27,062 matches
-
industriei. Distribuția valorii adăugate brute pe principalele ramuri ale economiei 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Dél-Alföld Vest Dél-Alföld Vest 2008 2010 % Agricultură Industrie Construcții Servicii Sursă: Eurostat Dintre cele șapte județe, agricultura are o pondere mai mare în județul Békés, industria reprezintă o cotă mai mare în Arad și Timiș, construcțiile predomină în Caraș-Severin, iar serviciile în județele Békés și Csongrád. AGRICULTURA Agricultura are o pondere însemnată în economia ambelor regiuni, însă, datorită particularităților de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Sursă: Eurostat Dintre cele șapte județe, agricultura are o pondere mai mare în județul Békés, industria reprezintă o cotă mai mare în Arad și Timiș, construcțiile predomină în Caraș-Severin, iar serviciile în județele Békés și Csongrád. AGRICULTURA Agricultura are o pondere însemnată în economia ambelor regiuni, însă, datorită particularităților de relief, producția agricolă a acestora prezintă diferențe însemnate. Performanța economică în domeniul agriculturii a județelor din Ungaria este una mai echilibrată în comparație cu cea din Regiunea Vest, unde județele Hunedoara și Caraș-Severin
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Vest și regiunea Dél-Alföld, 2011 30,1 20,1 - 30,0 10,1 - 20,0 - 10,0 Legendă În decursul ultimilor trei ani nu au intervenit schimbări semnificative în privința distribuției utilizării pământului în funcție de modul de exploatare a acestuia. În continuare, ponderea cea mai mare în total suprafață agricolă o are terenul arabil, cu un procent de 83% în județele regiunii Dél-Alföld, depășind 34 astfel media națională. Cele trei județe din Ungaria prezintă diferențe semnificative în privința caracteristicilor. În timp ce în județul
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Cele trei județe din Ungaria prezintă diferențe semnificative în privința caracteristicilor. În timp ce în județul Békés sunt utilizate terenurile arabile de cea mai bună calitate, zonele nisipoase din Kunság sunt mai puțin adecvate pentru cultivarea plantelor. Astfel cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Békés (92%). În Regiunea Vest un procent de 58% din suprafața agricolă este utilizată ca teren arabil, cu o pondere sub media pe țară. Dintre județele din România
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
adecvate pentru cultivarea plantelor. Astfel cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Békés (92%). În Regiunea Vest un procent de 58% din suprafața agricolă este utilizată ca teren arabil, cu o pondere sub media pe țară. Dintre județele din România cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Timiș (77%), acesta având în principal suprafețe joase, de câmpie; în timp ce în județul Hunedoara
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în total terenuri la nivel național o are județul Békés (92%). În Regiunea Vest un procent de 58% din suprafața agricolă este utilizată ca teren arabil, cu o pondere sub media pe țară. Dintre județele din România cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Timiș (77%), acesta având în principal suprafețe joase, de câmpie; în timp ce în județul Hunedoara - având în principal zone montane - această pondere este de 28%, fiind cea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
din România cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Timiș (77%), acesta având în principal suprafețe joase, de câmpie; în timp ce în județul Hunedoara - având în principal zone montane - această pondere este de 28%, fiind cea mai mică din regiune. În ambele regiuni, plantațiile viticole și fructifere reprezintă doar câteva procente din suprafața agricolă. Aceste două culturi au o importanță mai redusă din punct de vedere al producției agricole din aceste
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
viței de vie reprezenta o ocupație în județele Arad, Caraș-Severin și Timiș. Peste jumătate din producția de struguri era asigurată de județul Timiș, unde s-a obținut o producție medie cu 10% peste media pe țară. Viticultura și vinificarea au pondere importantă în județele Bács-Kiskun, Csongrád, respectiv județele Timiș și Arad. În regiunea maghiară se află zonele viticole Hajós-Baja, Csongrád și Kunság, unde se obțin vinuri de o calitate din ce în ce mai bună. În Regiunea Vest, Podgoria Arad și
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
unde se obțin vinuri de o calitate din ce în ce mai bună. În Regiunea Vest, Podgoria Arad și zonele viticole din Miniș, Recaș, Buziaș au crame celebre și vinuri de calitate superioară. Diferențe notabile se constată în privința suprafeței și ponderii pășunilor din cele două regiuni. Datorită diferențelor de relief și de climat, în Regiunea Vest exploatarea pășunilor este semnificativă, prin urmare ponderea suprafeței pășunilor depășește de trei ori cea din regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria pășunile reprezintă doar 14
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Miniș, Recaș, Buziaș au crame celebre și vinuri de calitate superioară. Diferențe notabile se constată în privința suprafeței și ponderii pășunilor din cele două regiuni. Datorită diferențelor de relief și de climat, în Regiunea Vest exploatarea pășunilor este semnificativă, prin urmare ponderea suprafeței pășunilor depășește de trei ori cea din regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria pășunile reprezintă doar 14% din suprafața agricolă utilizabilă, pe când acest procent se ridică la 40% în cazul regiunii din România. În Regiunea Vest, o treime din
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
pășune, adică 746 de mii de hectare, este deținută de județul Caraș Severin, iar în Dél-Alföld, două treimi din suprafața de pășune, adică 164 de mii de hectare se găsește în județul Bács-Kiskun. În 2011, în structura culturilor agricole, o pondere determinantă, o au în continuare cerealele, suprafața semănată scăzând ușor în regiunea din Ungaria, însă crescând în cea din România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate pe o suprafață de 58% a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
recoltă de cereale mai mare cu 34%. În regiunea Vest cu puțin peste jumătate din suprafața destinată cultivării de cereale se găsea în județul Timiș, un procent de 36% era în județul Arad, prin urmare celelalte două județe au o pondere semnificativ mai mică în privința cultivării cerealelor decât primele două. Și în ultimii ani grâul și porumbul au constituit cele mai importante două tipuri de cereale în ambele regiuni, suprafața totală cultivată cu acestea ajungând la 79% în Dél-Alföld, și la
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
grâu a țării, și 20% din cantitatea de porumb recoltat în țară; Regiunea Vest a asigurat un procent de 12% din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are o pondere mai mare în regiunea din Ungaria, însă producția medie a fost inferioară celei din 2008 în cazul ambelor regiuni. Cultivarea cartofilor s-a făcut pe o suprafață mai mică decât cea din 2008, însă în ambele regiuni producția obținută a
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de hectare, suprafața de producție scăzând într-o mică măsură, însă cantitatea produsă a depășit-o cu 20% pe cea obținută în 2008. Această plantă era cultivată în toate județele celor două regiuni, este adevărat însă că există diferențe semnificative; ponderea cea mai mare o are în județul Békés (17%), iar cea mai mică în județul Hunedoara, unde în 2011 suprafața cultivată cu floarea soarelui reprezenta doar 0,4% . În ultimii trei ani cultivarea rapiței în cadrul producției vegetale pe teren arabil
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
județul Timiș a asigurat 62% din producția totală a regiunii. Producția porumbului de siloz și a lucernei în județele regiunii Dél-Alföld s-a făcut pe 5,2% din suprafața arabilă, iar în Regiunea Vest pe 3,0%. Dintre județe o pondere semnificativă a avut-o Caraș-Severinul și Hunedoara unde acest procent era de 5,5%, respectiv 6,0%. Suprafața cu lucernă a rămas neschimbată în regiunea din Ungaria, în regiunea românească a scăzut puțin; în Dél-Alföld producția medie a înregistrat o
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
este inferior celui din România cu 19%. În Dél-Alföld numărul de vaci pentru asigurarea reîntregirii șeptelului reprezenta 48% din totalul de bovine, în regiunea din România această cifră ajungea în jur de 64%. Sub acest aspect dintre județele din România ponderea vacilor în total bovine este cea mai mică în județele Timiș și Arad (56%) și este cea mai mare în județul Hunedoara (75%); în regiunea din Ungaria ponderea scade în următoarea ordine: Bács-Kiskun (56%), Csongrád (43%) și Békés (43%). În
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
ajungea în jur de 64%. Sub acest aspect dintre județele din România ponderea vacilor în total bovine este cea mai mică în județele Timiș și Arad (56%) și este cea mai mare în județul Hunedoara (75%); în regiunea din Ungaria ponderea scade în următoarea ordine: Bács-Kiskun (56%), Csongrád (43%) și Békés (43%). În 2011, în regiunea Dél-Alföld numărul de porcine era de 808 de mii de capete, iar în Regiunea Vest de 932 de mii, cu o scădere de 12% în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a crescut de la 52% la 55%. În comparație cu anul 2008 în regiunea Vest numărul celor care au ales cazarea la hotel a scăzut cu 6% iar în regiunea Dél-Alföld a crescut cu 7%. În regiunea Dél-Alföld cea mai mare pondere a turiștilor cazați la hotel au avut județele Bács-Kiskun (57%) și Csongrád (55%); primul depășind cu 6% nivelul din 2008, iar cel din urmă cu 10%. În Regiunea Vest nu au intervenit schimbări semnificative, cea mai mare pondere a oaspeților
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
mai mare pondere a turiștilor cazați la hotel au avut județele Bács-Kiskun (57%) și Csongrád (55%); primul depășind cu 6% nivelul din 2008, iar cel din urmă cu 10%. În Regiunea Vest nu au intervenit schimbări semnificative, cea mai mare pondere a oaspeților cazați la hotel se menține în continuare în cazul județului Timiș. În 2011 în regiunea Dél-Alföld aproape 89 de mii de străini au optat pentru cazarea la hotel, în Regiunea Vest numărul acestora a fost de 119 de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cazarea la hotel, în Regiunea Vest numărul acestora a fost de 119 de mii; aceasta însemnând o creștere de 17% față de 2008 în cazul primei regiuni, și o scădere de 7% în cazul celei de a doua. Cea mai mare pondere a turiștilor cazați la hotel o au județele Timiș, Csongrád și Bács-Kiskun. Per total în 2011 în ambele regiuni se înregistrau mai multe hoteluri decât în 2008. În Regiunea Vest erau disponibile 136 de hoteluri, iar în Dél-Alföld 92 de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
mai cunoscute stațiuni montane fiind Semenic și Muntele Mic. Persoanele pot tranzita între cele două regiuni prin șapte puncte de trecere a frontierei permanente și două temporare (Dombegyháza, Elek), acest trafic scăzând însă în 2011 cu 28% față de anul 2008. Ponderea tranzitului de persoane în total tranzit a crescut oarecum în cazul punctelor de la Nădlac (aproape jumătate din total) și Cenad - Kiszombor (22%). În afară de acestea o cotă de 12% îi revine punctului de la Battonya, care însă a înregistrat o scădere de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
anul școlar 2011/2012 în Dél-Alföld 90,3 mii de elevi urmau cursurile unei unități de învățământ secundar, în timp ce în Regiunea Vest 92,6 mii de elevi frecventau orele aceluiași tip de instituție de învățământ. În cele două regiuni în privința ponderii învățământului secundar, general și profesional sunt evidente unele diferențe. Deși în ambele regiuni solicitările din partea pieței forței de muncă împing ofertele de muncă spre sfera calificării profesionale, în Regiunea Vest domeniul de pregătire nu răspunde acestei cereri. În această
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în continuare pe ultimul loc în clasamentul regiunilor din Ungaria. Datorită exploatării locale de hidrocarburi, alimentarea cu gaze naturale este deosebit de bună în Dél-Alföld. La sfârșitul anului 2011, cu o singură excepție, toate localitățile dispuneau de rețea de gaze naturale. Ponderea gospodăriilor racordate la rețeaua publică de gaz a depășit 80% (în procentul fondului de locuințe), depășind cu 6% media pe țară. Valoarea indicatorului a înregistrat o creștere minoră față de 2008. În privința procentului localităților racordate la rețeaua de apă, Regiunea Vest
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
neschimbat în județele Bács-Kiskun și Caraș-Severin, însă diferența dintre ele s-a diminuat în ultimii trei ani de la 204 la 171. Între anii 2008-2011 componența parcului de autovehicule rutiere nu s-a schimbat în esență în cazul celor două regiuni, ponderea autoturismelor, asemănător anului 2008, a rămas de 80%, în timp ce procentul autocamioanelor a crescut într-o mică măsură, variind între 14%-16%. Aceste procente principale nu prezintă diferențe deosebite nici la nivelul județelor. După cel de-al doilea război mondial, legătura
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
vârstă fiind cuprins între 4550 % în cazul tineretului din anul precedent și oilor adulte reformate și de 52 % la batali. Din greutatea totală a carcasei rezultate în urma sacrificărilor, în funcție de stadiul de îngrășare și categoria de vârstă respectivă, carnea deține o pondere de 68 - 75 %, oasele 15 - 20 %, iar grăsimea 10 - 12 %. ținând cont de aceste valori, raportul mediu ce se stabilește între greutatea oaselor și cea a cărnii este de 1 : 4. De asemenea, rasa Merinos de Palas s-a dovedit
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]