2,377 matches
-
așa-numita analiză a claselor latente. Ea a fost expusă în al patrulea volum din monumentala lucrare The American Soldier, volum destinat aspectelor metodologice. O bună ilustrare a principiilor acestei metode se găsește, de exemplu, într-o cunoscută lucrare de popularizare a lui R. Boudon (1991); în literatura noastră sociologică, o prezentare a metodei o datorăm lui Alin Teodorescu (1984), iar o traducere a unui text de Lazarsfeld (1978) pe această problemă a apărut într-un caiet documentar. Scale complexe și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dizabilități. Posibile soluții: informarea corespunzătoare și timpurie a părinților (Încă de la naștere); integrarea timpurie a copiilor În unități de Învățământ; stimularea unităților școlare; motivarea cadrelor didactice; Încheierea de proiecte În parteneriat cu alte instituții; introducerea unor mijloace de transport specifice; popularizarea unor experiențe de succes; Înființarea unor centre de informare și/sau recuperare zonale; dezvoltarea unor campanii de sensibilizare guvernamentale sau interinstituționale de sensibilizare a comunității; atragerea specialiștilor Încă din facultate; dezvoltarea unor cursuri de formare pentru educatori, referenți sociali; realizarea
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
și mai ales dintre școală și comunitatea locală. VALORIFICAREA PROIECTULUI PRIN: raport final asupra proiectului care să servească drept instrument de lucru pentru viitoare proiecte; publicarea ghidului „Școala părinților” - exemplu de bună practică; seminarii cu alte cadre didactice interesate pentru popularizarea efectelor și beneficiilor proiectului. PROCEDURI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA INTERNĂ: Înregistrarea prezenței la activități; studierea frecvenței părinților; aplicarea de chestionare periodice părinților privind desfășurarea programului; ședințe de lucru cu echipa implicată În proiect; analizarea feed back ului dat de părinți și
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
scurt problema (cf. Ferréol și Noreck, 1990). La fel se întâmplă în cazul manualelor de liceu, la secțiunea ES (economic și social), care trebuie să consacre un capitol culturii și fenomenelor de socializare; sau în numerele speciale ale revistelor de popularizare (cf. Sciences humaines, 2000); sau chiar în manualele de filozofie care fac apel, în mod sistematic, la părinții fondatori ai antropologiei anglo-saxone (Tylor, Malinowski, Benedict, Linton și alții). Spiritul cărții de față Prin urmare, această carte are rostul de a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ușoară, durabilă și lejeră. El a avut arta de a le face agreabile, în timp ce maeștrii nu au știut decât să le facă strălucitoare. El este de asemenea, în mod incontestabil, omul care a contribuit cel mai mult la propagarea, la popularizarea economiei politice; să spunem lucrurile mai bine, el și-a dat în mod eficace concursul la a o scoate din starea de discreditare în care căzuse. Prea adesea, economia politică a părut dură și inumană, pentru că ea condamna instituții destinate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se făcuse deja fără ca eu să fi știut. M-am simțit provincial, lacunar documentat, dar mai ales mi-a fost ciudă că m-am chinuit cu o problemă care fusese deja rezolvată. În logica modală am scris un articol de popularizare care, am observat, este foarte citat printre lingviști. Logica deontică îmi deschide câmpul către rațiunea practică, către normă și acțiune. Pentru istoricul logicii deontice, important este că sistemele de norme conțin nepotriviri, contradicții între formalism și interpretare. Or, acest lucru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
studii care tratează descriptiv și analitic, teoretic și aplicat teme de interes în teoriile politice feministe, unele asociate parțial, altele deloc ă până în prezent ă spațiului românesc. Gen și putere. Partea leului în politica românească nu este un volum de „popularizare”. Dacă veți căuta „povești” pe care să le citiți în autobuz sau seara înainte de culcare, această carte nu este tocmai recomandarea adecvată. Aveți în față o colecție de studii, fiecare bazându-se pe un demers metodologic; materialele utilizează un limbaj
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
clientul- țintă” nu este „publicul”, ci o serie de categorii selectate (admise sau respinse) pe criterii legate de specializarea funcțiilor școlii (vârsta, școli absolvite, medii obținute, eventual taxe plătite etc.). Școala are Însă și relații publice prin diversele activități de popularizare, captarea Încrederii, prezentarea prestigiului, asigurarea candidaților etc.). În aceste relații, nu se mai pun „filtre” În stabilirea „țintei”, relația fiind legată de alegerea liberă a „clientului”. Și spitalele se adresează populației, dar nu practică relații publice decât În activitățile de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
adulților basme și povestiri cu Nastratin Hogea. Fierarul țigan Iocan, ajuns prosper, aduce în sat, pe lângă potcoave, cărți care îi zăpăcesc pe oameni: Progres?, Există Dumnezeu sau Niță Pitpalac la Karlsbad. Primele două se poate să fi fost broșuri de popularizare pseudoștiințifice. Ultima, deși titlul neobișnuit și expresiv pare inventat de autor, este un roman popular care a circulat efectiv în epocă. În schimb, există orășeni, chiar cu pretenții intelectuale, care nu citesc. Biblioteca Emilei, actrița lui Camil Petrescu din Patul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
acestui mânuitor al condeiului este un exemplu de muncă continuă în slujba progresului, în slujba răspândirii culturii în masele largi populare. În afară de opera sa poetică („Lădița cu necazuri” 19001945) activitatea cea mai importantă a lui Axelrad a fost aceea de popularizare. Astfel, sub pseudonimul A.A.Luca a redactat publicațiile „Orizontul”, „Revista ideilor”, „Minunile Naturii”, 25 „Oameni și idei”, „Convorbiri științifice” și mai cu seamă binecunoscuta colecție „Lumea”. Axelrad a fost unul dintre traducătorii lui Karl Marx în limba română, tipărind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacția și administrația în Bulevardul Regina Elisabeta nr. 5 Bârlad, tipografia C.D. Lupașcu. În cuprins: „O prevestire miraculoasă - moartea regelui Carol anunțată prin spiritism.” - preluată din Viitorul - 30 170 septembrie 1914; „Ce este ocultismul și cum îl putem învăța” - o popularizare a cărții „Ocultismul”, ajunsă la a cincia ediție, autor fiind „singurul român competent în materie” dl. Const. Nicolau, diplomat al Instituitului de științe, din New‐York, absolvent și membru al Institutului mentalist d in Los Angeles, America, diplomat de la Chirological
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și imprimatelor, mandatelor poștale, scrieri literare și amuzante. Calendarul Tutova pe 1888, anul I, care cuprindea și scrieri literare și amuzante, apărea tot la tipografia Cațafany. * Calendar de birou, 1883 Calendar de birou, 1883, apare la tipografia Cațafany cu 293 popularizare în „Paloda" (decembrie 1881): „Gratulații pentru anul nou și sorți pentru plăcinte se află de vânzare la tipografia noastră", iar în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
t - Georges, N. I. Stroici, Eugenia Botez - Ciolacu, I. Chrissoveloni, G. Tutoveanu. În revistă mai semnau:I. Antonovici, I. Cașu, I . Ciolan, Z. Corlăteanu, V.C. Nicolau, pr. Gh. Vartolomeiu, pr. T. Bălășel, A.Gorovei ș.a. * Adesea, în primii ani, revista făcea popularizarea muzeului Al Saint - Georges din Bârlad. Muzeul era opera ofițerului de la regimentul 2 roșiori Bârlad, bun colaborator la revista Miron Costin, îndrăgostit de arhivistică. După ce și‐ a realizat o colecție cu piese din trecutul poporului nostru a deschis la Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
435 * Varia Matematica Varia Matematica a fost revista editată de Liceul Codreanu cu ocazia aniversării Centenarului „Gazeta Matematică” în mai 1995. În ea s‐au scris articole privind istoricul „Gazeta Matematică”, locul liceului Gh. Roșca Codreanu în istoria matematicii române, popularizarea lui Ion Barbu - Dan Barbilian, poet și matematician. În colectivul de redacție au făcut parte elevii Andrei Constantinescu, Dan Dumitru, Cristi Bârsan, Liviu Bob; profesor coordonator - Rodica Popovici. Tiparul la S.C. A2 TRADING - Internațional. * Veacul nostru Veacul nostru, apare în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
menționate în text. Această carte nu este exhaustivă, ea prezintă pur și simplu câteva dintre diferențele care au fost constatate în cercetarea științifică. Alegerea pe care am făcuto este inevitabil parțială și părtinitoare. Temele selectate figurează rar în literatura de popularizare. Unele dintre aceste diferențe bărbați/femei sunt uimitoare, altele, amuzante; unele sunt importante, altele mai puțin. Ele pot fi înnăscute, înscrise în genele noastre. Altele sunt legate de fluctuațiile hormonale 1 sau țin mai mult de cultură și de educație
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
școlară a contribuit la forjarea acelei majorități favorabile alegerii zilei de 1 decembrie 1918 ca simbol național suprem. Luăm în calcul influența textelor de manual, dar și alte forme de persuasiune, cum ar fi serbările patriotice sau literatura istorică de popularizare. Chestionând cronologia evenimentelor și impunerea simbolică a zilei de 1 decembrie drept apogeu al unirii, vom schița, în final, o succesiune a explicațiilor prin care lecția de istorie a hotărât, la 1990, noua zi națională. II.2. De la război la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cea mare (s.n. C.M.)"378, iar "temelia vieții noastre, ca țară și ca popor, este cea creată prin marea Unire din 1918379. Această convingere a fost documentată amănunțit, în consonanță cu ideologia vremii 380, confirmând "științific" o întreagă literatură de popularizare. Familiaritatea subiectului, opțiunea categoric pozitivă și abundența demonstrațiilor de pertinență istorică au contribuit, deopotrivă, la realizarea unui consens tacit asupra valorii comemorative a momentului 1 decembrie 1918. Din această perspectivă, alegerea noii zile naționale a României, după înlăturarea lui Nicolae
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Focșani, 2001. Tzvetkov, Djoro, Istoria na Bulgaria (1878-1998) za 6 klas, Tilia, Sofia, 1999. Vulpe, Alexandru (coord.), Păun, Radu G., Băjenaru, Radu, Grosu, Ioan, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000. Literatură parașcolară sau de popularizare Almaș, Dumitru, Vestea cea mare. Povestea republicii noastre, Editura Tineretului, București, 1967. Idem, Drum de luptă și glorie, Pagini închinate independenței, Editura Politică, București, 1978. Idem, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978. Idem, Povestiri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de Stat pentru un roman similar, Neculai Milescu Spătarul. A fost unul dintre inițiatorii revistei de mare succes "Magazin istoric" fiind, la început, directorul ei (1967-1969); a rămas membru al colegiului de redacție, până în 1989. 201 Din ampla operă de popularizare a profesorului Almaș amintim doar câteva titluri: Vestea cea mare. Povestea republicii noastre (Editura Tineretului, București, 1967); Drum de luptă și glorie. Pagini închinate independenței (Editura Politică, București, 1978); 1933: Eroicele lupte ale clasei muncitoare (ilustrații de Valentin Tănase, București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
asociat la Universitatea București. Este autorul a peste zece cărți, majoritatea pe teme de istorie medievală sau de modernitate timpurie. 233 Demersul său este, din start, diferit de cel al povestirilor lui Dumitru Almaș. El își propune o formă de popularizare a unor informații istorice verificate științific, pe când Almaș construiește fragmente de ficțiune istorică plasate în decor de epocă. 234 Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, p. 8. 235 Idem, Cum s-a născut poporul român?, ilustrații
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
posibile ar putea fi următoarele: Socioterapia și psihoterapia familiei, Plasarea elevului În situații interpersonale pozitive, Consilierea spre alegerea unei profesii care să nu fie În dezacord cu aptitudinile sau interesele elevilor dacă e cazul, trimitere spre examen neuropsihiatric și endocrinologic, Popularizarea legislației penale, cu rol profilactic În inducerea autocenzurii comportamentale. În primul rând, este nevoie de relații adecvate, echilibrate Între elevi și cadrele didactice. Pentru aceasta, profesorii au nevoie de urmarea unor cursuri de perfecționare (de psihologia copilului, de sociologia familiei
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de către factorii externi (vizitatori ai expozițiilor, critici de artă, juriile concursurilor, publiciști presă sau eventuali colecționari de artă). Acest tip de evaluare se realizează după o prealabilă evaluare de tip intern. Rezultatele evaluării sunt concretizate în diplome și /sau premii, popularizarea lucrărilor în presă prin cronici ale expozițiilor sau prin reproducerea lucrărilor, întocmirea unor albume, realizarea unor expoziții permanente, ilustrarea unor cărți sau realizarea unor coperte de carte sau afișe, participarea creatorilor la tabere de creație sau simpozioane tematice. Evaluarea de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de creație, la nivelul concursurilor școlare. Ultimul tip de evaluare mai sus menționat reprezintă o formă de evaluare alternativă, alături de investigații, proiecte, autoevaluări, examene, expoziții, concursurile de creație, taberele de creație. La nivelul claselor școlare expoziția este un mijloc de popularizare și de publicare a rezultatelor actului creativ prin însăși expunerea lucrărilor, dar și prin aprecierile făcute asupra exponatelor, a creatorului. Expozițiile pot fi: permanente sau periodice, personale sau de grup, tematice sau politematice. Un loc aparte îl ocupă organizarea expozițiilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
la bărbați la "Sunt deschisă către ele, am împrumutat pentru că la noi nu există" (S16) sau "De ce să nu ne simțim bine?" (S10) observate mai degrabă la femei. Toți însă apreciază că "au câștigat așa ușor teren din cauza banilor, a popularizării pe toată media" (S5), unii considerând că "Au devenit numărul unu!" (S13). Date recente culese prin anchetă în 25 de localități 52 ne-au permis să vedem și ce tip de sărbători au pătruns (în sensul că se celebrează) în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tenisul le permite burghezilor și aristocraților să se regăsească [...]. Partidele de tenis și turneele sunt urmate de serate, de dineuri, de baluri și de petreceri" [Saint Martin, 1998, p. 46, 48, 49]. Rezistând mai bine decât multe alte sporturi la popularizarea sa, tenisul continuă să fie practicat în lumea bună, iar cluburile nu sunt toate democratice. Turneul de la Roland Garros, "turneul" fiind un termen cu conotații aristocratice, este și el un eveniment monden. Golful, cu cele câteva cercuri foarte închise, ca
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]