3,008 matches
-
cu piatră de culoarea nisipului auriu, cu obloane din lemn natur, lăcuit sau vopsit în culori asemenea pietrei sau asortabile cu aceasta, ornamentate cu flori de toate felurile care zâmbeau de peste tot de parcă le mângâiase penelul unui pictor; locuri de popas încântătoare, cu bănci din lemn în combinație cu fier forjat, umbrare din flori și plante exotice, mușcate uriașe - ciorchini de floare - se aflau din loc în loc la intersecțiile străduțelor sau în apropierea principalelor obiective de vizitat. În inima satului se
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Cam asta este și forma exactă lubric a Libertății. Fiecare face din tine ce vrea. Dacă-l primești prin ecran în pacea familiei. Iar cel mai bun îndemn ție la zăbava cetitului cărților sau a voiajului pe Google Earth, cu popasuri la marile mediateci ale Infrastructurii Intelectuale a altora, e infamia vreunui patron ce-ți distruge până și singura emisiune sau rubrică frecventată, din senin, fără nici o rațiune, doar că așa vrea mușchii lui sau ai mafiei lui! Tranziția de la Epoca
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul”, în 1941. În aprilie 1942 debutează cu schița Părlitu' în ziarul Timpul (nr. 1771 și 1772 din 15 și 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp. În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
turn ușa sub lăcată bate dintr-odată gongul taciturn; nu există vid pentru-un spirit care s-a născut să zboare în ținut arid! pasăre involtă cântă și te du aurul acu' naște în recoltă curba de milenii a făcut popas oamenii la denii mai curați, un ceas plouă cu arome pline de dezastre peste două Rome, peste două castre Referință Bibliografică: Plouă cu arome / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de
PLOUĂ CU AROME de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355466_a_356795]
-
Paris. La Trieste, în mintea lor se conturează ideea de a ajunge în Franța, la Paris, pentru a continua studiile. Astfel, după parcurgerea unui traseu pe care deja îl cunoaștem din relatările lui nea Mitică și Tiberiu Cunia, cu un popas la Cinecitta, lângă Roma, și-apoi la Torino, tinerii trec granița italo-franceză. Parisul îi întâmpină cu căminele Armatei Salvării unde sunt găzduiți pentru început și beneficiază de ajutorul organizației pariziene pentru refugiați, IRO - Internationale Refugiee Organisation. Aplică apoi pentru Școala
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
plesnească mugurii în voie și pleacă la New York, unde petrece, ca pe vremuri, alături de Emil Onaca, două zile care, în compania acestuia, făceau cât cel puțin două săptămâni de vacanță. În acel moment însă New Yorkul însemna pentru el doar popasul scurt dinaintea traversării Atlanticului spre „dragostea lui rănită”, cum îi spunea bătrânei Europe... După zece zile de călătorie pe mare debarcă la Barcelona în 16 aprilie 1955, trăind alături de circa 100 de spanioli care părăsiseră patria lor cu 20 de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
trebuiau făcute pentru vizitele în Elveția și Maroc, unde avea nevoie de viză. Pe data de 9 iunie 1955, era cu toate actele în regulă. Pregătit pentru un voiaj lung, a doua zi ia trenul spre Nancy și face un popas pentru câteva ore în orașul studenției sale. Revede locuri care-i trezesc amintiri și parcurge pe jos traseele de altădată, pe unde cu șase ani în urmă făcuse primii pași spre o școală de prestigiu... Răvășit de aducerile-aminte, refăcând trasee
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Acest scut mi-e cunoscut de la un necunoscut din mileniul trecut; I-o fi fost de trebuință celui întru neființă și care s-a dus călare dincolo de timp și zare?! Ori poate-au făcut popas împreună sub ploaia de stele și lună? Această aburindă țărână pe care eu o țin în mână poate nu e altceva decât sufletul lui și atât! Referință Bibliografică: Scutul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I
SCUTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355548_a_356877]
-
drumul lor dinspre vadurile Siretului, din dreptul Cozmeștilor, către vadurile Moldovei de la Păstrăveni, poposesc noaptea și țin sfat pe malul stâng al Moldovei. Folosind aceleași argumente, legate de topografia locurilor reale și elementele descriptive (de natură topografică) din carte, locul popasului imaginar este identificabil numai în zăvoaiele satului Miroslăvești. Aici, pe prundișul Moldovei, între tufele de "mladă", personajele sadoveniene la care am făcut referire mai sus "au înțeles curând ce era acel zvon de glasuri subțirele": erau băieții locului, ieșiți în
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
scurtă, apoi Italia - la Trieste, la Cinecitta pentru două luni și în final la Torino, de unde a plecat în Franța, la Paris. Această traiectorie a urmat-o viața din exil a lui Dumitru Sinu, de la trecerea granițelor României și până la popasul ceva mai lung, pe care l-a făcut în Franța; traseul anterior ajungerii în țara lui Voltaire îl creionase într-un mod absolut original pe parcursul întâlnirilor noastre anterioare. De data aceasta mi-a vorbit nenumărate ore despre Franța, despre Paris
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
2011 Toate Articolele Autorului Se scutură și frunza de măceș... E semn că iarna nu-i departe. De strajă mai stă, toamnei, un plăieș, Pe deal, în frig, uitat de moarte. O bătrână suie pe cărare. În poiană face un popas; La cruci aprinde o lumânare, Murmurând o rugăciune-n glas. E-atâta liniște în cimitir...! Se-aude somnul din morminte; Uncheșii dorm cu mâinile-n chimir, Trăgând cu ochiul pe la sfinte. Clopotul din turlă bate-n dungă, În vechea biserică
CE CHESTII!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356979_a_358308]
-
Pentru cei singuri, durerea este parcă mai cumplită de Crăciun. Crăciunul este de fapt ziua de naștere a lui Cristos. Avem atâtea falsuri în jur, avem atâtea imagini penibile, atâtea "caricaturi" de Dumnezeu. În Occident, în loc de "CHRIST MAS", care înseamnă popasul sau sărbătoarea lui Cristos, este tot mai prezent un jalnic și răutăcios surogat, si anume: "X MAS"... Dacă pentru unii dintre semenii noștri Cristos este un "X", un "nimeni", si ei vor fi odată un "nimeni" pentru Cristos, când El
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
Pentru cei singuri, durerea este parcă mai cumplită de Craciun.Craciunul este de fapt ziua de naștere a lui Cristos.Avem atâtea falsuri în jur, avem atâtea imagini penibile, atâtea "caricaturi" de Dumnezeu.In Occident, în loc de "CHRIST MAS", care înseamnă popasul sau sărbătoarea lui Cristos, este tot mai prezent un jalnic și răutăcios surogat, si anume: "X MAS"...Dacă pentru unii dintre semenii noștri Cristos este un "X", un "nimeni", si ei vor fi odată un "nimeni" pentru Cristos, când El
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > POPAS Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Popas Pe-al vieții drum fac azi popas. Ce mult îmi pare că am mers... În urmă-mi drumul a rămas. La orizont e-
POPAS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356531_a_357860]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > POPAS Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Popas Pe-al vieții drum fac azi popas. Ce mult îmi pare că am mers... În urmă-mi drumul a rămas. La orizont e-aproape șters... Livezi la margine de drum, Poteci șerpuitoare-n crâng, Imagini, vise care-acum Din anotimpuri vin
POPAS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356531_a_357860]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > POPAS Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Popas Pe-al vieții drum fac azi popas. Ce mult îmi pare că am mers... În urmă-mi drumul a rămas. La orizont e-aproape șters... Livezi la margine de drum, Poteci șerpuitoare-n crâng, Imagini, vise care-acum Din anotimpuri vin, se strâng. Dar înainte-mi ? Drum prelung
POPAS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356531_a_357860]
-
se pierde hăt, în zare... Încotro merg? Când am s-ajung? E o zadarnică-ntrebare: Cine-ar putea să înțeleagă Misterele din zări de fum? Strâng amintirile-n desagă Și o pornesc din nou la drum. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Popas / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul I, 30 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POPAS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356531_a_357860]
-
toamnă cu trimitere clară la exfolierea generală specific anotimpului. Pelerinul, obișnuit cu umbra generoasă a copacilor, constată cu o oarecare amărăciune, trecerea timpului. Un anotimp abdică, altul urcă pe tron. Drumul, spectacolul firii continuă. Marginea de drum e doar un popas pentru reculegere, meditație, tihnă. Numai bune toate pentru zămislirea unui haiku. Colțul de pâine - îl impart cu pasărea de după gratii (Cornel Beldiman) Un haiku simplu, natural, despre puterea empatiei. Cel aflat după gratii și tânjind după libertate își împarte codrul
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
cânți încercând să legi, se vede, între lumi mai multe punți... Călătorul vrea odihnă și de foame un sărut vrea iubirea ta în tihnă și privirea-ți de băut... Și de-n cale nu te vede, nu mai face vreun popas, se ridică printre aștri căutând un alt lăcaș... Referință Bibliografică: Nu iubi un luceafăr / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul I, 30 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NU IUBI UN LUCEAFĂR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356534_a_357863]
-
bilet, el a deschis gura plină de răni, impresionându-i, drept pentru care, probabil din milă, l-au lăsat în pace și așa, bietul om a ajuns în Franța... Dar cum Franța era pentru mulți refugiați doar un loc de popas, Grigore Coroiu stă un timp aici, și-apoi pleacă mai departe, înspre Canada. Aici, Coroiu s-a revăzut cu nea Mitică și s-a numărat, chiar, printre apropiații lui. Omul era simpatic și în special cei mici, copiii lui nea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
cuiele. Nu avea ,,parapleu” de mătasă, nu avea nici căruță nouă, nici cai sănătoși, El își ducea singur povara pe umeri, făcea drumul iertării pe jos. Nu se văieta, nu suduia, mergea cu pași egali, cumpătat și fără să facă popas ori să-și piardă vremea și banii la birtul din sat. Bunicul L-a ajuns, cu căruța lui cea trasă de telegari focoși cum nimeni în sat nu avea. L-a ajutat, dar numai cât și cât Străinul a vrut
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
mai colinda în prag? la câte, încă, până-n zori, voi înnopta? răspunsuri n-am, ca orice tânăr de pripas, dar sufletu-mi plăti-va, poate, buna vama, dar inima-mi va bate-clopot de arama în pieptul de haiduc far’ de popas - o, Venus, dă-mi un sfat, așa, pe seară, iar tu, Diana, îmbie-mă, pe roua, dimineața, iar tu, Cibelă, mă strânge-n brațe, toată viața, să uit că n-am iubit, far’ de păcat, fată-fecioară. Citește mai mult ELOGIU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
voi mai colinda în prag?la câte, încă, până-n zori, voi înnopta?răspunsuri n-am, ca orice tânăr de pripas,dar sufletu-mi plăti-va, poate, buna vama,dar inima-mi va bate-clopot de aramăîn pieptul de haiduc far’ de popas -o, Venus, dă-mi un sfat, așa, pe seară,iar tu, Diana, îmbie-mă, pe roua, dimineața,iar tu, Cibelă, mă strânge-n brațe, toată viața,să uit că n-am iubit, far’ de păcat, fată-fecioară.... IV. ELOGIU TĂCERII, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
de fum Răzbate o lumină și acum; Purtăm în noi fărâmele de cer: Atâta cât respir, eu încă sper. Cu fiece cuvânt ce-a fost rostit, Verigă din șiragul infinit, Recuperând trecutul pas cu pas, Să facem la răspântii un popas. Secunde, ore, zile, ani înșir Într-un concert fantastic de clavir, În cupă aburită, vinul vechi, Din timpuri ireale, neperechi. Cum visele de aur nu apun, Deviză neclintită-gândul bun, Lumină peste timpul drămuit, Reverberând puternic, insolit. Referință Bibliografică: Fărâme de
FĂRÂME DE CER, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356700_a_358029]
-
Lasă-mă...) Trăirile poetei sunt asaltate ( de multe ori) de neliniști, “pe cărările îndoliate de necăutare”... structura reflexivă, interogația făcându-și loc în arta scrierii. Viața este un “drum” cu mai multe ramificații și cărări ascunse “ochiului” neinițiat! Faci un popas la marginea unei ore “istovite” și te întrebi: “Quo vadis?”... Răspunsul nu va veni ușor. Liberă și nestăvilită, Bombonica Curelciuc antrenează, în zborurile sale imaginare, gânduri fecunde și îndrăznețe. Mânuirea cu subtilitate a metaforei ne arată o poetă care își
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]