1,427 matches
-
a dovedit deosebit de limitată în anii 1980, Dillen rămânând singurul reprezentant ales al partidului, până în 1987, când, în parlamentul federal, i s-a alăturat Gerolf Annemans. La începutul anilor 1980, VP-ul și lărgit profilul ideologic, îmbrățișând entuziast autohtonismul și populismul. În 1982, la alegerile locale din Antwerp, partidul a început să-și centreze campania pe temele imigrației și integrării străinilor, iar în 1992 a publicat programul în 70 de puncte (70 - puntenplan), în care se susține expedierea imigranților în țările
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cel mai bine drept un vot anti-imigrație, mai degrabă decât un vot de protest politic (Billiet și de Witte 1995, 2008) și asta deoarece acești electori sunt mai atrași de autohtonismul VB decât de fibra populistă a partidului. 2.2 Populismul VB Numeroși cercetători au examinat în detaliu ideologia VB (Gijsels, 1992, 1994; Lucardie, 2010; Spruyt, 1995, 2000, Swyngedouw și Ivaldi, 2001). Pare să există un consens între aceștia potrivit căruia ideologia VB se sprijină pe trei piloni principali: naționalismul flamand
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Gijsels, 1992, 1994; Lucardie, 2010; Spruyt, 1995, 2000, Swyngedouw și Ivaldi, 2001). Pare să există un consens între aceștia potrivit căruia ideologia VB se sprijină pe trei piloni principali: naționalismul flamand (Breuning și Ishiyama, 1998), autohtonismul (Mudde, 1995, 2000) și populismul (Jagers, 2006). Cei trei piloni sunt interconectați, deoarece, în fiecare caz, accentul cade pe popor. Acest lucru este ușor de observat într-unul dintre mai vechile sloganuri ale partidului: Eigen volk eerst! (Poporul nostru înainte de toate!). VB-ul pretinde că
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2) cu imigranții sau cu cei care cer azil în Flandra și cu (3) elita politică, atât cea flamandă, cât și cea valonă. În ideologia VB poporul se conturează atât pe orizontală (naționalism flamand și autohtonism), cât și pe verticală (populism). Jagers (2002, 2006) a examinat publicațiile, programele și celelalte materiale propagandistice ale partidului apărute în perioada 2003-2004, câutând acel element specific populist care domină ideologia partidului. Concluzia autorului este că VB-ul este un partid pe deplin populist care se
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populiste. Partidul este deosebit de centralizat, puterea de decizie fiind concentrată în mâinile unei elite, iar nivelul de instituționalizare crescut. Membrii au foarte puține ocazii să influențeze lista de candidați sau programul partidului. 2.3 Relația VB-ului cu democrația liberală Populismul VB-ului marchează relația partidului cu democrația. El afirmă ideea unei democrații populiste, în care voința generală reprezintă elementul cel mai important. Pentru a pune în aplicare un asemenea tip de democrație în Belgia, VB propune o serie de reforme
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
între poporul pur și elita coruptă. Cu alte cuvinte, cordonul sanitar este o expresie a moralizării politicii flamande, fapt care poate conduce la idealizarea poziției pe care o ocupă partidele consacrate (Mouffe, 2005b). Astfel, chiar dacă cordonul sanitar limitează, întrucâtva, influența populismului VB-ului asupra calității democrației, în același timp contribuie la legitimarea și la întărirea discursului acestei formațiuni. 2.5 Efectele sociale ale ascensiunii VB Pentru examinarea corespunzătoare a consecințelor partidelor populiste este necesară și analiza impactului pe care aceste partide
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poate fi considerată drept o încercare de a contrazice pretențiile populiste ale VB de a fi reprezentatul poporului" (DE Cleen, 2009: 587; vezi și De Cleen și Carpentier, 2010). Concluzii În 1969, Ionescu și Gellner scriau: "Un spectru bântuie lumea: populismul". Observația lor par să fie pertinentă și astăzi, mai cu seamă în Belgia unde, începând cu 1980, au apărut trei partide populiste. VB, partidul cu cel mai mare succes, este reprezentat de mai bine de 30 de ani la nivel
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
suferit prea mult în urma apariției partidelor populiste, iar efectele negative pe care acestea le produc sunt contrabalansate de efecte pozitive, cele mai importante fiind creșterea sensiblității partidelor consacrate la dorințele electoratului, fapt care a revitalizat întrucâtva politica belgiană. Capitolul 3 Populism și democrație. Cazul Partidului Canadian al Reformei David Laycock Introducere Scena recentă a politicii canadiene a fost dramatic bulversată de trei partide de dreapta, legate printr-o linie de succesiune. Este vorba de Reform Party of Canada - Partidul Canadian al
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
recursul la "popor" în opoziție cu "elita". În discursul Partidului Reformei, atât identitatea poporului, cât și cea a elitei erau într-o contradicție flagrantă cu sensul pe care acești termeni l-au avut în cea mai mare parte a istoriei populismului nord-american. Partidul Reformei a fost înființat în noiembrie 1987, alegându-l în fruntea sa pe Preston Manning. Privind retrospectiv, din perspectiva guvernării Partidului Conservator care își are rădăcinile în cei 13 ani de activitate ai Partidului Reformei, este ușor să
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
regional. Acest capitol argumentează că succesul și moștenirea Partidului Reformei se datorează mai degrabă filonului populist decât celui conservator. Și asta în ciuda faptului că Partidul Reformei a transmis succesorului său, Partidul Conservator, o moștenire mai apropiată de conservatorism decât de populism. În plus, pentru a rămâne în linia ipotezelor propuse în introducerea acestui volum, mă voi concentra pe modalitatea în care populismul Partidului Reformator s-a combinat cu unele teme conservatoare, în efortul de a altera democrația canadiană și de a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în ciuda faptului că Partidul Reformei a transmis succesorului său, Partidul Conservator, o moștenire mai apropiată de conservatorism decât de populism. În plus, pentru a rămâne în linia ipotezelor propuse în introducerea acestui volum, mă voi concentra pe modalitatea în care populismul Partidului Reformator s-a combinat cu unele teme conservatoare, în efortul de a altera democrația canadiană și de a polariza sistemul de partide. Pe alocuri, amestecul de elemente populiste și conservatoare va fi măsurat, referindu-ne la continuitatea temelor populiste
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cunoscut o creștere timidă, și asta ca urmare a percepției alegătorilor din afara regiunilor vestice ale Canadei, care au considerat că Partidul Reformei era fie prea conservator, fie mult prea atașat de ideologia regionalistă pentru a merita un suport mai larg. Populismul regionalist al Reformiștilor a fost cel care a contribuit decisiv la intrarea spectaculoasă a partidului pe scena electorală națională, și totodată cel care a aplicat o lovitură mortală partidului de dreapta care odinioară dominase scena politică (Progresiștii Conservatori). Însă regionalismul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Susținând democrația directă, Reformiștii considerau că, ori de câte ori este posibil, politicile publice ar trebui dirijate de voința generală a poporului. Această antinomie între "democrație directă/stat minimal/poporul imaculat" versus "democrație reprezentativă/stat puternic/elită coruptă", constituie o parte semnificativă a populismului Reformiștilor. Programul electoral al Partidului Reformei din 1997, invoca o "țară construită și definită de propriii săi cetățeni, mai degrabă decât de acțiunile guvernului". "Dreptatea socială" ar trebui să însemne ca fiecare canadian "să muncească pentru sine și pentru familia
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1997: 5, 11). Așa cum ne putem aștepta de la un discurs populist, adevărata cetățenie și adevărata dreptate socială erau prezentate ca fiind antagonice cu agenda statului corupt, care își demonstra atitudinea "anti-popor". Trăsătura distinctivă a acestui mesaj, prin comparație cu grosul populismului de secol XX, din America de Nord, este aceea că statul este portretizat ca acționând împotriva intereselor oamenilor, deoarece cheltuiește pentru a reglementa activitatea corporațiilor și redistribuie resurse, în loc să procedeze invers. O scurtă examinare a bazinului de suporteri electorali ai Reformiștilor ar
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este portretizat ca acționând împotriva intereselor oamenilor, deoarece cheltuiește pentru a reglementa activitatea corporațiilor și redistribuie resurse, în loc să procedeze invers. O scurtă examinare a bazinului de suporteri electorali ai Reformiștilor ar putea clarifica modalitatea în care acest partid a îmbinat populismul cu eforturile de reconstrucție a democrației canadiene. La alegerile federale din 1993 și 1997, Partidul Reformei a atras un sprijin notabil din partea segmentelor electorale ale provinciilor din vestul Canadei: muncitori, fermieri, mici întreprizători, votanților din clasa de mijloc urbană și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al "non-elitelor", mai cu seamă în privința criticilor îndreptate către partidele convenționale și în privința pledoariei pentru instrumentele democrației directe. Indubitabil Reformiștii au reușit să redefinească discursul politic și, în interiorul sistemului canadian de partide politice, să pretindă partea leului în materie de populism. Această atitudine a lăsat urme adânci în sistemul de partide al Canadei și a marcat decisiv spațiul public, unde se profilase deja un oarecare declin al disponibilității de a acorda legitimitate practicilor și instituțiilor specifice reprezentării parlamentare. Între partidele canadiene
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
amenințări reprezentate de comunitatea gay și de feministe. Referendumurile de acest tip semnalează implicit o foarte clară demarcație între poporul plin de virtuți și elita urbană coruptă de diverse forme de gândire suspecte din punct de vedere moral. 3.3 Populismul succesorilor Partidului Reformei În anul 2000, noua orientare fundamentală de dreapta a Partidului Reformei a devenit și mai clară odată cu transformarea formațiunii în Canadian Reform Conservative Alliance - Alianța Reformist Conservatoare Canadiană (CRCA). Această metamorfoză avusese drept scop atragerea unui electorat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
între Alianța Reformist Conservatoare Canadiană și Partidul Progresist Conservator a adâncit și mai mult această distanțare față de principiile și practicile populiste. După anul 2000, spre frustarea nucleului dur de susținători ai Partidului Reformei, pentru care regionalismul vestic, poziția anti-partide și populismul democrației directe reprezentau fundamentul acestei adeziuni, niciun partid cu vederi clare regionaliste sau populiste nu și-a mai făcut loc în politica regională. După aruncarea peste bord a democrației directe și a regionalismului populist, a rămas o versiune limitată de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Partidului Reformei și în cazul avatarurilor pe care acesta le-a suferit odată cu apariția Partidului Conservator. Deoarece asimila elitele care sufocă suveranitatea populară cu agențiile de stat, cu programele acestora și cu toți cei care suțin funcționarea sau extinderea lor, populismul Reformatorilor era, în același timp, un antietatism. Remediile democratice venite în sprijinul poporului și în dauna grupurilor de interese, ar fi însemnat, în mod necesar, demolarea capacității statului în societatea civilă. Idealul democrat al Partidului Reformei nu era numai antietatist
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în Parlamentul canadian o putere, aleasă 4, contra-majoritaristă, dar în același timp legitimată democratic. Un asemenea corp politic ar putea contracara acțiunea intruzivă a statului în societatea civilă și ar putea dispune reduceri ale dimensiunii și impactului statului. 3.4. Populismul Partidului Reformei și democrația: testarea ipotezelor Partidul Reformei a reprezentat o opțiune clară pentru acei votanți care, în calitate de locuitori ai vestului aveau sentimentul alienării, care doreau să vadă o mai pronunțată perspectivă tradiționalist-creștină asupra chestiunilor politice, care nu agreau statul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
clară pentru acei votanți care, în calitate de locuitori ai vestului aveau sentimentul alienării, care doreau să vadă o mai pronunțată perspectivă tradiționalist-creștină asupra chestiunilor politice, care nu agreau statul social modern sau care erau, în mod hotărât, "anti-partide". În această privință, populismul practicat de Reformiști a avut și un rol pozitiv, așa cum a fost subliniat și în introducerea acestui volum, dând posibilitatea să se exprime "acelor grupuri care nu se simt reprezentate de elite, scoțând la iveală teme care sunt relevante pentru
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al partidului, din prima jumătate a anilor '90, atunci când Manning se referea la "bunul simț al oamenilor simpli" acest lucru trebuie înțeles "ca un mecanism de control al agendei" partidului de către liderul său (Flanagan, 1995: 27). În privința efectelor pozitive ale populismului postulate în introducerea acestui volum, mobilizarea și integrarea creștinilor conservatori într-un partid important reprezintă, cu siguranță, o izbândă notabilă. Înainte de apariția Partidului Reformei pe scena publică, acest segment electoral era în bună măsură apolitic, însă, în numai 20 de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
apolitic, însă, în numai 20 de ani, el și-a găsit un cămin confortabil în interiorul Partidului Conservator și o voce încrezătoare care răsună în instituțiile publice ale guvernului federal (Farney, 2009). Așadar, se poate spune că, într-o oarecare măsură, populismul practicat de reformiști a mobilizat "sectoarele excluse ale societății... îmbunătățindu-le integrarea politică" (efectul pozitiv 2). Merită subliniat că, înainte ca Preston Manning să vorbească pe limba lor, acest grup s-a exclus voluntar din sfera politică. Creștinii conservatori din
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
prin comparație cu rasismul afirmat fățiș de numeroase partide populiste din Europa, împotrivirea Partidul Reformei față de multiculturalism și față de imigranții care nu erau albi și/sau nu erau creștini a reprezentat un subiect minor (Laycock, 2001: ch 7). După standardele populismului de dreapta radicală din vestul Europei, populismul Reformiștilor poate fi considerat chiar unul incluziv, așa cum de altfel o demonstrează implicarea în viața partidului a unor candidați vizibili și a unor activiști recrutați din rândul minorităților. Cu toate acestea, dintre alegătorii
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
numeroase partide populiste din Europa, împotrivirea Partidul Reformei față de multiculturalism și față de imigranții care nu erau albi și/sau nu erau creștini a reprezentat un subiect minor (Laycock, 2001: ch 7). După standardele populismului de dreapta radicală din vestul Europei, populismul Reformiștilor poate fi considerat chiar unul incluziv, așa cum de altfel o demonstrează implicarea în viața partidului a unor candidați vizibili și a unor activiști recrutați din rândul minorităților. Cu toate acestea, dintre alegătorii partidelor cu reprezentare parlamentară, votanții Partidului Reformei
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]