1,288 matches
-
de revoluționari cubanezi exilați În Mexico City. În iulie 1955 l-a cunoscut pe Fidel Castro și s-a Înscris imediat În rîndurile unei expediții de gherilă care urma să-l răstoarne pe dictatorul cubanez Fulgencio Batista. Cubanezii l-au poreclit „Che“, o formă de adresare răspîndită În Argentina. Pe 25 noiembrie 1956, Guevara a pornit spre Cuba la bordul iahtului Granma, ca medic al grupului de gherilă care a pornit lupta revoluționară armată În munții Sierra Maestra din Cuba. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a fost că cea mai slabă echipă a intrat În campionatul de o zi complet reorganizată, a ajuns În finală și a pierdut abia la penalty. Alberto aducea oarecum cu Pedernera∗, cu pasele lui date la fix, așa că a fost poreclit, de fapt, Pedernerita, iar eu am apărat un penalty care va intra În istoria orașului Leticia. Întreaga festivitate ar fi fost foarte reușită dacă, În timp ce la sfîrșit se cînta imnul național al Columbiei, nu m-aș fi aplecat eu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
la canal, părintele Dumitru Lucaciu a impresionat prin cultura sa vastă. Pe un șantier unde se lucra în grupuri mai compacte, pur și simplu, ceilalți deținuți, (toți preoți catolici și ortodocși și unii sectari), i-au cerut: „Papissimus, așa era poreclit, tu să nu lucrezi, ci numai să ne vorbești, iar noi te ascultăm”. Vorbea și descria mereu Roma și catolicismul; a fost un adevărat apostol. Acestea le-am scris, nu atât pentru caracterul lor de atitudine demnă, ci pentru conținutul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dintr-un loc pașnic în capitală? A.R. Și asta, dar nu numai. Îl zăpăciseră, e adevărat, ritmul orașului mare, mirajul lui, multitudinea de fete frumoase, viața veselă, emancipată a studenților bucureșteni. Se împrietenise cu o studentă pe care-o poreclise „Năista“, pentru că era o adeptă ferventă a lui Nae Ionescu. Am început să sufăr cumplit, sfâșietor. Până la urmă, mi-a scris, în virtutea corespondenței dintre noi, o scrisoare lungă, pe care am păstrat-o până când m am măritat. M-a asigurat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
celor pe care-i reprezenta În urma acestui fapt, oamenii satului l-au repudiat pe delegatul trădător care s-a văzut nevoit să părăsească definitiv Cârțișoara și să se mute în Arpașul de Jos. În semn de batjocură, învățătorul a fost poreclit «Popa Buteanu». Eventuala investiție a economiilor în muntele Buteanu ar fi fost nu numai o afacere aducătoare de substanțiale beneficii locuitorilor satului, ci și punerea la adăpost a capitalului lor. Afacerea cu muntele fiind după cum am văzut ratată, oamenii s-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pot prinde) : „țeelu -cățeelu’, țeelu-puceelu’, țeelu-cățeelu’, țeelu -pu ceelu’...“. La școală, lucrurile s-au mai domolit. Colegii au aflat doar după cîteva luni, în clasa întîi, că mi se mai zice și țelu, dar nu prea aveau curajul să mă poreclească. Singurul lucru pe care-l făceau era să și dea coate în fiecare dimineață cînd, înaintea orelor, cîntam cu toții imnul și ajungeam la versul „și un țel cu-te-zătooor“. Cu numele meu de familie - și el complicat și artificios - povestea e
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
faze“ povesti a doua zi, iar Kojak era celebru doar pentru chelie și pentru acadea. Când a venit unul cu o acadea la școală, adusă de taicăsău din străinătate, a fost pentru scurt timp vedetă. Altfel, cei tunși chilug erau porecliți Kojak (cu varianta Cocean) și nimeni nu era fericit de o asemenea poreclă. Alte seriale de oameni mari stăteau la baza unor poezele, pe care le spuneam cu un aer important. De exemplu, problematica din Dallas era sintetizată în zicerea
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
lucruri. Acum își petrecea cea mai mare parte a timpului în compania unui prieten care de altfel era directorul lui din cadrul sistemului financiar unde își presta serviciul ca funcționar. Lumea care îi cunoștea, văzându-i atât de des împreună îi porecliseră “țapii logodiți”. Nu erau deloc deranjați de acest lucru, ba chiar erau încântați și se amuzau pe seama asta. Când se apropiau de un grup, toți se uitau la ei curioși văzându-i atât de des împreună. Bârfitorii nu țineau cont
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
-nghite. Cum să mă-nghită, rîd eu, nu vedeți ce mic e?! Mic, mic, dar are-o gură de balenă, a rîs șeful, întinzînd mîna după hîrtiile cu care venisem, invitîndu-mă totodată să iau loc. De după blocul "4001", cum e poreclit un bloc, în care lumea zice că stau cei cu salariul peste 4000, încep să apară cursele rapide, care fac legătura între Cartierul de Nord și Valea Brândușelor. Astea nu opresc aici, mormăie supărat Marinescu. Cursele rapide trec în goană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
țip eu, arătîndu-i. Șeful face o mișcare bruscă, rotește puțin volanul și trecem pe lîngă camion. Răsuflu greu, simțindu-mi inima cum bate să-mi spargă pieptul am trecut pe lîngă moarte! Chiar și o "groapă de gunoi", cum e poreclită Secția Reziduuri, trebuie condusă de cineva, spune calm Don Șef. O lumină albă, ca un fulger, taie întunericul. Radarul. V-a fotografiat, spun eu. Mă duc mîine dimineață la C.E.C. și plătesc amenda: două sute cincizeci de lei, saltă Don Șef
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
din engl. jew = „evreu”). Poate tot din cauza asemănării nasului coroiat cu ciocul de corb, În limba română populară păsării corb-de- noapte (Nycticorax europaeus) i se spune „jidan” <endnote id="(39)"/>. În Lituania, cei cu nas acvilin și buze groase sunt porecliți „jidani” (Zydas) <endnote id="(296, p. 224)"/>. În vestul Europei, despre oameni cu un astfel de chip caricatural (la care se adaugă, de regulă, părul, barba și perciunii roșii) se spune că au „fața lui Iuda” (span. cara de Judas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginea clasică a mediilor antisemite românești. Bătându-și joc de scriitorii evrei sau „jidoviți”, cu „rasa lor” și „taraba lor”, Vintilă Horia Îi numește „criticaștrii pistruiați” (Sfarmă Piatră, nr. 48, 22 octombrie 1936). Într-o altă revistă legionară, Elena Wolf-Lupescu (poreclită „Roșcovana”), metresa regelui Carol al II-lea, era percepută „cu părul roșu «ca cărămida», ce Încadra o față pistruiată și cu buzele mari, groase și roșii, proprii și ele rasei” (Timpul eminescian, nr. 219, 8 octombrie 1940). Tot În acea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a „ordonat ca, În public, toate evreicele să-și acopere chipul cu un văl, pentru ca regele să nu mai cadă În capcana frumuseții lor” <endnote id="(382, p. 480)"/>. Tot ucisă a sfârșit și Doña Raquel, frumoasa evreică din Toledo (poreclită La Fermosa = „Frumoasa”) de care Alfonso al VIII-lea, regele Castiliei (1158-1214), a fost „Îndrăgostit nebunește” timp de șapte ani (cum zice o legendă din secolul al XIII-lea) <endnote id="(509 și 767)"/>. În aceste cazuri pare să fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
421)"/>, iar a fi jidan sau a te jidăni Înseamnă „a te târgui mult”, „a te calici”. Pentru boierii români - spune Ion Ghica -, chiar și o cățea pe care nu te puteai baza la vânătoare, pentru că „minte și Înșală”, era poreclită „Ovreica” <endnote id="(824, p. 161)"/>. În Lituania, adjectivul zydas (evreu) și porecla etnonimică zydas se aplică micilor comercianți, prăvăliașilor, celor care sunt mincinoși, Înșelători și vicleni <endnote id="(296 și 297)"/>. O situație similară este atestată cam În toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
153)"/> ; sau : „Diavolul a stârnit Întâiu și Întâiu rachiul pe lume”, pentru că, „la mânie, a pus sânge de-al lui” În băutură <endnote id="(639, p. 67)"/>. Nu Întâmplător, În limbaj popular, rachiul este numit și drachiu, iar Dracul este poreclit Horilcă <endnote id="(312, p. 121)"/>. Diavolul nu este vinovat doar pentru că, in illo tempore, a inventat băutura alcoolică, ci și pentru faptul că omul o consumă zilnic, până În ziua de azi. Conform credințelor populare, Dracul este cel care „Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și el pare că suferă de o spaimă atavică : „Viteaz nu se născuse Ițic Ștrul, ci fricos și bănuitor. Un copil de se răstea la dânsul, Începea să-i joace barba și să-i ticăie inima. În Fălticeni lumea Îl poreclise «iepurele». În clipa când doctorul comisiei de recrutare a zis «slăbuț, dar tot bun», Ițic a leșinat. Numai gândul că va merge la război Îl Îngrozea. Era convins că are să moară când va auzi Întâiul bubuit de tun. Cu o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în frunze de bananier, cu tot felul de legume și mirodenii. Mâncarea nu este numai bine gătită ci, fiecare ingredient este proaspăt cules sau prins și gustul mâncării este excelent. Explorez puțin împrejurimile și descopăr un orășel liniștit și pitoresc, poreclit pe bună dreptate „orașul palmierilor”. Tarapoto este situat în regiunea San Martin, care este presărată cu cascade și lagune, din care cea mai faimoasă și doar la câteva ore distanță este Laguna Albastră. Jorge va apărea a doua zi la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
contra lul Reagan, nici cel contra Papei nu au reușit, însă, decat parțial). Axa Moscova-Bucuresti, care a funcționat perfect în cazul operațiunii Jimbolia, reușind să spargă embargoul ONU, a fost pusă în evidență cel mai bine de afacerea firului roșu, poreclit de mass-media și Zavtragate. 6. FIRUL ROȘU CU KREMLINUL, UN ADEVĂRAT SIMBOL AL "EREI ILIESCU" Ca și operațiunea Jimbolia, si Zavtragate a monopolizat atenția întregii mass-media, zile la rînd, așa încât nu vom reveni asupra ei decît pentru a-i dezvălui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cerul acestei nopți sfinte. Rămânem pe poziție la locul nostru. Dimineața de Paști e luminoasă, cu soare chiar și cu oarecare pace în sufletele noastre de ostași aflați la datorie! Până la ora aceea fusesem plimbat și fixat într-un loc poreclit de ai mei „Gura lupului”. Era o poziție dificilă și mai expusă, anume hotărâtă pentru mine și oamenii mei! Calm relativ pe ambele maluri ale Nistrului... Către ora 13, în mod cât mai discret, ofițerii se deplasează spre popota improvizată
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
comandant, cel care s-a sinucis în zilele Revoluției. M. M.: Erați un Divizion cât un Regiment. S. B.: Și mai era Bateria a IV-a, al cărei comandant era locotenent-major Florea, cel care avea un ochi de sticlă. Îl poreclea lumea "Coco". Era un tip ciudat tare, cel mai absurd ofițer, dar știți până când? Până în ziua în care a fost făcut căpitan. Din momentul acela s-a schimbat. Probabil avea niște frustrări. M. M.: Avea, avea frustrări, credea că n-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
meschine, care se manifestă din păcate peste tot la fel. De câte ori a refuzat judecătorul Șerban, bunicul meu, să devină ungur, nelăsându-se intimidat de presiunile la care era supus, nu știu. Nici de câte ori mi-a spus Papago (căci așa Îl poreclisem pe tata, și mulți din prietenii lui au preluat bucuros porecla): „Orice, dar cu o unguroaică să nu aud că te Însori!“. Nu am Îndrăznit nicicând să-l contrazic. Într-un fel Îl Înțelegeam. Impresiile copilăriei nu se șterg ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Bunica Eftalia era Îngerul meu păzitor. Cum școala „Clemența“ era chiar vizavi de blocul nostru, ea ieșea pe balcon ori de câte ori suna clopoțelul, ca să mă urmărească „re-creându-mă“ și, În caz de „atac la persoană“ din partea altor băieți mai corpolenți (eu eram poreclit Macaroana, fiind lung, stângaci și slab ca un țâr), vigilenta bunică Își scotea papucul și, de la etajul șase, striga pe un ton demn de strămoașa ei Hecuba: „Lăsați copilu’, nu vă atingeți de el, că arunc cu papucu’ În voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Prometeu ficatul. Pentru partea a doua din Orghast, spectatorii erau conduși la căderea nopții, după cină, până la Naqsh-e Rustam, o vale impresionantă aflată la câțiva kilometri, dominată de magnificele morminte ale lui Darius și ale celorlalți regi persani. Băștinașii au poreclit acest loc „Orașul Morților“. Toată partea a doua era inspirată de această vale a morții. Zeus-Krogon și celelalte personaje se perindau fantomatic prin acest loc al amintirilor, unde chiar regii morți apăreau ca Într-un vis. Darius și Xerxes se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
amândoi. Astăzi nu este un necunoscut În cercul lui, ceea ce - recunosc sincer - nu Înseamnă mai nimic, dar e drept că și eu mă străduiesc să-i ascund identitatea; mă voi referi la el cu numele de „Nesbit“, după cum l-am poreclit (sau afirm acum că l-am poreclit), nu numai din cauza pretinsei lui asemănări cu primele portrete ale lui Maxim Gorki, o mediocritate regională a acelei epoci, din ale cărui prime povestiri, una, și anume Tovarășul meu de călătorie (o altă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cercul lui, ceea ce - recunosc sincer - nu Înseamnă mai nimic, dar e drept că și eu mă străduiesc să-i ascund identitatea; mă voi referi la el cu numele de „Nesbit“, după cum l-am poreclit (sau afirm acum că l-am poreclit), nu numai din cauza pretinsei lui asemănări cu primele portrete ale lui Maxim Gorki, o mediocritate regională a acelei epoci, din ale cărui prime povestiri, una, și anume Tovarășul meu de călătorie (o altă notă oportună) a fost tradusă de un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]