10,542 matches
-
nici măcar o sală de bibliotecă. Privindu-i, nu mi-am putut însă reprima o întrebare: oare tinerii aceștia își mai scriu scrisori de dragoste? Iar dacă da, cum o fac? Pe email? La computer? La mașina de scris? Sau te pomenești că scriu de mână?! Această ultimă posibilitate m-a făcut să mă scutur îngrozit: știu din experiența lucrărilor de examen în ce hal de degradare a ajuns grafia tinerilor de azi. Or, dacă un filolog reinventează dezinvolt hieroglifele, dacă până
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
din Columbia, într-o singurătate absolută, citind documente, folosind mărturii din presă, de pe internet, din alte cărți. Viața în Chocó era exact ca în roman în anii 70, dar fără violență, acum însă s-a instalat și violența despre care pomenesc în carte. Trăiam într-o colibă la malul mării, dar nu se mânca pește, fiindcă nu exista cultura peștelui, oamenii erau deprimați, copiii se luau după mine și mă atingeau ca pe o arătare. Experiența trăită acolo m-a făcut
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
moșiilor la cam un sfert din Moldova, Oltenia și Dobrogea! Nu știu dacă e revendicarea secolului, dar ar putea fi secolul revendicărilor, deși eu sper ca rezolvarea acestora să nu dureze chiar atît de mult!" Nu putem încheia fără să pomenim de articolul lui Nicolae Stroescu Stînișoară, "Patimile adevărului" (I), unde distinsul intelectual rememorează agonia lui Vlad Georgescu, directorul postului de radio Europa Liberă în anii '80, a cărui tumoare cerebrală a fost provocată de iradierea cu o armă aflată în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
o carieră apropiată, situată lângă cimitirul Badalîk. Înainte de a ieși la pensie, omul acesta, în fond un tip de treabă, a reușit totuși "să rezolve"pentru noră și nepoată o garsonieră: în strada Fundătura Comunistă, de care s-a mai pomenit, undeva la periferie, un Ceriomușki local, unde muierile din împrejurimi în loc de "pipi" spuneau "pișat" ș...ț. Uliana Vladimirovna, care dobândise la Moscova o diplomă de absolventă a unei facultăți, dar nu lucrase nici măcar o secundă în specialitatea sa, îi turnă
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
ce se exprima mai ușor în franceză decît în română, problema codului lingvistic cu funcție literară devine esențială. Scriitorul poseda o cultură franceză de bază: îl citise și îl înțelesese bine pe Rabelais, evocat în sprijinul propriilor opinii lingvistice, îi pomenea în cunoștință de cauză pe Pascal și pe Racine, îi cunoștea pe clasicii latini, îi deveniseră familiari Voltaire și Rousseau (de la care își va lua și numele); dar mai ales era la curent cu romantismul de ultimă oră, ata-șîn--du-se nu
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
lume. Mai mult sau mai puțin coincident, Vecernie pentru kanetele solo a fost cântată și într-un concert din Canada exact între cele două performări ale aceleiași piese, de către Eva Alkula, la Târgu Mureș și București. Și dacă tot am pomenit de interpreta finalndeză, să reținem și câteva detalii care o reprezintă. Născută în 1976, kantelista Eva Alkula a început studiul instrumentului tradițional finlandez la Tampere (Conservatorul de Muzică) și l-a continuat la Academia Sibelius (Helsinki). Actualmente, Alkula funcționează exclusiv
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
voi vorbi mai târziu mai mult. A fost foarte greu ca să facem multele probe, necesitând totdeauna cele 4 piane. Cântam când în sala Conservatorului, când într-o sală a așa numitei instituții de binefacere “Pâinea zilnică”, casă unde se dau pomeni pentru săraci în memoria defuncților și unde miroasea întotdeauna a iahnie de fasole. Cu toată atmosfera aceasta culinară, repetițiile noastre se făceau cu un entuziasm din ce în ce mai mare, iar mult meritosul conducător al orchestrei înjghebată mai mult din diletanți, Dl. Niculescu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
laureații celor două concursuri! Am scris încă de atunci că este o aberație, dar am așteptat și iată că la Sanremo n-a fost picior de artist român, și nici la eventuala ediție 2013 de la Mamaia nu s-a mai pomenit o vorbuliță de vreun italian pe cale să se producă pe scena litoralului... Așa încât cum să tratezi serios cu astfel de oameni? Nu cunoaștem ca un concurs important din lume să aibă același președinte de juriu de un deceniu și mai
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
mult cu cît punerea în paralel datează din anii '40. Nu înțeleg cu ce drept este penalizat negaționismul de dreapta dacă este îngăduit, chiar privilegiat, revizionismul de stînga. Pentru a ne restrînge la exemple locale, de ce este natural să nu pomenești de Cioran sau de Mircea Eliade, fără a înfiera, în trecere sau în substanță, fascismul din tinerețe (cel care i-a înfierbîntat cîteva luni sau anotimpuri) și, în același timp, să nu-ți rezervi decît lauda pentru cei care au
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
personajul tocmai fiindcă ești stăpîn pe text, în primul rînd. Adică, pe memorie. Cel mai solid partener din scenă. Iar Radu Beligan-Actorul ținea, a cîta oară, publicul în suspans. Ca mereu cînd apare. Încă ceva, intim, despre care nu am pomenit niciodată pînă acum. Trei scurte imagini care acum și-au definit relația și și-au găsit armonia. În 1998, tot într-un decembrie, cînd îi decernam Premiul Tofan pentru personalitatea artistică a anului și îi făceam laudatio pe scena Teatrului
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
Alvin Ailey are un singur corespondent în Europa, în piesa La masa verde, a lui Kurt Jooss, din 1932, care, după părerea multor critici își păstrează nealterată întreaga valoare. În final, chiar dacă de astă dată nu în titlu, trebuie să pomenesc, din nou, cuvâtul bucurie, acea bucurie fără egal pe care, cel puțin mie, numai dansul mi-o poate da, la întâlnirea sau reîntâlnirea cu o capodoperă.
Reîntâlnirea cu o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7981_a_9306]
-
stau fetele de măritat. Se spune că, în noaptea de SÂNZIENE (23 spre 24 iunie), se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din țară se fac pomeni pentru morți, de moșii de SÂNZIENE. SÂNZIENE. În ziua de SÂNZIENE au loc bâlciuri și iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
și irepresibilă, ci ușurința cu care dăruiește încredere prea multora, surprinzîndu-se în final în postura celui care, împărțind elogii în dreapta și stînga, primește înapoi un val de invective. Dacă ar face bilanțul oamenilor de care, scriind de bine, s-a pomenit într-o zi înjurat copios, Tismăneanu ar putea întocmi o vitrină cu trofee ale ingratitudinii. Dar problema nu e că a pățit-o, ci că nu se lecuiește. Naivitatea lui vine din disponibilitatea netîrguită cu care se pune la dispoziția
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
Comunist, în care exista o rubrică - ,,Urbanizarea" - dovadă că și rușii foloseau, la rândul lor, acest termen. El, știind că acolo se găseau microfoane și că suntem ascultați, mi-a făcut semne disperate, cerându-mi să plec, ca să nu mai pomenesc nimic despre faptul că nu citește Pravda. Am scăpat ușor... - Sunteți mulțumit de consecințele acțiunilor de-clanșate acum două decenii? - Bineînțeles, fiindcă rezultatele concrete sunt evidente: văd cum vorbesc studenții mei de astăzi, avem mai multe generații de tineri care scriu
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
restaurantul începuse să meargă. Chiar dacă departe de nădejdile lui, cînd își făcea planuri la Slobozia, ieșea totuși în cîștig. Vasile geamgiul scotea bani frumoși de pe urma lui. Îi punea geamuri de trei ori pe săptămîmă și la restaurant și acasă, deși Pomenea polițistul și jandarmii lui își lungiseră rondurile pe peronul gării. Venise în orașul ăsta ca să rămînă, dar începuse să-și dea seama că nu va mai putea rezista mult timp. După ce fusese ucis profesorul Caraeni, îi făcuse o vizită judecătorului
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
de scenă (pentru că, trebuie spus, romanul are, neîndoielnic, și o temeinică dramaturgie!), cele două filoane narative - pe de o parte, rememorările când senine, când de un dramatism dus până la limită, când învăluite de un umor amar ale centenarului Solomon Fridman, pomenit de ceilalți mai ales cu familiarul apelativ "domnul Guță", pe de altă parte, însemnările "la zi" ale jurnalistului și scriitorului Pompilian Covaliu, cunoscut printre intimi mai ales sub numele de "Pompidou" - împletindu-se armonios, completându-se ori, dimpotrivă, contrapunându-se grav
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
Cristian Teodorescu A doua zi după ce a deschis restaurantul, Fănică s-a dus la plimbare pe jos, prin oraș. Era după amiază, frig și plouase. Pe strada principală, cam pustiu. Polițistul Pomenea care își făcea rondul, niște cîini, un căruțaș cu lemne, cîțiva copii care se întorceau de la școală și un bărbat în costum de vînător, într-o birjă. Hotelul Traian, prăvălii mici, o farmacie, două brutării la cîteva sute de metri
Clauzele contractului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8133_a_9458]
-
speculative" îl repune în drepturi pe Georg Lukács, cu a sa Teorie a romanului. Incisive, dar nu întotdeauna ușor de explicat, opiniile teoreticianului maghiar uniformizează recursiv câteva dintre tipurile - altminteri independente - ale acestei specii cu succes de public constant. Dacă pomenim numai teza romantismului funciar al lui Don Quijote sau ascendența epopeică a scrierilor lui Tolstoi, îndoiala meticulos expusă de Toma Pavel devine - într-o bună logică a discursului - perfect justificată. Conceptul pe care Pavel îl opune acestor patru versiuni, nu fără
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
îi dă viață se cască adesea o prăpastie. Despre ce este vorba? Filozoful, de obicei pe un ton de argonaut pornit în căutarea adevărului ultim, precizează că problema pe care o va atinge este una de o însemnătate radicală, apoi pomenește că pînă la el nu s-au făcut progrese prea mari în lămurirea ei și că, în fine, abia acum, cu această carte, se va petrece clarificarea mult dorită. Firește, totul fiind spus cu o spășită modestie atunci cînd e
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
Însuși mirabilul mecanism creator se cuvine, în vederile poetului, a răsfrînge nu aleatoriul, nervozitatea mobilelor superficii, ci natura perenă a spiritului, aptă a ispiti adîncimile: "Inspirația pare a se clădi și pe anumite date organice, pe anumite acumulări misterioase. Te pomenești cu un vers care te obsedează sau cu o umbră care-ți năzare aidoma unei identități diafane". E la mijloc un proces eliberator, un soi de centrifugare a anxietăților care asigură pacificarea centrului productiv: "Azi, mi-am cîștigat un fel
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
Frunzetti, teologul Dumitru Stăniloaie, matematicienii Grigore Moisil și Solomon Marcus, compozitorul Dimitrie Cuclin, filosofii Mircea Vulcănescu, Mircea Florian, Alexandru Bogza, Alexandru Dragomir și Constantin Noica, arhitectul G. M. Cantacuzino - pe care îi văd alăturați tuturor scriitorilor pe care i-am pomenit. Argumentul exilului, ca o altă formă de demnitate, aduce și el alte numeroase exemple, dintre care C. Brâncuși, G. Enescu, Mircea Eliade, E. M. Cioran, Eugen Ionescu vegheau în modul cel mai mustrător la orice compromisuri. Ne complacem într-o stare
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
ca tine și dacă se uită unul mai lung la ea, se duce cu el în pat, cînd mai ajunge. Cu ceferiștii se întindea prin vagoane, ca să nu-ți mai zic pe unde își găsea cu chelnerii, de închidea ochii Pomenea, ca să n-o ducă la post, pe unde dădea peste ea, proptită în ziduri pînă și de șchiopul de Mangiurea, dacă și ăla era bărbat! Cum era să recunoască Virginia că se obișnuise cu nebunelile Floricăi, chit că nu-i
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
2009. Dincolo de aceste aspecte, călugării îl descriu pe Becali ca pe un ctitor și binefăcător al așezămintelor monahale românești de la Muntele Athos. "Vă scriem în favoarea unui frate al nostru întru credință și neam, aflat acum în temniță, pe care îl pomenim ca un nou ctitor și binefăcător al așezămintelor monahale românesti din Sfântul Munte Athos. Este vorba despre domnul George Becali", au subliniat călugării în cerere, potrivit România TV. Ei au adăugat: Gândim acest act al Domniei Voastre ca un gest
Cum este descris Becali în cererea de grațiere depusă de călugări by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/70533_a_71858]
-
30 octombrie 1385 prin care Dan I, voeivodul Țării Românești, întărește mănăstirii Tismana avuțiile ei. Printre aceste posesiuni, sunt menționate și „40 sălașe de țigani” pe care mănăstirea le stăpânea din timpul domnitorului Vlaicu Vodă (1364-1377). În Moldova, ei sunt pomeniți pentru prima dată în mod indirect în anul 1414, când Alexandru cel Bun dăruiește, printr-un hrisov din 2 august, boierului Toader Pitic și fratelui său mai multe sate, între care și unul „unde au fost cnezi Lie și Țigănești
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
cu tînăra farmacistă Cristina, ceea ce însă i se părea din ce în ce mai suportabil. Rămînea cu briciul în mînă la gîndul că începuseră să dispară oameni din oraș și că nu știa ce să le spună celor care îl întrebau de soarta lor. Pomenea nu băgase pe nimeni în arestul poliției. Rușii erau cei care făceau arestări, pe legea lor. Aveau un camion militar cu prelată și înhățau pe cine voiau ei. Îi luaseră mai întîi pe basarabenii care se pripășiseră în oraș, apoi
Invitația expertului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7074_a_8399]