814 matches
-
Humoresque» pentru orchestră. Orchestră «Point Loma» interpretat cu succes Suita nr.1 pentru orchestră de coarde. Concertele de autor din creațiile lui Arkady Luxemburg au trecut cu succes în sălile Ateneum și Sân Diego Public Library. Creații pentru orchestră simfonica Poemei simfonice Andrieș (după motivele poveștilor moldovenești, 1962), Simfonieta (1970); pentru voce și orchestră simfonica - Balada (text A.Codru,1975); pentru orchestră cu coarde - Preludiu (1967), Patru melodii moldovenești (1971); pentru pian și orchestră simfonica - Concert (1965), Concert tineresc (1975); pentru
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
Frunză - și o evreică - Lelia -, nepoata lui Manasse Cohen din Fălticeni. Datele despre biografia lui sunt incerte și contradictorii. Și-a pierdut de timpuriu părinții, evrei din orășelul Jezierzany, din Galiția, și a fost crescut de o bunică, așa cum sugerează poema "Radu". În anul 1868 , adolescent fiind, se stabilește la Hârlău, unde învață limba germană cu un profesor particular. Devine învățător la Sadagura, apoi, este contabil la Bacău, pregătindu-se să-și dea bacalaureatul la Suceava. În toamna lui 1869 a
Ronetti Roman () [Corola-website/Science/315396_a_316725]
-
de conștiință.” (Ion Ciocanu, "Scriitorii Moldovei în lectura copiilor și adolescenților", 2004) „Zadnipru a fost poetul care a crescut poeți... Fără numele lui Petru Zadnipru nicio antologie a poeziei basarabene nu va fi completă.” (Vasile Romanciuc, "Scriitorii Moldovei...", 2004) „Antologica poemă "Moldovenii", dincolo de duioșie și proverbială bunătate, dincolo de omenia dovedită, repetat, chiar de autor (...), dincolo de existența neconflictuală a antitezelor, pare a prevesti "râsu-plânsu" nichitian: "La un colț de masă plâng/ La alt colț de masă cântă". Iar sufletul - "glob cu două
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
de ani de la unirea Moldovei cu Țara Românească, la Grădiștea a fost organizată o mare serbare populară, prilej cu care au fost prezentate de către corul școlii o suită de cântece patriotice acompaniate la vioară de către învățătorul Ion Brătulescu și o poemă alegorică pregătită de studentul de la teologie - grădiștean și el - Ion Roman. (Ibidem). În anul 1916, este consemnată o Casă de sfat și de citire la Grădiștea, condusă de învățătorii satului, ce organiza șezători culturale din programul cărora făceau parte expuneri
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
în "Convorbiri literare". În "Istoria ideilor mele", Alexandru Dimitrie Xenopol își amintește de o „luptă strașnică” între trei filologi de seamă, Vasile Burlă, Bogdan Petriceicu Hasdeu și Alexandru Cihac, cu privire la la etimologia cuvântului rață, eveniment ridiculizat de el într-o poemă eroi-comică, cu titlul "Rața lui Burlă". În vara anului 1885, prietenii din Iași ai lui Mihai Eminescu, mai ales profesorii Vasile Burlă și Petre Novleanu, dr. De Max, Ion Creangă, dar și mulți alti admiratori, au adunat banii necesari urmării
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]
-
orchestră, p.a. 8 iunie 1984, Filarmonica Moldova Iași, dirijor George Vintilă • "Românie, țară de vis", cantată pentru bariton, cor și orchestră, p.a. 3 mai 1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova Iași, 9 octombrie 1992, Gheorghe Roșu, bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru Morariu Coruri • "Peisaj", madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
o scrisoare trimisă de Sarah Helen Whitman, una dintre femeile pe care Poe le-a iubit, și care a fost publicată de Mallarmé în anexele traducerii franceze a operei poetice a lui Poe: „Mărturisesc că nu am înțeles nici eu poema, cu toate că am fost captivată de decorul funebru și de vraja muzicii ei, înainte ca tema să-mi fi fost explicată de Poe: el a scris-o sau a conceput-o într'o noapte, la Fordham, în toamna care urmă morții
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
Mary, ieșind în fugă dintr-un bar pentru că nu mai avea bani: Primul traducător în limba română, Emil Gulian, îl considera „una dintre poemele în care atmosfera specific poescă este cu deosebire și desăvârșit realizată, dar în același timp o poemă ciudată, târziu înțeleasă de cei care căutau cu orice preț în ea altceva decât poezia”.
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
antice, orfice, mioritice” . Identitatea românească a discursului lui Enescu este una rezultată din fuziunea limbajului și expresiilor melodice tipice folclorului românesc cu amprenta personală a compozitorului. Legătura strânsă cu folclorul românesc s-a dovedit încă din lucrările din tinerețe, ca "Poema Română" și cele două "Rapsodii", fiind prezentă pe tot parcursul evoluției lui Enescu, până la compozițiile din ultimii ani ai vieții, ca "Uvertura de concert pe teme cu caracter popular românesc" (1948) și "Simfonia de cameră" (1954). Enescu traversează cu subtilitate
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
lui George Enescu, autorul a ales ca viziunile și stările de spirit din care s-a inspirat să fie mărturisite fără echivoc prin titluri sugestive. Prima oară, cu aproximativ 40 de ani înainte, Enescu a recurs la această soluție în "Poema română, op.1", iar mai apoi, pentru a treia și ultima dată, în "Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
fără pauză la ultima mișcare, unde întreaga orchestră evocă cu însuflețire o petrecere țărănească dintr-o zi de sărbătoare. Încheierea Suitei în acorduri masive și luminoase este ca „o glorificare a optimismului robust al poporului muncitor de la țară.” Întocmai ca Poema română și "Impresii din copilărie", programul Suitei a treia urmărește succesiunea zi-noapte-zi . Aici se poate observa din plin talentul lui Enescu de a transforma scriitura descriptivă într-un limbaj și domeniu autonom de dezvoltare și expresie muzicală. Melodica enesciană este
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Casei Regale a României. Seara va debuta cu interpretarea Imnului Regal, scris de Eduard Hübsch, cântat oficial prima dată în România în anul 1884, la încoronarea Regelului Carol I. Ulterior, imnul a fost inclus de George Enescu la finalul lucrării Poema Română. Programul va continua cu Concertul în re major pentru vioară și orchestră, op. 61de L. Van Beethoven și cu Simfonia nr. 4 în mi minor, op. 98 de J. Brahms. William Kunhardt. Foto - Marcus Maschwitz Câștigător al Premiului James
Concert Regal la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105534_a_106826]
-
trebuie să li se redea fără despăgubire proprietățile lor legitime. În același an, Bălcescu pleacă la Paris, unde îi regăsește pe Mihail Kogalniceanu, C.A. Rosetti, Ion Ghica și Ion și Dimitrie Brătianu. Începe să strângă date pentru o plănuită poemă istorică închinată lui Mihai Viteazul, pentru care se duce și la Roma, Napoli și Palermo. Aici se întâlnește cu Vasile Alecsandri si Elena Negri. Un moment capital este, după întoarcerea în Franța, participarea lui directă la Revoluție, în februarie 1848
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]