7,468 matches
-
oricărui început o realitate scripturală: "Am râs m-am distrat m-am dat peste cap/ am inventat bărbați din hârite/ din tălpi până-n creștet plini ochi de cuvinte[...] Am aruncat cuvântul în aer/ Și o ploaie de aur a fecundat poeta din mine [...] Doamne, lasă-mă numai femeie/ Vreau să fiu Leda cu lebăda între picioare". (Leda cu lebăda) Sexualitatea invocată este una benignă, parte din jocul retoric, căci nu în carnea trupului se ascunde nevoia apropierii și îmbrățișării, ci în
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
volum de patru sute de pagini, cu un ingenios titlu interogativ, Cine sunt eu?, Ana Blandiana a publicat interviurile pe care le-a acordat în ultimii douăzeci și cinci de ani. Cine le citește se îmbată de frumusețea ideilor. În nici unul din ele poeta nu alunecă în "noroiul greu al prozei" vieții de fiecare zi. Ea refuză instinctiv o prea mare familiaritate cu partenerul de discuție. Nu este arogantă, nici măcar distantă, ci are pur și simplu o atitudine demnă. Îi repugnă acea apropiere sufletească
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
pe care un eseist contemporan o numea "o căldură de grajd" (și care este practicată pe scară largă în presa noastră de după 1989). Păstrarea acestei atitudini este favorizată de împrejurarea că mulți dintre scriitorii și ziariștii care i-au luat poetei interviuri sunt ei înșiși adepți ai unui stil gazetăresc elegant. Este suficient să menționăm câteva nume - George Arion, Constantin Coroiu, Dan Rotaru, Sanda Faur, Mircea Iorgulescu, Nicolae Băciuț, Tia Șerbănescu, Cornel Nistorescu, Ovidiu Șimonca, Pavel Chihaia, Dumitru Chirilă, Mihai Creangă
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
maliție, într-o tehnică a disimulării perfect însușită. Ana Blandiana nu simulează elevația, ci chiar este elevată. Dacă ar vrea să fie vulgară, abia atunci ar trebui să se prefacă și în mod sigur n-ar reuși să fie convingătoare. Poeta este una dintre ființele cele mai autentic spiritualizate, din câte evoluează azi pe scena vieții publice. Nu întâmplător, pseudonimul Ana Blandiana a devenit de multă vreme mai real decât numele din acte, Otilia-Valeria Rusan (înainte de căsătorie - Coman). Identitatea literară a
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
e ca și cum ai face declarații de dragoste părinților, față de care jurămintele de credință și mărturisirile de iubire nu mai au nevoie de cuvinte pentru că sunt înscrise în celule și în cromozomi." Interviurile de după 1989 impresionează prin participarea sufletească dureroasă a poetei la evenimentele din România. Ea poate spune ca Eminescu: "Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus..." Cu toate acestea, Ana Blandiana nu se lamentează prozaic și nici nu recurge la invective pentru a-i stigmatiza pe cei vinovați de imensa
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
în est. MARTE - vizibilă dimineața în sud-est. JUPITER - vizibilă seara în sud-vest. SATURN - vizibilă seara în sud-vest. l 4 aprilie - LUNA la apogeu. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 29 martie Elena Farago Acum 125 de ani s-a născut poeta română Elena Farago (pseudonimul lui Elena Paximade). Opera sa cuprinde versuri simboliste („Șoaptele amurgului“, „Șoapte din umbră“) discret meditative, de inspirație erotică, povești pentru copii („Să fim buni“, „Gândăcelul“, „4 gâze năzdrăvane“ ș. a), dar și traduceri. Duminică, 30 martie
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
Nicolae Manolescu Spre sfârșitul anului, Nina Cassian va împlini 90 de ani. Cândva foarte la modă, inconstanta poetă pare astăzi ieșită din cărți, și nu numai din cauza faptului că trăiește de ani buni în SUA, dar și din cauză că noua critică o vede definitiv rătăcită printre dunele de nisip ale deșertului realist-socialist. Jurnalul ei publicat acum câțiva ani, Memoria
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
tăcerile tactice. Mai ales că nu e vorba numai de lașități, ci și de gesturi de curaj sau de grele încercări la care au fost supuși în anii 1950. Am ales să vorbesc despre debutul Ninei Cassian, ale cărui peripeții poeta le-a relatat parțial în prefața la o antologie proprie. Pe larg, le-am înfățișat eu însumi în Istoria critică. Cred mai e bogată în învățăminte reamintirea acestei pagini dureroase din biografia literară a poetei decât un articol cuviincios la
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
Ninei Cassian, ale cărui peripeții poeta le-a relatat parțial în prefața la o antologie proprie. Pe larg, le-am înfățișat eu însumi în Istoria critică. Cred mai e bogată în învățăminte reamintirea acestei pagini dureroase din biografia literară a poetei decât un articol cuviincios la aniversară. Cât de modernă era poezia Ninei Cassian în volumul de debut La scara 1/1 din 1948 ne putem da seama fie și numai luând în considerare numele imprudent menționate de Ov.S. Crohmălniceanu în
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
1956 lipsesc, că „stupefiantul comentariu” din ziarul partidului i-a „schimonosit temporar cariera”. Intitulat exortativ Să smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, comentariul pleca, s-ar zice, de la presupunerea că pozițiile cu pricina trebuiau smulse atât de poetă, cât și de cronicarul „Contemporanului”. Acesta din urmă le-a smuls fără discuție, pe ale lui, nemaiocupându-se o bucată de timp decât de lupta de clasă din romanul realist-socialist. Poeta s-a conformat și ea, ba chiar mai mult
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
presupunerea că pozițiile cu pricina trebuiau smulse atât de poetă, cât și de cronicarul „Contemporanului”. Acesta din urmă le-a smuls fără discuție, pe ale lui, nemaiocupându-se o bucată de timp decât de lupta de clasă din romanul realist-socialist. Poeta s-a conformat și ea, ba chiar mai mult, s-a dus pe un șantier, la fața locului, adică: „Tovarăși din șantierul Someșeni,/v-am cunoscut ieri și iată,/azi versurile vin singure să se-așeze-n brigadă,/la rând, ca voi
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
aceeași lună în care au fost publicate atât primele patru versuri, cât și cele patru care le-au urmat: februarie 1948. După cum ne putem da seama, fața locului nu mai arăta umflată. Săpuneala din ziarul partidului i-a prins bine poetei. Iat-o scriind, doar un an mai târziu, An viu nouă sute și șaptesprezece, o carte inspirată, conform mărturisirii proprii, din „uriașa operă” înfăptuită de Molotov, Voroșilov, Jdanov și de, cu voia dumneavoastră, ultimul pe copertă, Iosif Vissarionovici Stalin. S-ar
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
An viu nouă sute și șaptesprezece, o carte inspirată, conform mărturisirii proprii, din „uriașa operă” înfăptuită de Molotov, Voroșilov, Jdanov și de, cu voia dumneavoastră, ultimul pe copertă, Iosif Vissarionovici Stalin. S-ar spune că doar poezia i-a fost schimonosită poetei, nu și cariera. Care devine strălucitoare ca o stea roșie. O găsim selectată în Poezia nouă din RPR, antologia oficială din 1952. Tot ce va scrie de aici înainte Nina Cassian va fi onest, moral și acceptabil literar, mai ales
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara (str. Miron Costin nr. 2), o întâlnire literară pe următoarele teme: premiul obținut la Paris de Editura Augusta, despre care vor vorbi directorul general Anca Augusta, Adrian Dinu Rachieru, consilier editorial, și poeta Manolita Dragomir Filimonescu; evocare Aurel T. Bugariu făcută de scriitorul Mircea Șerbănescu; moment muzical-poetic Mihai Eminescu. ( S. P.) Centru de studii Vineri, 17 ianuarie, ora 16,00, se inaugurează primul birou local al Fundației Centrului Național de Studii pentru Medicină
Agenda2003-3-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280593_a_281922]
-
nu-l bănuiau, ci pe fratele român de dincolo de Carpați, care le aducea, prin versuri și prin farmecul cuvintelor sale, solia frumuseții și a sentimentelor ce legau pe fiii aceluiași popor” - i-a relatat Emilia Lungu-Puhallo, ea însăși ziaristă și poetă, lui Aurel Cosma jr., care, la rându-i, este citat cu însemnările din „Prin Timișoara de altădată“ în mai toate scrierile despre urma lui Eminescu în Banat. Copist de roluri pentru teatru, sufleur, secretar al lui Mihail Pascaly, Eminescu din
Agenda2003-3-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280600_a_281929]
-
Timișoara va avea loc lansarea cărții de poezie bilingvă - română-maghiară - „Din iubire dor de pace - Szeretetből békevágy“ de Francisc/Ferenc Márton. Vor cuvânta poetul Petru Ionică de la S.C. „Timlibris“ S.A. , Eugenia Tonenchi, directorul Editurii Mirton, criticul de artă Deliu Petroiu, poeta Mariana Strungă, criticul de artă Adrian Dinu Rachieru și traducătoarea Ildikó Gabos-Foarță. Fiecare exemplar pus în vânzare la Librăria „M. Eminescu“ poartă dublul autograf al autorului. ( I. S.) Vinuri Miercuri, 5 martie, de la ora 19, la restaurantul „Boavista“ din Timișoara
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
în ultima vreme". Pe direcțiile de implicare în actul comunicării a fiecăruia dintre termenii subliniați, se manifestă dezbaterile jurnalistei Diana Popescu. Dintre zecile de formulări memorabile, originale prin puterea de asociere, prin rapida aerisire cu o figură de stil (deh, poetă!), aș reține doare câteva, ele putând figura într-o antologie tema tică, menită să aibă câteva zeci de subteme mărturisitoare. Așadar: În bătaia vânturilor dinspre Europa, e de dorit să nu ne mai însușim psihologia muchiei de cuțit"; "instituțiile europene
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Canada. Aici se fac schimburi de opinii și se ia pulsul vieții literare. O altă acțiune a redacției este începutul stabi lirii unor punți literare cu țara prin intermediul unor tineri scriitori ca Daniela Gîfu, Iuliana Onofrei, sau Elena Olariu și poeta Daniela Voiculescu și alții. Cu prilejul acestei zile aniversare, 15 martie, urez stimaților cititori, colaboratorilor, colectivului redacțional, distinsului redactor sef, fondator al acestei prestigioase reviste, domnul Victor Roșca mult succes în continuare, sănătate, fericire, reali zări deosebite pe plan publicistic
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
feu a fost oferit pentru a răsplăți sprijinul cuasi-permanent acordat festivalului de către Corneliu Leu. Următorul trofeu de acest fel va mai fi acordat la ediția a X-a. A fost oferit, pentru prima oară, Trofeul „Julieta la Mizil” unei frumoase poete de numai 19 ani, Lazăr Denișa, din Buzău, care a participat la secțiunea Poezie. Membri juriului au apreciat calitatea textelor trimise, atât la Poezie cât și la Epigrama. George Stâncă a mărturisit invitaților că a fost foarte impresionat de nume
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
consumat, aproape constant, sub semnul traumei. Pentru cei care asociază automat numele „Ana Blandiana” de cel al triumfului în cariera literară, deci în viață, lectura volumului va provoca un șoc. Știau, mă gândesc la cei de dinaintea lui decembrie ‘89, că poeta mai are din când în când „unele probleme” cu aparițiile editoriale sau în reviste, că îi poartă poeziile copiate de mână tocmai pentru că volumele ei au dispărut din librării. Dar de aici și până la calvarul pe care l-a trăit
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
de patru ori mai putine șunt în engleză, cîteva, hibride, iar una în așa-zisa limba spargă, ingenioasa-i jonglerie fonetica, inspirată, poate, de capriciile muzicale. Fiecare text juxtapune originalul și versiunea italiană. Nu întîmplător, după ce în terțina „Limbaj”/„Language” poeta se identifică cu un șuierat bilingv// just a bilingual hissing, în final își plasează declarația de fidelitate: Chiar de voi fi îngropată/ într-o străină țărână/ tot învia-voi odată/ în limba română. În muzicală italiană, catrenul are chiar o
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
deplasezi care de televiziune și să transmiți în direct „evenimentul” - ni se pare absolut aiuritor. Pe ce lume trăim? Din sumar Numărul 3 din martie al CONVORBIRILOR LITERARE ne întâmpină cu interviul hazliu pe care Lucian Vasiliu i-l ia poetei Ana Blandiana. Chestionarul cu accente ludice cuprinde numai întrebări cu tentă veselă, dar poeta știe să dea un ton serios chiar și răspunsurilor în aparență frivole. Iată o mostră de conversație: „Sunteți colecționară (de timbre, clopoței, carte rară, artă plastică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2627_a_3952]
-
aiuritor. Pe ce lume trăim? Din sumar Numărul 3 din martie al CONVORBIRILOR LITERARE ne întâmpină cu interviul hazliu pe care Lucian Vasiliu i-l ia poetei Ana Blandiana. Chestionarul cu accente ludice cuprinde numai întrebări cu tentă veselă, dar poeta știe să dea un ton serios chiar și răspunsurilor în aparență frivole. Iată o mostră de conversație: „Sunteți colecționară (de timbre, clopoței, carte rară, artă plastică, manuscrise etc)? Iubiți pisicile, cîinii, păsările? Alte pasiuni?” Replica poetei: „Nu colecționez decît pagini
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2627_a_3952]
-
cu tentă veselă, dar poeta știe să dea un ton serios chiar și răspunsurilor în aparență frivole. Iată o mostră de conversație: „Sunteți colecționară (de timbre, clopoței, carte rară, artă plastică, manuscrise etc)? Iubiți pisicile, cîinii, păsările? Alte pasiuni?” Replica poetei: „Nu colecționez decît pagini scrise, în schimb mi-ar plăcea să am tot felul de animale, dacă aș avea timp să am grijă de ele. Cu maidanezii am relații excelente, iar pentru pisici am o admirație de natură aproape filosofică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2627_a_3952]
-
22 în total. Pe locul doi ca participare sa aflat Mexicul cu 11 participanți și pe locul trei Japonia, cu 5 participanți. Din țara gazdă au participat la congres 5 poeți, incluzând-o pe organizatoarea acestei ediții a congresului, distinsa poetă Mary Ann Lackovich. În Antologia pe 2011 a WCP de 318 pagini color (păcat că are unele defecte tehnice, foile s-au dezlipit, lipsesc multe poze de poeți dar a mea este!), au semnat poezii și eseuri aprox. 70 de
Cel de-al 31-lea Congres mondial al poeȚilor - XXXI. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_400]