2,948 matches
-
sta, în plină lumină, / în mijlocul câmpiei, / acoperită de zăpadă / srălucitoare,orbitoare / singur / cu crengile proiectate pe cer ... Unde s-ar fi putut îndrepta acele crengi decât spre lumina cerească, de unde poetei i-au venit în minte să îmbrace într-o podoabă atât de strălucitoare nucul, pom sacru și trăitor în mijlocul câmpiei, o libertate pe care numai poeta și-o dorește în taină. Mi-am lăsat gândurile într-o mare uitare de sine, se alătură idolatriei noastre Cezarina Adamescu, continuând: De pe ruinele
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
mai ales, știa ce le poate capul! Saradine terminase liceul și, acum, urma o facultate. Se făcuse o domnișoară frumoasă, stârnea multe oftaturi când trecea pe lângă băieți ... Era potrivit de înaltă, puțin cam slăbuță, dar avea un păr, o adevărată podoabă, ondulat și lung până la șolduri. Avea o gură frumoasă și senzuală, de aceea probabil și vocea ei era asemenea unui copil, catifelată! Ce mai, era o blondă reușită, o blondă cu ochi negri. Nu voia să se îndrăgostească de nimeni
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PATRIA Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Sunt român și punctum” (Mihai Eminescu) *** E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. * Mi-i Patria un sipet plin de zestre, Ștergarele împodobite cu poieni de Rai, Un lăicer
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
două mâini măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre Și, de acolo, aburii de Patrie - la Cer. * E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. Referință Bibliografică: PATRIA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 700, Anul II, 30 noiembrie
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
boier dumneata, că sânt căsătorită cu Naie al Floarii. - Un băiat din Valea Peșenii, care avu noroc de fată bună, și-i făcu din ochi boierului. Dacă-mi aduc aminte... pare-mi-se că v-am spus pe drum ce podoabă de fată îmi gătește menajul? Nelundu-l în seamă pe administrator, i s-a adesat creolei Didina. - Nu, n-am uitat... dar să-ți spun cinstit, drăguț-o, ești mai înfloritoare de cum te-am cunoscut. - Vai de mine, boierule, păcatele mele
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
nuielușa de alun din basme. Acea nuielușă fermecată, cu care dacă atingeai un copac uscat, el dădea pe loc frunze, flori și rod. Ai observat cum la capătul iernii, pomii golași, pe care suflarea Crăiesei Zăpezii i-a lăsat fără podoabe, așteaptă un moment magic, pentru a redeveni cei de acum o primăvară? Și cum dintr-o dată, în zorii unei zile calde și însorite îi admiri, căci au muguri și flori? Peste noapte, cineva i-a atins cu nuielușa fermecată de
O CU TOTUL ALTĂ POVESTE DESPRE MOȘ NICOLAE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359436_a_360765]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > REÎNTOARCERE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie, nu mai am podoabe Amurgesc de mult într-o pădure Nu mai trec tătari pe iepe sure Apa repezi, căutându-și roabe Nu mai pun capcane pentru zmei Codrii noaptea nu-i mai bat călare Când cobor cocori prin anii mei Și se pierd
REÎNTOARCERE de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359516_a_360845]
-
a publicului cititor, nu numai de la noi, la creația lui Marin Sorescu, trebuie să ne raportăm la capacitatea sa de a concretiza ideile și sentimentele, de a le face palpabile, la simplitatea expresiei, ca rezultat al efortului de a scutura podoabele stilistice de prisos, la voința de a ocoli retorismul. La acestea se mai pot adăuga ironia fină, spiritul sarcastic-pamfletar, umorul acid dar și absurd, care, calculate, fac loc paradodoxului, apelului la parodiere și la prozaic, dincolo de care descoperim meditația gravă
COMEMORARE-MARIN SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359533_a_360862]
-
adresă Șerban cu o emoție vizibilă în glas și cu lacrimi în ochi. Îi era așa de clar în minte imaginea Dorinei cu coada ei lungă, neagră, prinsă în floarea de mac, încât nu și-o putea închipui fără această podoabă. Parcă simțea deznădejdea femeii la fiecare trecere a periei prin părul răzvrătit care devenea cu fiecare zi ce trecea, din ce în ce mai rar, până când periatul fusese de prisos. Bărbatul de dincolo de birou îl privi intens pe Șerban, apoi pe Maria ce părea
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
nr. 394 din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mai ninge.... Creionul alb al zăpezii hașurează văzduhul. Într-un târziu apari, lăsând desenați în urmă-ți pași de zăpadă. Bucuroși privim amândoi prin perdeaua ferestrei, cum varsă cerul pe crengi, podoaba sa albă... Și totul pare curând o livadă cu flori albe de vișin. Ceru-și pierde treptat luminozitatea. Între noi și el - perdeaua cenușie a serii. Între mine și tine - dantelata căldură a trupurilor noastre. Referință Bibliografică: Mai ninge... / Vavila
MAI NINGE... de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360591_a_361920]
-
drum cu gropi ce duce către casă. TREC ÎNGERII CU ARIPI INMUIATE ÎN CENUȘĂ Trec îngeri cu aripi înmuiate-n cenusa Arhangheli bolnavi printre zori cenușii Copacii nebuni ciocănesc pe la ușă Și caii nechează în ore târzii. Își scutură pomii podoaba sumară Cu bocet de frunze, un veșted prohod Și păsări în ceruri tăcerea-nfioară Iar clipele mor risipinduse-n glod. Arhanghelii trec într-un zbor eșuat Ghirlande de flăcări să ardă în cer Când iadul din mine rămâne-ngropat În toamna bolnavă
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
cernit Salome,/ Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?/ Gătiți-vă mai bine cu sfinte bucurii/ În alb veșmânt de raze și-n flori de fericire,/ Gătiți-vă cu crinii ce-au dat Buna-Vestire/ Și-n aur de iubire topiți podoabe vii./ Pe harfe de lumină cântați cu vers de foc,/ În glas de alăute și-n sunet de chimvale./ Din suflete, făclie aprindeți-I în cale,/ Că-n veci Lumina lumii scapă de sub obroc./ În imn de biruință, copile din
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
de amănunte, în unele cazuri, istoria celor mai multe dintre ele. Verigheta de argint, era „veriga” ce-o legase pe bunica de bunicul, în fața altarului, la biserica din sat, în urmă cu mai bine de șaizeci de ani. Cercelul de aur - o podoabă cu o lucrătură simplă, constând dintr-o sferă de mărimea unui bob de mazăre, prinsă de o tortiță încovoiată, în formă de „U” întors, ce servea la prinderea de lobul urechii - era piesa care-i mai rămăsese, din perechea pe
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
timpul expunerii, ele făcând obiectul unor lucrări de vastă întindere. Alături de acestea o foarte mare însemnătate mai constă în ”găteala capului” ce de asemenea se deosebește de la o zonă la alta, prin frumusețea țesăturilor și a broderiilor sau a celorlalte podoabe. La marame, năframe, cepse sau cununi se adaugă și diverse accesorii vestimentare românești ce vin în completarea ansamblului cum ar fi brâiele și betelele. În timp specialiștii au găsit în evoluția costumului popular detalii de influență occidentală și orientala ce
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și aur celor din clasele privilegiate. Cele mai multe podoabe erau din argint și se foloseau pentru prinderea pelerinelor (atît la femei cît și la bărbați). Femeile mai purtau în jurul gîtului
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și aur celor din clasele privilegiate. Cele mai multe podoabe erau din argint și se foloseau pentru prinderea pelerinelor (atît la femei cît și la bărbați). Femeile mai purtau în jurul gîtului colane, mărgele din bronz, din sticlă, iar pe mîini brățări spiralice, lanțuri, mai rar inele și cercei. Se considera
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
din argint și se foloseau pentru prinderea pelerinelor (atît la femei cît și la bărbați). Femeile mai purtau în jurul gîtului colane, mărgele din bronz, din sticlă, iar pe mîini brățări spiralice, lanțuri, mai rar inele și cercei. Se considera că podoabele scumpe erau purtate numai de cei avuți. Se practică și tatuajul, care era considerat semn de noblețe. În decorul podoabelor deseori sînt reproduse imagini de ființe umane și animale, motive vegetale sau fantastice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire sau îmbinări
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
colane, mărgele din bronz, din sticlă, iar pe mîini brățări spiralice, lanțuri, mai rar inele și cercei. Se considera că podoabele scumpe erau purtate numai de cei avuți. Se practică și tatuajul, care era considerat semn de noblețe. În decorul podoabelor deseori sînt reproduse imagini de ființe umane și animale, motive vegetale sau fantastice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate. Asortate cu costumul de forme simple cu o gamă cromatică modestă bijuteriile
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
se ține pe umeri având o mânecă în față. Încălțămintea Maramureș: opincile din pile de vită cu obiele țesute din lână albă vor fi înlocuite de cizmele negre (uneori și roșii) cu toc și cu ornamente la călcai(ținte) Anexe, podoabe: Un rol aparte în ținutele femeilor aveau bijuteriile și accesoriile vestimentare. Datorită calităților materialelor din care au fost confecționate unele din acestea pot fi analizate pe viu, deoarece sînt păstrate în colecțiile muzeelor lumii. Podoabele și obiectele din metal prețios
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ornamente la călcai(ținte) Anexe, podoabe: Un rol aparte în ținutele femeilor aveau bijuteriile și accesoriile vestimentare. Datorită calităților materialelor din care au fost confecționate unele din acestea pot fi analizate pe viu, deoarece sînt păstrate în colecțiile muzeelor lumii. Podoabele și obiectele din metal prețios - culminând cu brățările dacice - găsite în săpăturile arheologice dau dovadă de multă măiestrie și ingeniozitate. Maramureș: zgărdanul apare sub o formă inedită (zgarda scumpă) , adică a unor șiruri de 20-30 de mărgele de coral, purtate
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
zvăpăiată de mândruță, care îmi căuse cu tronc, pe nume Xenia, o georgiancă brunetă al cărei păr mă fermeca numai la gândul că-l pot săruta sau să-mi pun capul la pieptul ei și să fiu acoperit cu acea podoabă ce se revărsa în onduleuri mari cu sclipiri de abanos. Ce noroc pe mine că în clipa următoare Xenia a apărut ca un înger și a dat nas în nas cu mine, și uitând de indicațiile „tovărășești” ale lui Ceapaev
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
artistică, aerisită, limpede, calmă este lumea din care își face izvor de inspirație C.D. din Tg. Neamț, unde roditor și activ este pămîntul, harnic și sensibil omul, capabil de cîntec și de sărbătoare. A vedea și a imagina cu ajutorul cuvintelor, podoabe deosebite pentru locuri și pentru oameni dragi, iată ce reușește să facă acest copil-poet”. Farhad Azizi, scriitor, Afganistan, Marea Britanie: „Această carte de poezie a transformat-o pe mama mea dintr-o persoană căreia nu-i plăcea deloc poezia într-un
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
Vulcan, Petroșani, Bănița, Boli, dar nu în ultimul rând la Jieț, Popi, Malea, Lonea și Petrila, materializate prin monede aparținând diferitelor perioade, unelte rudimentare din piatră și fier, arme, vase de ceramică, fibule din bronz și din argint, obiecte de podoabă, un mormânt rudimentar cu două schelete umane, o lespede de mormânt roman, unelte de spălat aurul, moriști de mărunțit grâul, statuete de bronz aurit atribuite lui Ares sau Alexandru Macedon. După Teglaș Gabor, director al Muzeului din Deva, meritul primelor
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
SPIONAJ ÎN ANTURAJ A devenit spionajul simbolul modernității, Se suspectează savanții, culmea imbecilității. Se informează pe rupte diavolii și dumnezeii, Mare este-ncrâncenarea când se spionează zeii! Se spionează pe față chiar și morții din morminte Sisteme de ascultare acum sunt podoabe sfinte. Președinții multor state sunt cei mai temuți spioni, Lumea este divizată de bogați și francmasoni. Au ajuns toți veneticii care n-au avut o țară Să ne distruga trecutul cu vechime milenară. Ne amenința pe stradă, în biserici, în
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
vorbă bună-n orice dimineață. Când vrei să ai, învață-ntâi să dărui O mângâiere și un umăr tare. Fii tu răspuns la propria-i întrebare, Altfel de faci, încrederea i-o nărui. Ocara schimbă lacrimi în rubine, Nu ca podoabe ce ornează gâtul, Ci pete pe obraz mânjind trecutul, Al meu și-al vostru, triste filistine. *** Referință Bibliografică: Filistine / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu
FILISTINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359835_a_361164]