1,621 matches
-
rare în statele comuniste, cu excepția celor federale. Căderea comunismului a dus la restabilirea camerelor superioare în unele țări (precum Polonia), dar nu în toate. În afară de federalism, unul din factorii care par să justifice existența acestora ține de demografie țările mai populate tind să aibă camere superioare. În linii generale, necesitatea existenței unei camere superioare în prezent este prin urmare îndoielnică, cu excepția țărilor în care există clivaje geografice puternice (de aici valoarea lor într-un context federal) (Matthews, 1960; Blondel, 1973: 32-5
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asemenea, poate fluctua, întrucât ce a făcut un lider pot desface succesorii săi. Spre exemplu, efectul lui Mao asupra Chinei a fost modificat substanțial, chiar răsturnat, de cei care l-au urmat. Astfel, impactul fondatorului regimului comunist în cea mai populată țară a lumii nu este la fel de mare în anii '90 cum a fost în anii '70. CASETA 17.1 Teama de conducere Un motiv pentru care conducerea politică nu a fost analizată sistematic este teama pe care aceasta a provocat
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Uniunii Sovietice în 13 aprilie 1990). Rândul României a venit printr-o lovitură de trăsnet în noaptea de 26 iunie 1940, când un ultimatum sovietic impunea „înapoierea” Bucovinei de Nord, învinuind România că a „călcat unitatea seculară a Basarabiei”, ținut populat „în majoritate de ucrainieni”(!). Sovieticii nu mai vorbesc acum de necesitatea “eliberării țăranilor moldoveni de jugul boierilor români”, ci vin cu o minciună destinată celor care știau că în Basarabia numai 12% din locuitori erau ucrainieni. Trupele sovietice au trecut
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
trimisă, acolo unde se hotăra. De aici de sus vedem orașul, al cărui plan Îl avem și pe o hartă instalată lângă lunetă. Statul New-York are o suprafață de 127.433 km², populație 14 milioane de locuitori. E cel mai populat stat. Pe planul orașului, districtul metropolitan are 3045 km². Cel mai important sector e Manhattan cu 50 km². Sectorul Bronx 158 km². Sectorul Brooklin 110 km². Sectorul Queens 331 km², Richmond 148 km². Portul imens geme de vapoare. Cheiul are
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de băiețel, de un an și jumătate, Carolică. Ori de câte ori doamna pleacă În oraș după cumpărături, Îl priponește În fața casei pe covorul de iarbă verde, la aer și la soare. Acolo Îl găsim uneori adormit. Sănduța a reînceput școala la grădiniță, populată și aici cu copii din diferite părți. Când ea e acasă, merge și-l aduce pe Carolică la noi, după ce l-a trezit și despriponit. E greu de descris bucuria acestui copil redat libertății, mai ales că știe că va
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
recreație, cu tot ce-ti trebuie pentru a-ți pregăti prânzul, te Îmbie să nu mergi mai departe. Mergem Întâi direct spre vest, apoi din localitatea Denison, luăm direcție nord-vest. Partea de vest a Iowei Începe să fie mai slab populată. Fermele sunt mai mari. Precipitațiile atmosferice mai mici. Cultura porumbului Începe să cedeze Încet locul altor culturi de primăvară, precum și pășunilor. Trec pe lângă câteva ferme care se ocupă cu creșterea vulpilor argintii. Într-o regiune a porumbului, deci Într-o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
numele cu litere mari. Ne oprim și discutăm cu un fermier ce ară cu un polidisc, tras de cai. Seamănă furaje. Fermele pentru lapte devin mai dese. După aspectul fermelor ne putem da seama că ne Îndreptăm spre centre mai populate. Statul Dakota de nord are o suprafață de 18,3 milioane hectare și o populație de circa un milion de locuitori. Majoritatea populației e norvegiană, urmată de populația rusă și germană. E străbătut de Missouri, pe care-l vom trece
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
căutare de lucru. Dar aceștia nu sunt cu căruța, ca cei din Kansas, ci au mașină deschisă, destul de veche, Încărcată până la refuz. Iau masa alături de noi. Consumă bere și whisky. De la Sidney luăm direcția nord vest, străbătând o regiune slab populată. La lumina farurilor, iepurii forfotesc În toate părțile. Unul din ei fuge alături de noi până când, epuizat cade jos. Noaptea rămânem În Sottsbluff, iar a doua zi prin Henney intrăm În minunatul stat Wyoming. Un călăreț original. Un student traversează țara
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
trece. N-au trecut 20 minute, și specialistul sosește. Constată că trebuie să meargă la stațiune pentru curățirea și reglarea carburatorului. În așteptarea reglării luăm masa Într-un restaurant ce iese din comun. Proprietarul, Într-o regiune atât de puțin populată și cu circulație redusă, În lipsă de capital, a cumpărat un vagon restaurant scos din circulație și l-a instalat pe marginea șoselei. La intrare e o mică gradină frumos Întreținută. Restaurantul e destul de Încăpător, iar bucătăria perfectă. Suntem acum
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sud de San Francisco, privirea Îmi e atrasă de un grup de clădiri ce ies cu totul din comun. Construcții noi, impunătoare, cu o minunată biserică În centru, după care urmează o serie de pavilioane. Parcul e imens și bogat populat. E universitatea Stanford de la Palo-Alto. Suprafața ce o posedă universitatea e de 3.360 ha. În nordul parcului e un mausoleu În marmoră și cu masive intrări În bronz. De la chioșc Îmi procur o serie de forografii și broșuri. Stanford
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
merge tot timpul. Cinăm lângă un cactus magnific de 6-7 metri Înălțime. Treptat vegetația dispare. Suntem În Sahara americană, deșert ce merge pe la capătul așa numitei Vale a Morții. Avem Înainte o cale de 250 km. O regiune foarte slab populată. Pe la ora 1 noaptea, ajungem la o stațiune de benzină, trecută cu numele de „Jean” pe hartă. Domnul Jean trăiește aici ca un sihastru. Are benzină, dar și câteva burdufe cu apă, atârnate În tavan. La 3 noaptea suntem În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii (presați de ofițerul politic, probabil), iar ședințele au fost suspendate. Dat fiind faptul că întâlnirile aveau loc în vara lui 1948, când închisoarea încă nu era foarte populată (Maxim era închis din 1942), aceasta este singura mărturie a unor discuții cu pretenții de 'reeducare' în închisoare, la care au participat puțini elevi. Nu este foarte clar dacă inițiativa au avut-o elevii ori conducerea penitenciarului. Loturile de elevi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pregătit și ușurat romanizarea efectivă. În Dacia romană, În mijlocul unei populații autohtone rărite și În condițiile unei colonizări masive, elementul roman a fost dominant. Romanizarea s-a extins Însă — prin multiple legături — și În restul Daciei, neanexat de romani și populat În continuare de daci. Românii sunt așadar, În cel mai Înalt grad, și daci, și romani, iar România de astăzi se regăsește În Dacia antică, atât dinainte de romani, cât și din vremea romanilor. Dacii avansau Însă, pas cu pas. Generația
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În această privință, În timp ce istoricii români, firește, Îl consideră o sursă prețioasă și demnă de Încredere). Cu privire la anumite aspecte, arheologia s-a dovedit capabilă de a suplini lipsa izvoarelor scrise. Știm astăzi că teritoriul Daciei a continuat să fie dens populat; putem reconstitui modul de viață al celor care au trăit aici. Din păcate, materialul arheologic nu vorbește; el nu ne poate spune ce limbă vorbeau făuritorii obiectelor respective Într un anume secol și Într-un anume colț al României de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Și astăzi multor români li se pare că aceasta, și nu alta, este istoria adevărată, În ciuda unor noi interpretări, care pun sub semnul Întrebării mitul unității permanente. Cert este că țara Românească și Moldova au fost țări diferite, iar Transilvania, deși populată majoritar de români, ca stat (elită conducătoare, instituții), nu a fost românească, ci ungurească. După prăbușirea Ungariei, principii Transilvaniei, departe de a se fi „românizat“, s-au erijat În continuatori ai acesteia. De ce Însă țara Românească și Moldova au fost țări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Îi susținea deschis pe frații transilvăneni. La 1914, această stare de lucruri a atârnat greu În decizia României. România lui Carol I a aspirat să joace un rol de arbitru În Balcani. Era, Într-adevăr, cel mai Întins și mai populat, și cel mai stabil, dintre micile state apărute În urma destrămării Imperiului Otoman. În 1912, țările balcanice (fără România) au intrat În război cu Turcia, pe care au Înfrânt-o. A fost „primul război balcanic“. Învingătorii nu s-au Înțeles Însă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de jalon pe care îl ornez, ulterior, cu tot felul de „corali” simbolici. Dar nu întotdeauna am reușit acest lucru: ori se întâmplase noaptea, ca atunci când străpunsesem Pirineii din Spania către Franța, ori peisajul fusese prea asemănător și la fel de dens populat ca să realizez că „dădusem” Belgia pe Germania. Am memorizat numele primei halte din Spania, Monfrague, pentru că era o noutate, și, iată, acum trăiesc din nou un sentiment mai special, pentru că reintru într-un spațiu mai liber). Aici, la Kybartay, găsim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fără să se implice, răfuiala naziștilor cu Varșovia răsculată” - ține să precizeze un ghid polonez, din a cărui relatare, exagerat de amănunțită, pentru că e făcută spre uzul unor turiști din Indochina, reușesc să prind câteva crâmpeie. Acum, întreaga clădire e „populată postmodern”: muzee, săli de concert și de cinema, teatre, centre de agrement, cluburi de noapte și cazinouri. Plătesc 10 zloți și urc cu un lift rapid la platforma de la etajul 30, de unde se deschide, așa cum scrie în prospectul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ș.a.m.d. - Cum se definește fiecare literatură din Elveția - ca parte a culturilor de origine (franceză, italiană, germană) sau drept ceva deosebit, aparținând comunității culturale helvetice? - Grison este cel mai mare canton al Elveției, dar și cel mai puțin populat (23 de locuitori la km², în raport cu 156, cât este media pe țară). Leo Tuor, pe care am avut norocul să-l întâlnesc în Trenul Scriitorilor Europa 2000, îl reprezintă foarte bine: o minoritate mândră, plină de umor, și puțin contează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cea mai mare parte a lor), situat chiar în fața esplanadei Kotel. Pe Cardo, în schimb, mai îndepărtat de zidul nevralgic, nu sunt decât polițiști și nu mai e niciun portic. Pe durata unei clipite, ieși dintr-o lume înghesuită, extrem de populată, murdară și mirosind puternic, pentru a intra în alta, spațioasă, igienică, cochetă, aseptizată. Chiar și mergând cu ochii închiși, nasul pe post de busolă ți-ar da imediat direcția: frontiera e una olfactivă. Miros de putreziciune și arome tari aici
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
redactării acestui text, inculzându-i și pe cei 192.910 din Ierusalimul de răsărit). 2. O dată cu desființarea a patru mici colonii din nord (1 000 de coloniști) și în ipoteza unei regrupări a coloniștilor (60 000) în cele trei colonii-dormitor mai populate Maale Adoumim, Ariel și Goush Etzion s-ar elibera un spațiu suficient pentru crearea unui microstat. Asta ar însemna să se uite faptul că odată cu implantarea unui șirag de colonii la adăpostul zidului de securitate, Cisiordania este tăiată de-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se bucurau de privilegii din partea domniei. Două drumuri principale treceau prin sudul ținutului Fălciu: drumul Tighinei și al Chișinăului, și drumul Cetății Albe prin târgul Fălciu. Ca număr de locuitori și ca suprafață, orașul Huși era cel mai mare centru populat al ținutului Fălciu; totodată, este și cea mai importantă așezare urbană din punct de vedere economic, politic și cultural al acestei părți din Moldova. Drumurile, șoselele și calea ferată au transformat Hușii într-un important nod al căilor de comunicație
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că satul nu era „așa de tare populat”, căci în 1662 era colonizat cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV-lea pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de călătorie: „Teritoriul țării este foarte bogat în de toate, udat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Potocki înainta pe Valea Prutului. La 23 octombrie 1759, acești călători au oprit la Stănilești (aproape de Huși), unde nu au găsit locuință, datorită năvălirilor tătarilor din anul precedent (1758). După un călător polon, Fălciu „care fusese mai înainte un orășel populat”, nu mai avea în 1759, după ce îl ruinaseră tătarii „decât vreo zece - douăzeci de case”. Șapte ani mai târziu, în 1766, un alt călător poposea, de astă dată, „în orașul nou clădit - Fălciu”. După șase ani (1765), Toma Alexandrovicz, diplomat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]