956 matches
-
numite de localnici „poșiștaie”) sau lapiezuri („locuri rele”). Cursurile de apă sunt, în general, mici, de forma pâraielor, multe dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
lapiezuri („locuri rele”). Cursurile de apă sunt, în general, mici, de forma pâraielor, multe dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
forma pâraielor, multe dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri). De semnalat este și prezența unor lacuri temporare, formate mai ales
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
a pâraielor zglobii, putând întâni o serie de peșteri (Acre, Chivadarului, Întorsuri, Ponoraș, Toaia, Peștera din Dealul Berii etc.), avene (Poșiștăul din Glimeia Mică, Groapa Sturzului, Poșiștăul lui Toderea Haiului, Poșiștăul Ministerului, Poșiștăul lui Pașcalău, Poșiștăul din Piciorul Gol etc.), ponoare (Toaia, Munău, Întorsuri, Peșteruță, Acre, Ponoraș), izbucuri (Dămișenilor, pe valea Brătcuței) ș.a. De asemenea, având în vedere distanța relativă redusă, din Damiș se poate ajunge ușor în orașele Oradea, Aleșd, Beiuș (la tradiționalul târg de joia), la peșterile Meziad, Urșilor
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui Simion Retegan, „Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea” (2002). Ele sunt prezentate astfel: „10. Ridu: Pe Cruci; Sdiabu Popii; Staniștea; Între Ponoare; Ratu Stagarului (azi, al Stejarului, n.n.). 11. Ridu Trestea: Pe Față și În Fund. 12. Ridu Valia Stagarului (azi a Stejarului, n.n.): Ceita. 13. Ridu Capu Câmpului: Lunca lui Niag, Coasta Stagarului (azi a Stejarului, n.n.), Sdiabu Carpanului, Zapozile cele
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul și sud-vestul Europei. Dupa datele termice de la stația meteorologică Avrămeni și după observațiile locale, se constată că primele brume au loc
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului. Ele sunt relativ dure și se folosesc chiar ca materiale de construcție. Peste aceste structuri geologice s-au depus formațiuni aluvionare de terasă. Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între care și gresiile, marnele și ponoarele în formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
(n. 14 octombrie 1961, satul Ponor, comuna Pui, județul Hunedoara) este un fost fotbalist român de la echipa Corvinul Hunedoara, devenit antrenor de fotbal după încheierea carierei de jucător. A făcut parte din echipa națională de tineret a României, care s-a clasat pe locul 3 la
Romulus Gabor () [Corola-website/Science/307898_a_309227]
-
Cele mai multe s-au deschis de-a lungul șoselei E60 pentru traficul de tranzit, dar nu puține posibilități de cazare au apărut și în interiorul masivului, în satele Bologa, Săcuieu, Rogojel, Răchițele, Remeți, Valea Drăganului. La „Coada Lacului” Leșu precum și la Ic Ponor s-au format sate de vacanță. Atracții turistice ale zonei sunt:
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
sare și conducerea saramurii rezultate până la punctele de prelucrare. Acest proces lasă în subteran mari caverne, care în multe cazuri se prăbușesc, formând depresiuni la suprafața solului. Asemenea procese pot apărea din cauze naturale, un exemplu frecvent fiind cel al ponoarelor din zonele carstice, formate din prăbușirea unor peșteri. "Gospodărirea apelor oceanice și maritime" are drept obiect apele existente în mări și oceane. Chiar dacă nu ar fi decât din cauza proporțiilor oceanului planetar, luarea unor măsuri sau executarea unor lucrări care să
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
(n. 1829, Ponor, Alba - d. 2 iulie 1865, München) a fost un statistician și economist român, inițiator al școlii economice protecționiste. A fost primul director al Oficiului Central al Statisticii din România. A organizat primul recensământ modern din România (1860). Părinții săi au
Dionisie Pop Marțian () [Corola-website/Science/312216_a_313545]
-
mai bun film pentru copii - Harry Potter 3 Cel mai îndrăgit serial Jetix - Spioanele Cea mai bună colecție de cărți pentru copii - Harry Potter Cea mai bună instituție cu activități în favoarea copiilor - Circul Globus București Cel mai popular sportiv - Cătălina Ponor Categoria specială a sponsorului - Votează cerealele tale preferate de la Nestle -Nesquik Cea mai îndrăgită vedetă din România - Teo Trandafir Cel mai bun cântăreț sau cântăreață - Andra Cea mai bună formație din România - Simplu Cel mai îndrăgit actor din România - Florin
Jetix Kids Awards () [Corola-website/Science/311965_a_313294]
-
și liceu românesc din Transilvania (1764), a primei tipografii și a unui mare număr de școli sătești. Monumentul este situat în centrul localității Bistra, lângă Primărie. Placă comemorativa Vasile Ladislau-Fodor (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, apărător al trecătorii Remetea - Ponor (1848 - 1849). Bustul și placă comemorativa, compozitorul Nicodim Ganea (1878-1949) - compozitor și dirijor al corurilor societății corale "Carmen" din București și ale Societății Academice "Petru Maior" din Budapesta. Autor al mai multor compoziții patriotice și al volumului de poezii "Din
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Ponor (în maghiară: "Nagyponor") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele După Deal, Geogel, Măcărești, Ponor (reședința), Valea Bucurului și Vale în Jos. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ponor se ridică la de locuitori, în
Comuna Ponor, Alba () [Corola-website/Science/310095_a_311424]
-
Ponor (în maghiară: "Nagyponor") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele După Deal, Geogel, Măcărești, Ponor (reședința), Valea Bucurului și Vale în Jos. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ponor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,3%). Pentru 3
Comuna Ponor, Alba () [Corola-website/Science/310095_a_311424]
-
Ponor (în maghiară: "Nagyponor") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele După Deal, Geogel, Măcărești, Ponor (reședința), Valea Bucurului și Vale în Jos. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ponor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,3%). Pentru 3,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Ponor, Alba () [Corola-website/Science/310095_a_311424]
-
și la 23° 20” longitudine estică, fiind încadrată între Munții Trascăului la est și Munții Metaliferi la vest. Totuși majoritatea comunei aparține Munților Trascăului. În cadrul județului Alba, comuna Mogoș se învecinează la nord cu orașul Baia de Arieș și comuna Ponor, la est cu Ponor și Râmeț, la sud-est cu Întregalde, la sud Cu Meteș și Feneș și la vest cu Bucium și Lupșa. Valea Mogoșului care o traversează de la nord-vest spre sud-est își are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
longitudine estică, fiind încadrată între Munții Trascăului la est și Munții Metaliferi la vest. Totuși majoritatea comunei aparține Munților Trascăului. În cadrul județului Alba, comuna Mogoș se învecinează la nord cu orașul Baia de Arieș și comuna Ponor, la est cu Ponor și Râmeț, la sud-est cu Întregalde, la sud Cu Meteș și Feneș și la vest cu Bucium și Lupșa. Valea Mogoșului care o traversează de la nord-vest spre sud-est își are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa de sub masivul Poienița iar
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
orașul Abrud pleacă spre orașul Aiud drumul județean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni iar de aici neasfaltat și prost întreținut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș - Geogel (sat aparținător comunei Ponor ) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoșului. Putem afirma că acest drum leagă centrul Munților Apuseni cu Podișul Târnavelor, traversând de la vest la est regiunea locuită de mocani. Suprafața comunei Mogoș este de circa 81 km²sau 8063 ha
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
dar superioară acestora. Totuși și pe teritoriul acesteia întâlnim vârfuri destul de înalte: Vf. Gura Căpățânii (1266 m) și Vf. Căpățâna (1174,3 m) în interiorul ei; Vf. Piatra Crâsnicului (1350,2 m) la nord, la întretăierea hotarelor comunei Mogoș cu comuna Ponor și orașul Baia de Arieș, Vf. Poienița (1437,6 m) în nord la hotarul cu orașul Baia de Arieș, Vf. Piatra Suligata (1262,9 m) în vest, la hotarul cu comuna Lupșa și Vf. Geamăna (1367,7 m) tot în
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
în necunoștință de cauză , nu reprezintă un interes pre mare din punct de vedere turistic, cu toate că, cine vine o dată aici, cu siguranță se va mai întoarce. Situat între câteva localități de mare interes turistic, printre care Bucium cu vârful Detunata, Ponor sau Râmeț, Lupșa, are și el de arătat câte ceva. Luând-o de la un capăt la altul, vom descoperii mai întâi Poiana Narciselor, o frumoasă poieniță, unde de sute de ani cresc narcisele. În fiecare an în luna mai, aici în
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]