1,721 matches
-
filmului pasiv în mediile agresive este de o importanță majoră pentru durata de viață a echipamentelor și componentelor industriale. În anumite aplicații, condiția de pasivitate poate fi obținută prin utilizarea unei valori a potențialului în zona C-G, fie prin polarizare potențiostatică fie prin protecție anodică. Pentru multe metale și aliaje, care prezintă un comportament pasiv, filmul pasiv poate deveni local instabil în soluții care conțin anioni ai halogenurilor (în special, cloruri), pentru valori ale potențialului ce depășesc o valoare critică
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
protecție anodică. Pentru multe metale și aliaje, care prezintă un comportament pasiv, filmul pasiv poate deveni local instabil în soluții care conțin anioni ai halogenurilor (în special, cloruri), pentru valori ale potențialului ce depășesc o valoare critică. Pe curba de polarizare o asemenea creștere bruscă a curentului de coroziune se observă după punctul G, corespunzător dispariției pasivității, fenomen care poate conduce la diferite forme de coroziune localizată. În condițiile apariției suplimentare a unor factori dinamici în material pot apărea fisuri determinate
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
soluției de electrolit, inclusiv concentrația ionilor, pH-ul, temperatura și conductivitatea. Relația dintre forța motrice a cuplului galvanic și curentul galvanic (figura 3) este <formula> unde c Ecor și a Ecorpotențialele de coroziune (catod și respectiv anod), ηc și ηa - polarizarea catodului, respectiv a anodului, Ig - curentul galvanic, Rs - rezistența soluției de electrolit din circuitul galvanic. Se observă că mărimea ηc și ηa este funcție de curbele de polarizare catodică și anodică și de valoarea lui Rs. Astfel, dacă Rs scade, Ig
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
Ecor și a Ecorpotențialele de coroziune (catod și respectiv anod), ηc și ηa - polarizarea catodului, respectiv a anodului, Ig - curentul galvanic, Rs - rezistența soluției de electrolit din circuitul galvanic. Se observă că mărimea ηc și ηa este funcție de curbele de polarizare catodică și anodică și de valoarea lui Rs. Astfel, dacă Rs scade, Ig va crește până la o valoare limită I*g, care va fi atinsă atunci când Rs tinde la zero. Conform legilor lui Faraday, Ig este direct proporțional cu viteza
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
rezultate în urma testelor POTENTIAL LINIAR VOLTAMETRY, respectiv POTENTIAL CICLIC VOLTAMETRY sunt prezentate în figura 14. 4. Prelucrarea datelor experimentale Testele de coroziune constau de obicei în obținerea diagramei Tafel și a parametrilor caracteristici coroziunii: potențialul de coroziune (E), rezistența la polarizare (Rp), curentul de coroziune (i corr), pantele curbei Tafel (Ba și Bc) și viteza de coroziune (corrosion), figura 15. Plecând de la curba de polarizare se pot calcula parametrii coroziunii prin metoda Tafel și ecuația Stern. Aceste calcule sunt prelucrate automat
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
obicei în obținerea diagramei Tafel și a parametrilor caracteristici coroziunii: potențialul de coroziune (E), rezistența la polarizare (Rp), curentul de coroziune (i corr), pantele curbei Tafel (Ba și Bc) și viteza de coroziune (corrosion), figura 15. Plecând de la curba de polarizare se pot calcula parametrii coroziunii prin metoda Tafel și ecuația Stern. Aceste calcule sunt prelucrate automat de softwareul potențiometrului, prin alegerea opțiunilor corespunzătoare din meniul PRECESSING -TAFEL. Din figura 15 se determina principalele caracteristici ale procesului de coroziune, ținând cont
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
Aceste caracteristici sunt date de organizarea specificp a sistemului nervos central, cât și de modelarea funcțională obținută ontogenetic prin stimulări de mediu sociocultural. A doua caracteristică a modelului neurobiologic este constituită de insăși funcționalitatea sistemului nervos, bazată pe mecanismul de polarizare repolarizare, de transmitere transsinaptică a influxului nervos, pe jocul de excitație-inhibiție, pe ierarhizarea neurofunctională, prin integrări succesive la diferite niveluri de complexitate. Aceste procese neurofiziologice asigură mecanismele de adaptare homeostatică a organismului, internă și externă. Agresivitatea ar fi În sensul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
fizician american la MIT, aplică teoria particulelor elementare la universul inițial și elaborează, în 1980, ideea inflației cosmice realizată de o energie negativă, un fals "vid. Măsurătorile făcute de el la Universitatea Stanford confirmă teoria, iar descoperirea modului " B" de polarizare din 17 martie 2014 dovedește adevărul ipotezei lui Guth. SPIRALOGIA Spiralogia biomedicală 94 93
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ca s' scade foarte puțin cu frecvența la temperaturi mici (-100°C) și moderate (20°C). O creștere a s' a fost observată la temperaturi înalte și frecvențe mici. Această comportare poate fi atribuită dependenței de frecvență a mecanismului de polarizare. Mărimea constantei dielectrice este dependentă de abilitatea unităților polarizabile de a se orienta destul de repede astfel încât sa fie în concordanță cu câmpul electric alternant [100]. Valorile constantei dielectrice la 100 Hz, 10 kHz și 1 MHz, la temperatura camerei, au
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
democratică și constituționalistă. în august 1917, guvernul lui Karenski este dominat de faza republicană a Revoluției Franceze, așa cum s-a schițat ea în octombrie 1791 și caracterizată imediat după aceea de un climat de război* și de stare de asediu: polarizarea extremelor, centralitatea figurii dușmanului - dușmanul poporului - și a noțiunii de contrarevoluție*, obsesia complotului și a trădării, desemnarea suspecților. Tot atâtea teme și episoade reluate la nesfârșit de Lenin*, dar cărora el le accelerează etapele până la a le face să intre
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rang. Numai poziția statelor importante - Statele Unite, Uniunea Sovietică și Marea Britanie, pe de o parte, respectiv Germania și Japonia, pe de altă parte - conta cu adevărat. Această situație, evidentă pentru prima dată în al doilea război mondial, este actualmente accentuată prin polarizarea puterii între Statele Unite și Uniunea Sovietică, atributul suprem al politicii internaționale. Puterea Statelor Unite și a Uniunii Sovietice a devenit atât de copleșitoare în comparație cu cea a aliaților actuali sau posibili, încât poate determina singură, doar prin greutatea ei, balanța puterii. Acest
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rațional, ea nu se justifică afectiv, deoarece oricând minoritatea va nutri resentimente, ceea ce va afecta, probabil, productivitatea muncii grupului, cu atât mai mult va fi afectată executarea deciziei când se va afla că ea nu a fost emanația tuturor. Efectul polarizării de grup. Acest efect se diferențiază total de cele două de mai sus. Dacă în efectul groupthink asistam la apariția unanimității, în efectul de normativizare - la impunerea normelor medii, ale majorității tuturor celorlalți membri ai grupului, de data aceasta asistăm
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupului. Un asemenea punct de vedere contrazice total evidența psihologiei sociale (vezi Schachter, 1951), potrivit căreia grupul execută o presiune spre uniformitate și exclude din deciziile sale pe cele care se îndepărtează de cea a majorității. Noul efect, numit de polarizare, constă așadar în tendința grupului de a se deplasa spre soluția minorității și de a o integra în decizia sa finală. Efectul de polarizare a fost cercetat experimental de Moscovici și Zavalloni (1969). Schema experimentală folosită de cei doi autori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din deciziile sale pe cele care se îndepărtează de cea a majorității. Noul efect, numit de polarizare, constă așadar în tendința grupului de a se deplasa spre soluția minorității și de a o integra în decizia sa finală. Efectul de polarizare a fost cercetat experimental de Moscovici și Zavalloni (1969). Schema experimentală folosită de cei doi autori propunea parcurgerea a trei faze: faza de preconsens (fiecare individ își exprimă separat opinia sau indicația); faza de consens (indivizii discută împreună opiniile și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau reveneau la cea proprie. S-au descoperit două fenomene interesante: deciziile grupului sunt mult mai extreme decât ale indivizilor care îl compun; membrii grupului, după ce au participat la decizia de grup, rămân la decizia comună a grupului. Efectul de polarizare se poate obține mai ușor sau mai greu, este mai intens sau mai puțin intens, în funcție de o serie de variabile. De exemplu, o mare importanță o are gradul de implicare și angajare a membrilor grupului (când aceștia sunt mai implicați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o are gradul de implicare și angajare a membrilor grupului (când aceștia sunt mai implicați personal, tind să manifeste atitudini mai extreme decât atunci când emit doar o judecată personală). Contează apoi existența sau inexistența conflictului în cadrul grupului (se pare că polarizarea este facilitată și nu constrânsă de conflict). Gradul de autoritarism al membrilor grupului influențează la fel de mult. Într-o cercetare, subiecților li s-a prezentat o casetă de 30 de minute dintr-un proces legat de o crimă, inculpatul fiind găsit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
autoritarism scăzut s-au recomandat pedepse indulgente (38 de ani), iar după discuția în grup și mai indulgente (29 de ani). Asistăm așadar la o exagerare în grup a poziției inițiale. Încercând să explice intrarea în funcțiune a efectului de polarizare a deciziilor în grup, cercetătorii au formulat următoarele ipoteze justificative: - ipoteza responsabilității difuze (când o persoană ia decizii în grup, responsabilitatea pentru un eventual eșec este „împărțită” între toți membrii grupului, deci vina nu o poartă doar unul singur, ci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deși plauzibilă, prezintă avantaje și limite, așa încât este greu să se opteze pentru una sau alta dintre ele, fără o analiză amănunțită a particularităților concrete ale indivizilor, grupurilor sau chiar a sarcinilor implicate în procesul decizional. Pentru mediile organizațional-manageriale, efectul polarizării de grup are o întreită semnificație: explică de ce echipele manageriale iau mai multe decizii extreme (pentru că membrii lor se simt mai puțin direct responsabili pentru consecințele deciziei, tocmai datorită faptului că ea a fost luată de întreaga echipă); de ce aceste
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
funcții integrate în organizații pentru a se evita lupta pentru resurse; stabilirea concordanței dintre structura ierarhică a organizației și nevoile actuale ale organizației etc.); strategii de acțiune la nivelul atitudinilor și indivizilor (crearea unui sistem procedural care să permită reducerea polarizării atitudinilor și a reduce conflictul emoțional; schimbarea și rotarea membrilor grupurilor de la un grup la altul pentru a se obișnui cu ascultarea și cunoașterea opiniilor altora; transferul, promovarea sau concilierea angajaților, mai ales atunci când atitudinile acestora sunt greu de schimbat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce se va finaliza fie cu rezoluția, adică cu reîntoarcerea la cooperare și competiție, fie cu revoluția care presupune o restructurare drastică a sistemului. Escaladarea conflictului este un moment decisiv în evoluția acestuia. Acum are loc creșterea sancțiunilor reciproce, apariția polarizărilor care constă în formarea unor blocuri de conflicte de o parte și de alta, având loc totodată transformarea neutrilor în partizani și ruperea echilibrului care ar putea opri lupta. Termenul de escaladare are două înțelesuri. # El se poate referi la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dezvoltarea unor noi norme de grup; apariția scopurilor competitive care ambiționează părțile de a se învinge reciproc; creșterea coeziunii și solidarității de grup sau de subgrup; apariția liderilor militanți care rezonează cu sentimentele dominante ale grupului); modificări la nivelul comunității (polarizarea comunității; dispariția celei de-a treia părți care ar fi putut modera controversa etc.). Toate aceste modificări structurale sunt, de fapt, mecanisme confirmatorii care fac posibilă prelungirea în timp a escaladării, persistența și reluarea ei facilă între aceleași părți. Schimbările
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acele elemente de specificitate psihologică a grupului considerat, astfel încât să se preîntâmpine apariția comportamentelor negative care ar putea degenera în conflict/mobbing. Grupurile sociale diferă însă foarte mult sub aspectul specificității; unele își găsesc echilibrul mai facil atunci când există o polarizare, omogenitate crescută a atitudinilor și opiniilor membrilor. Ele devin însă rapid sensibile la tendințele dispersionale atitudinale, manifestând presiuni coercitive, fapt ce face ca individul în cauză să se conformeze sau să se autoexcludă, devenind „țap ispășitor”. Autoexcluderea mai ales sub
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
reținute reliefând diverse modalități: fuziune sau retragere, afinitate sau negociere etc. Traiectoriile ă atât profesionale, cât și socio-politice ă pot fi, din această perspectivă, percepute nu doar În structura lor, ci și În transformările lor succesive, prin intermediul unor „Înlănțuiri” și „polarizări”, „reprezentări” și „coduri simbolice”. Tot atâtea elemente susceptibile de a ne Îmbogăți Înțelegerea a tot ceea ce are legătură cu „problematica identitară”. G. F. & BERGER Peter și LUCKMANN Thomas (1986), La Construction sociale de la réalité, trad. fr., Paris, Klincksieck (prima ediție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
incluziunii și al excluderii din clasificarea în condiții necesare și suficiente, care a dominat semantica prin ideile lui Aristotel. Clasa nu mai este în acest caz un ansamblu de delimitări foarte ferme, căci apartenența la o categorie se decide în funcție de polarizarea în cadrul căreia prototipul este focarul și după o gradație în funcție de referința pe care o instituie. Semantica prototipului este compatibilă cu teoria praxemului prin opțiunea realistă și prin principiul care face din practică fundamentul programelor de sens și al reprezentărilor cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la economia de piață a fost pregătită și negociată începând cu sfârșitul erei comuniste; problemele economice nu fac obiectul unei dezbateri intense; dacă există un clivaj între "apărătorii economiei de piață" și adepții "populismului economic", acesta este dublat de o polarizare politică între "liberalism politic și social", și "autoritarism politic și social": unii afișează preferința pentru libertatea alegerii individuale, pentru nedeterminarea traiectoriilor particulare și retribuția riscurilor; ceilalți își afirmă atașamentul față de un exercițiu ferm și autoritar al puterii. Fiecare dintre aceste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]