2,275 matches
-
Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 193. 866 V. Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduit par Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 108. (Texte source în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) Ce poème, qui contient des accents heideggériens, se veut cri du poète blessé par le matériel, qui voudrait vivre dans la transcendance même. 867 Alain Duveau, " Lucian Blaga : le sacré et le contingent ", în Leș marches
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le contingent ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 49. 868 Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 108. (Texte source : " întrebările lumii ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 869 Andrea Genovese, " Lettre ouverte à Mariana Bojan ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 50. 870 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 192. 871 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 299
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paul Miclău, op. cît., p. 59-60. C'est nous qui soulignons. 884 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 425. (Texte source : " până la ultimile hotare ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 885 Par exemple, le poème programmatique de Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) annonce, dans un langage poétique, la conception sur le mystère
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans un langage poétique, la conception sur le mystère et la connaissance luciférienne. V. Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, în Opera poetica, op. cît., p. 19. 886 V. George Gană, " Prefață ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 5 : " Lucian Blaga n-a fost, se știe, numai poet. El este cel dintâi scriitor român care s-a realizat la nivel major în cele două domenii ale culturii: poezie și filosofie. Aceste zone ale operei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.// Privește în jos! Privește-ndelung, dar să nu vorbim./ S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul./ Din poarta-nălțimei și până-n vale/îmbătrânește, ah, cât de repede, apa. Și ceasul. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, p. 182.) 895 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 194. 896 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 301. 897 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 194. 898 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
http://dexonline.ro/definiție/tălmăcire, consulté le 9 janvier 2011. 983 V. Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 228. (Texte source în Lucian Blaga, Operă poetica, Humanitas, Bucarest, 2010, p. 456.) 984 V. Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor " (" Faust et le problème de la traduction "), în Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, op. cît., p. 113-124. L'article a été publié premièrement dans la revue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par la pénétration systématique dans leș domaines de la connaissance leș plus variés. Leș exploitations littéraires du modèle sémiotique deviennent une véritable mode et obligation du moment. " 1101 V. André Martinet, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 ; Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatică Decameronului, Editura Univers, București, 1975. 1102 V. Paul Miclău, Signes poétiques, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Selon Marină Mureșanu Ionescu, cet ouvrage était déjà annoncé par son activité de linguiste, pédagogue et traducteur de poésie : " Par ailleurs, le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Nous illustrons la présence de ce motif dans leș Chapitre V et VI qui, à part l'analyse comparative des traductions, comprennent également un bilan des traits stylistiques des poèmes de Blaga. V., à titre d'exemple, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., des poèmes comme Munte vrăjit (p. 171), Cetire din palmă (p. 159), Arhanghel spre vatra (p. 181), Trezire (p. 201), La mănăstire (p. 75), Pe ape (p. 125), Poetul (p. 233). V. également Alexandra Indrieș, Corola de minuni
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Idem, p. 58. C'est nous qui soulignons. 1229 V. Lucian Blaga, Poetul (Le poète), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 227 et Lucian Blaga, Stihuitorul, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 456. 1230 Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 57. 1231 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1232 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1233 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1234
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
blanc accomplit un rôle bien précis dans la régie des poèmes de Blaga : " Hiatusul este marca unei unități și a unei legături supra-lingvistice. Spațiul alb, în esență, nu este astfel aberant, dimpotrivă, e necesar, e provocat, cerut parcă de logică poetica a textului. " V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 155. (" L'hiatus est la marque d'une unité et d'une liaison supralinguistique. L'espace blanc, dans son essence, n'apparaît pas comme aberrant, bien au
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
princesses) în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 157 et respectivement 213. 1426 L'adjectif est à retrouver également dans le poème Tâlcuri, în Opera poetica, op. cît., p. 327. 1427 Le volume Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., préserve la version d'origine des poèmes de Blaga. Nous avons analysé le poème La cumpăna apelor et nous avons constaté qu'il s'agit, vraiment, de l'adjectif " ducăuș " (" de départ "), création inédite de Blaga, et non
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ajoute une virgule dans le texte cible pour signaler une pause avânt le complément circonstanciel de temps : " À l'aube, quand le jour va enflammer la nuit [...]. " Texte source : " În zori când ziua va aprinde noaptea [...]. " V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 27. 1435 V. Lucian Blaga, Pax magna (Pax magna), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 187. 1436 Leș modifications au niveau de la ponctuation dans la version de Sanda Stolojan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și reale, și a categoriilor lor active - difuziunea, influențele și paralelismele. Cercetarea informează asupra principalelor direcții de investigare, cât și asupra tendințelor care vizează extinderea abordării sistematice și istoric-filologice. D. pune în acest sens accentul pe orientarea spre stilistică și poetica generală, manifestând rezerve față de direcția estetizantă a unor școli din străinătate. În studiile aplicative, stăruie, în schimb, asupra câtorva probleme, cum ar fi permanența realismului, ca și asupra unor mari personalități (Diderot, Gogol, Th. Mann ș.a.), încercând apoi să definească
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Sanda Cordoș, Ritmul respirației, TR, 1991, 37; Eugen Simion, Promoția ’90, L, 1991, 6; Sebastian Vlad Popa, 1 + 3, CC, 1991, 10-12; Andreea Deciu, Practica și teoria, RL, 1994, 42; Ioana Pârvulescu, Un romancier promițător, RL, 1995, 6; Cristina Necula, Poetica textelor de neființă, CC, 1995, 1-2; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 60-61; Dan C. Mihăilescu, Eseul inconfortabil, „22”, 1998, 38, 39; Marian Victor Buciu, O carte vrea să bântuie prin cultura română, R, 1999, 4; Luminița Marcu, De-a
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
precum și la „Secolul 20”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Debutează că traducător de literatură română în 1972, cu transpunerea în italiană a optzeci de poezii de Marin Sorescu, autor al carui admirator și exeget va rămâne. O antologie din opera poetica a lui Tudor Arghezi, publicată tot în 1972, la prestigioasa editură Einaudi din Torino, si pentru care va fi distins cu Premiul „Città di Monselice”, îl va impune că redutabil cunoscător al tradiției poetice românești. Treptat va fi interesat îndeosebi
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
îndrumar istorico-filologic) (1981) ș.a. O preocupare aparte a constituit-o studierea versificației „moldovenești”, autorul oferind, într-o carte scrisă în limba rusă (1985), o imagine de ansamblu asupra evoluției versului de la începuturile lui până în perioada contemporană. Interpretările lui C. privind poetica eminesciană au fost sintetizate în studiul monografic Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului, apărut în 1996. În lucrarea Comunități folclorice moldo-bulgare (1995), pe baza unui bogat material faptic, sunt relevate aspecte comune, asemănări și afinități între
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
constituit-o studierea versificației „moldovenești”, autorul oferind, într-o carte scrisă în limba rusă (1985), o imagine de ansamblu asupra evoluției versului de la începuturile lui până în perioada contemporană. Interpretările lui C. privind poetica eminesciană au fost sintetizate în studiul monografic Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului, apărut în 1996. În lucrarea Comunități folclorice moldo-bulgare (1995), pe baza unui bogat material faptic, sunt relevate aspecte comune, asemănări și afinități între folclorul românesc și bulgar la nivel de personaje
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
versificației „moldovenești”, autorul oferind, într-o carte scrisă în limba rusă (1985), o imagine de ansamblu asupra evoluției versului de la începuturile lui până în perioada contemporană. Interpretările lui C. privind poetica eminesciană au fost sintetizate în studiul monografic Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului, apărut în 1996. În lucrarea Comunități folclorice moldo-bulgare (1995), pe baza unui bogat material faptic, sunt relevate aspecte comune, asemănări și afinități între folclorul românesc și bulgar la nivel de personaje, motive, subiecte, specii
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
o carte scrisă în limba rusă (1985), o imagine de ansamblu asupra evoluției versului de la începuturile lui până în perioada contemporană. Interpretările lui C. privind poetica eminesciană au fost sintetizate în studiul monografic Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului, apărut în 1996. În lucrarea Comunități folclorice moldo-bulgare (1995), pe baza unui bogat material faptic, sunt relevate aspecte comune, asemănări și afinități între folclorul românesc și bulgar la nivel de personaje, motive, subiecte, specii literare, poetică. C. este coautor
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
1974; Versul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1977; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Busola filologului cercetător (Scurt îndrumar istorico-filologic), Chișinău, 1981; Moldavskoe stihoslojenie: istoria, teoria, tipologhia [Versificația moldovenească: istoria, teoria, tipologia], Chișinău, 1985; Comunități folclorice moldo-bulgare, Tiraspol, 1995; Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului), Chișinău, 1996. Ediții: M. Eminescu, Poezie populară, Chișinău, 1970; C. Stamati-Ciurea, Opere, Chișinău, 1978 (în colaborare cu Vasile Ciocanu); Veronica Micle, Poezii, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
contemporan, Chișinău, 1977; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Busola filologului cercetător (Scurt îndrumar istorico-filologic), Chișinău, 1981; Moldavskoe stihoslojenie: istoria, teoria, tipologhia [Versificația moldovenească: istoria, teoria, tipologia], Chișinău, 1985; Comunități folclorice moldo-bulgare, Tiraspol, 1995; Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului), Chișinău, 1996. Ediții: M. Eminescu, Poezie populară, Chișinău, 1970; C. Stamati-Ciurea, Opere, Chișinău, 1978 (în colaborare cu Vasile Ciocanu); Veronica Micle, Poezii, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Busola filologului cercetător (Scurt îndrumar istorico-filologic), Chișinău, 1981; Moldavskoe stihoslojenie: istoria, teoria, tipologhia [Versificația moldovenească: istoria, teoria, tipologia], Chișinău, 1985; Comunități folclorice moldo-bulgare, Tiraspol, 1995; Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului), Chișinău, 1996. Ediții: M. Eminescu, Poezie populară, Chișinău, 1970; C. Stamati-Ciurea, Opere, Chișinău, 1978 (în colaborare cu Vasile Ciocanu); Veronica Micle, Poezii, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976, 211-218; C. Popovici, O
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
Eminescu, Poezie populară, Chișinău, 1970; C. Stamati-Ciurea, Opere, Chișinău, 1978 (în colaborare cu Vasile Ciocanu); Veronica Micle, Poezii, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976, 211-218; C. Popovici, O carte meritorie și binevenită despre poetica eminesciană, „Știința”, Chișinău, 1996, 12. V.C.
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
o problemă intelectuală” (interviu de Ioan Morar), RL, 1993, 14; Ileana Alexandra Orlich, Song of My Emerging Self: The Poetry of Andrei Codrescu, MELUS, 1993, 3; Autobiography & Postmodernism, îngr. Kathleen Ashley, Leigh Gilmore și Gerald Peters, Amherst, 1994; Ioana Pârvulescu, Poetica exilului, RL, 1995, 19; Emanuel Tânjala, Dan Cristian Turturica, „România” de la New York la Los Angeles, București, 1997, 319-326; Richard Collins, Andrei Codrescu’s Mioritic Space, MELUS, 1998, 4; Florea Firan, Întoarcerea lui Andrei Codrescu, R, 1998, 1; Gabriel Stănescu, Un
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
Pompiliu Constantinescu, Eseuri critice, București, 1947, 161; [Emilian I. Constantinescu], DCL, I, 127-128, II, 135-139; Teodor Neș, Liceul „Em. Gojdu” la 50 de ani, Oradea, 1971, 110; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 578; Bucur, Istoriografia, 377-380; Dorin Teodorescu, Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978, 13-14; Scrisori - Densusianu, I, 211-214; Valentin Chifor, O restituire necesară: Emilian I. Constantinescu, F, 1984, 2; Dicț. scriit. rom., I, 646-648. R.Z.
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]