11,959 matches
-
ca și el, într-o altă noapte cu furtună, în iarbă. Și atunci? - Iuhuuu! Iuhuuu... - Ce-o fi asta ? - Ăștia sunt copiii din sat. Rostogolește-te, rostogolește-te repede, altfel... Copiii din sat. Văzuse și el câțiva, cățărându-se în pomul lui. Unde să se rostogolească? Rămase nemișcat. Chiotul se auzea din ce în ce mai aproape, însoțit de zgomotul pașilor în fugă. Un ștrengar cu nas cârn, pantaloni scurți și cămașă în carouri, răsări ca din pământ, lângă buturugă. Nu, nu,nu!! O mușcătură
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Brumele se produc mai de timpuriu toamna și mai târziu primăvara. Pe versanții însoriți, cu expoziție SE, S, S - SV și V, insolația este puternică, temperatura aerului este ridicată; apar brizele de zi și de noapte, ceea ce favorizează dezvoltarea plantațiilor pomi viticole, culturilor cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor” apare un microclimat de tranziție. Pe terase, climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
subzistențial, la slaba inerție a producției țărănești în circuitele pieții. Mutațiile produse în perioada comunistă prin intermediul cooperativizării și etatizării proprietății și formelor de exploatare, impuse cu dificultate aici, au încercat să remedieze această stare de lucruri prin diversificarea culturilor, specializarea pomi - viticolă sau zootehnică, zonarea conform potențialului pedoclimatic, pe baza unor studii care vizau să transforme zonele mai înalte într-un ținut cu livezi și vii, iar pe cele mai joase să le specializeze în culturi tehnice (soia, floarea soarelui), capabile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
juridică eficientă și fără preocupări de amenajare durabilă, suprafețe extinse nu au mai putut fi utilizate ca teren arabil, fără riscul degradării iremediabile, încât exploatarea extensivă prin creșterea animalelor, mai ales a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu. Astfel, reducerea suprafețelor pomi - viticole în ultimii ani se datorește proastei întrețineri și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu. Astfel, reducerea suprafețelor pomi - viticole în ultimii ani se datorește proastei întrețineri și slabei productivități, ca și degradării lor avansate. Desigur, nu au lipsit nici cazurile în care dezafectarea suprafețelor pomi - viticole urmează repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu. Astfel, reducerea suprafețelor pomi - viticole în ultimii ani se datorește proastei întrețineri și slabei productivități, ca și degradării lor avansate. Desigur, nu au lipsit nici cazurile în care dezafectarea suprafețelor pomi - viticole urmează repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și de sărăcie, conduce, deocamdată, la o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cazurile în care dezafectarea suprafețelor pomi - viticole urmează repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și de sărăcie, conduce, deocamdată, la o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și leguminoase) astfel încât să rețină spălările de sol din amonte. Materialul ce se depune transformă, cu timpul, banda înnierbată într-un fel de taluz de terasă; cu alte cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp. Suprafețele ocupate cu pomi fructiferi au o structură mult mai fărâmițată decât cele viticole. Majoritatea pomilor fructiferi sunt cultivați la marginea loturilor viticole și a celor cerealiere, ori în curțile gospodăriilor sătești. Ocupă versanți cu expoziție estică și sud-estică, și versanți orientați spre vest
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se depune transformă, cu timpul, banda înnierbată într-un fel de taluz de terasă; cu alte cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp. Suprafețele ocupate cu pomi fructiferi au o structură mult mai fărâmițată decât cele viticole. Majoritatea pomilor fructiferi sunt cultivați la marginea loturilor viticole și a celor cerealiere, ori în curțile gospodăriilor sătești. Ocupă versanți cu expoziție estică și sud-estică, și versanți orientați spre vest, nord-vest și nord, cu înclinări ale terenului între 5° 15° și o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Pășunatul în pădure era puțin reglementat sau chiar deloc, ceea ce înseamnă că nu existau reguli de acces foarte dezvoltate. Reguli de cuprindere destul de stricte apar însă cu privire la practica suplinirii lipsei de iarbă cu frunze. O primă regulă interzicea tăierea unui pom cu scopul de a hrăni animalele cu frunzele lui și permitea doar folosirea mlădițelor. O a doua regulă ținea de specia pomului; mai exact, erau protejați pomii care dădeau ghindă, pentru că stejarii și fagii nu rodeau 20-30 de ani după ce
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
destul de stricte apar însă cu privire la practica suplinirii lipsei de iarbă cu frunze. O primă regulă interzicea tăierea unui pom cu scopul de a hrăni animalele cu frunzele lui și permitea doar folosirea mlădițelor. O a doua regulă ținea de specia pomului; mai exact, erau protejați pomii care dădeau ghindă, pentru că stejarii și fagii nu rodeau 20-30 de ani după ce erau supuși unei astfel de proceduri. Conform lui Stahl, date fiind efectele ei devastatoare, această tehnică de exploatare a resurselor pădurii va
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
practica suplinirii lipsei de iarbă cu frunze. O primă regulă interzicea tăierea unui pom cu scopul de a hrăni animalele cu frunzele lui și permitea doar folosirea mlădițelor. O a doua regulă ținea de specia pomului; mai exact, erau protejați pomii care dădeau ghindă, pentru că stejarii și fagii nu rodeau 20-30 de ani după ce erau supuși unei astfel de proceduri. Conform lui Stahl, date fiind efectele ei devastatoare, această tehnică de exploatare a resurselor pădurii va fi reglementată ulterior prin lege
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin lege. Avem astfel un nou exemplu de reglementare directă a regulilor operaționale de către nivelul constituțional. Pentru supraviețuirea copacilor, operația se făcea la trei ani. Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi luate de vânt. Iarna veneau cu vitele în pădure și le dădeau să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest lucru, atunci sătenii plăteau femei să care în spate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest lucru, atunci sătenii plăteau femei să care în spate până în sat frunzele. Atunci când regulile silvice sunt mai aspre, și aici ne referim la nivelul constituțional, sătenii își restrâng practica la pomii din vatra satului. Când fac frunzarul în sat, el are 1,20 metri lățime și 3 metri înălțime. Conform datelor din studiul lui Stahl, nu putem ști care este motivul pentru care frunzarele respectau aceleași dimensiuni, dar putem interpreta că
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o serie de tehnici care privesc doborârea copacilor, dar ele nu au pe fond scopul de a permite sau interzice anumite acțiuni, ci pe acela de a ușura defrișarea. O primă tehnică este „tăierea în hăuială”, care consta în tăierea pomilor pe jumătate și dărâmarea lor în serie, ca piesele unui domino. O altă categorie de tehnici era legată în principal de intenția de a crea poieni artificiale. În acest scop, tăiau ca un inel coaja copacilor de pe un perimetru, iar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
monitorizare reduse pentru că, date fiind dimensiunile reduse ale comunității, cu greu putea cineva să intre cu lemne în vatra satului într-o zi în care nu se făceau tăieri colective. În Vrancea întâlnim reguli care merg până la detalierea numărului de pomi la care are dreptul un sătean, dar conform lui Stahl acest reguli nu au fost respectate. După cum vom vedea, regulile individualizează foarte mult dreptul fiecăruia și nu mai respectă vechile patternuri de comportament devălmaș, acesta fiind poate și motivul pentru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se consideră buricul pământului, englezii două buricuri ale pământului, francezii trei buricuri și jumătate. Fiecare crede că neamul lui e buricul pământului. Românismul a însemnat, pentru generația noastră, să fim noi înșine. Că a fi la stânga înseamnă a fi în pom. Fiecare popor vrea să fie el însuși. Și am vrut și noi, ăștia de dreapta, să fim români. Sunt român și, ca român, mă socot buricul pământului. Că dacă n-aș fi român, n-aș fi nimic. Nu mă pot
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de crucile de pe scuturile voievozilor e egală cu zero. Că doar voievozii nu s-au bătut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica. Prima condiție a unui român este să creadă că poporul român este așa cum sunt pomii, cum sunt animalele, cum e regnul mineral sau vegetal sau animal... Ce face poporul român e mai puțin important decât faptul că el este pe lume. Poporul român nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. Că n-avem
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Ce despletire în poemele mele, nu mai sunt cele strânse, în forme abstracte, cizelate în cristale de vers. În trecerea anilor, am tot adăugat întâmplări! nu mai puteam... aduse la ureche, sa le ascult pulsul, să le eliberez iar de pomi, de vița de vie, de vinul bun pe care nu-l mai pot sorbi, de spicele grâului grele de sămânța mirabilă, să le ascult cântecul de pasăre întrerupt. Mărturisire Ar trebui un duhovnic cu vocea severă și înaltă, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Mikai-Lè din romanul Concert de muzică de Bach. Manuela nu iubește la Fecioară decât ipostaza maternă : ”pe genunchii ei largi ca un leagăn purta, cu sfidarea legii naturale, copilul minunii, al vestirii celei bune, copilul care [...] a rodit ca un pom miraculos, fructele amorului infinit drept hrana omenirii flamânde. ” Manuela este fericită și nefericită totodată. Ea consideră amorul ca trezind-o din somnul virgin al simțurilor, însă cu toate acestea nu are capacitatea de înțelegere a tot ceea ce o înconjoară, sau
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
La doctor Era vreme frumoasă, cald, soare, grădină plină cu pomi cu mere coapte. Bineînțeles că Shelley și Lucy își petreceau week-end-ul la casa! Shelley era mare amatoare de cățărat: în copaci, pe sura, pe acoperișul casei. Acum ea se cațără pe gardul de fier, cu gândul să-l sară, dar
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3081]
-
albastre, violete fac un covor viu, încât simți că nu mai ai putere să pleci din această poveste, în care te poți simți liber și eliberat de tot ce-i în viața de zi cu zi. Livezile sunt bogate toamna, pomii fiind încărcați cu mere, pere, nuci, alune și multe alte, fructe ce le aștepți în fiecare an cu nerăbdare. Mă impresionează și fântânile cu ciutură ale căror apă este mereu rece pe timp de vară, apă bună care-ți potolește
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
apă pierdută prin evaporație este de circa 540mm. 16 - Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62-72%) și maximă iarna (76-80%). Evoluția anuală aproximativ uniformă se datorează poziției relativ apropiate de zonele înalte din jur și a vegetației irigate (pomi fructiferi, vegetație forestierăă chiar dacă uneori pot avea loc influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică. Pentru o bună caracterizare a condițiilor climatice și în strânsă legătură cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nivelului apei. Stuful formează asociații monodominante alteori se asociază cu papura (Typha latifolia), fiind întâlnit în preajma lacurilor și bălților din apropierea gării Nistorești. Această zonă a oferit condiții favorabile dezvoltării pomiculturii, viticulturii care au specificul lor. În ultimele decenii, suprafețele cu pomi fructiferi s-au extins foarte mult ca urmare a lucrărilor de terasare și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova ce deținea locul 2 pe țară la pomicultură, locul 1 la producția de mere, pere
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]