano iraniene și răspândită în împrejurimi, să capete, preponderent, valențe casnice la noi. În schimb, la societățile patriarhale, extragerii și prelucrării metalelor din Caucaz li s-au dat îndeosebi un rost militar (Hg R1b și R1a). Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-ar putea vorbi de existența unor unități intermediare, pentru că deși, genetic și evolutiv, țin de fenomenul orogen, totuși funcționalitatea lor este asemănătoare structurilor de platformă. 9 Relieful are, cu aproximație, următoarea componență: 1/3 munți, 1/3 dealuri și podișuri, 1/3 câmpii. 10 De pildă, în prezent, America de Nord este nevoită să se repoziționeze, din considerente geostrategice, dinspre Oceanul Atlantic spre Oceanul Pacific. 11 Se situează, cu aproximație, la jumătatea distanței dintre extremitatea de vest și cea de est ale continentului (Capul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sare gemă, cărbuni, petrol și gaze naturale. Zonele cu resurse petrogazeifere coincid cu bazinele sedimentare, situate în Subcarpați (mai ales sub forma de petrol), dar și mai la sud, în Platforma Getică sau în Câmpia Română, ori la est în Podișul Moldovei. În vest, în Podișul Transilvaniei, unde procesele tectonice au inclus și vulcanismul, cu o contribuție importantă la formarea domurilor (bombări ale scoarței), s-a acumulat, în special, metan pur. Resursele energetice s-au format în bazinele sedimentare aflate in
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
gaze naturale. Zonele cu resurse petrogazeifere coincid cu bazinele sedimentare, situate în Subcarpați (mai ales sub forma de petrol), dar și mai la sud, în Platforma Getică sau în Câmpia Română, ori la est în Podișul Moldovei. În vest, în Podișul Transilvaniei, unde procesele tectonice au inclus și vulcanismul, cu o contribuție importantă la formarea domurilor (bombări ale scoarței), s-a acumulat, în special, metan pur. Resursele energetice s-au format în bazinele sedimentare aflate in imediata vecinătate a ariei orogenetice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noștri cum ar fi cele din Austro Ungaria (Ioan Slavici, Traian Vuia, George Enescu etc.) și Germania (Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Henri Coandă etc.). 27 Totuși, prezența, în fază inițială, a Rusiei în tabăra Antantei a afectat această dihotomie. 28 Podișurile și colinele constituie forma dominantă a reliefului românesc. 29 De exemplu, Teleorman provine se pare din cumană și înseamnă pădure nebună (ca și corespondentul Deliorman, situat între Balcani și stepa dobrogeană, provenit probabil din osmanlie). 30 În zona apendicelui (România
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din Asia Centrală. 31 Un nou model care tinde să se impună față de aceste vechi concepții imperiale ar putea fi, totuși, considerată Uniunea Europeană. 32 Chiar până astăzi, în Pocuția se păstrează nenumărate toponime românești, mai ales în zona montană (cea de podiș dintre Prut și Nistru, împadurită și mai slab populată, fiind mai ușor penetrabilă în fața migrărilor prin vadurile Nistrului). 33 Muntenia se situa pe altă axă, dirijată dinspre Ungaria spre Imperiul Otoman (anterior spre Bulgaria), iar interesele sale în nord est
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Femeia cu șobolani în adâncurile mării. La rândul său, Allmers este de-a dreptul impresionat de ceea ce spune bătrâna despre jocul atracției: această forță irezistibilă, invizibilă a atracției a simțit-o el însuși în singurătatea piscurilor muntoase și a înaltelor podișuri. Într-adevăr, în universul lui Ibsen, muntele și pădurile figurează, ca și marea, ambivalența alterității sălbatice, care îngrozește și atrage totodată. Cel ce, asemenea lui Allmers la începutul Micului Eyolf, se întoarce de pe munte, cel ce coboară de pe culmi este
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fragmentele, ceea ce subzistă la rubrica filosofilor cirenaici seamănă cu un han spaniol în care nu găsești decât ce ai adus: Aristotel, nu Stagiritul, ci cel născut în Cirene, Antipatros, Aristoxenos, Dionisie Transfugul, Hegesias, Anniceris, Teodor Ateul, toți provin, desigur, de pe podișurile înverzite, udate de ploi, ale Cirenaicii, dar ce au ei în comun? Ce anume propovăduiesc ei, ceva care să poată constitui o școală structurată, coerentă și demnă de acest nume? Din păcate, nimic. Mai rău: Hegesias, de exemplu, trece drept
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
12); obstacol (12); urcare (12); relief (11); sus (11); colină (9); flori (9); a urca (9); urcă (8); verdeață (8); abrupt (7); vîrf (7); copaci (6); pămînt (6); urcat (6); culme (5); drum (5); lung (5); oboseală (5); pădure (5); podiș (5); acasă (4); efort (4); dîmb (4); peisaj (4); plimbare (4); sat (4); urca (4); zăpadă (4); (3); ascensiune (3); deal (3); frumos (3); liniște (3); mic (3); obositor (3); priveliște (3); provocare (3); relaxare (3); aer (2); animale (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]