60,135 matches
-
un exercițiu formal și o supapă de supraviețuire în suc propriu decît un real mod de a exista cinematografic. Bunăoară, cine a văzut filmulețul de 9 minute - Boborul? El ar avea, teoretic, toate datele ca să declanșeze o veritabilă polemică națională! Pornind de la nenea Iancu și de la Republica de la Ploiești, un cineast, cunoscutul Radu Igazsag (care, mai nou, și-a mai adăugat un nume, deci semnează Radu Vasile Igazsag ! e o glumă sau e doar “o scurtă nebunie”?) compune un pamflet postmodernist
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
granițele eului propriu. O introspecție amară, o sumbră visare, o așteptare pasivă îl separă de ceea ce ar fi putut deveni acordurile unui militantism: “de-o albă trîndăvie timpu-i legănat/ clipă de clipă se pierde tot mai mult/ gîndul poate-i porni spre ararat/ sfîșiind seninul unui cer ocult// anii-și cer birul cu dobîndă/ timpul în loc să crească - scade/ arătînd în zare o uitare fumegîndă/ precum un șarpe între visări și moarte// frunzișul de cuvinte cade veșted/ în lume se abate o
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
e acuzat că ar fi patronat trafic de droguri și prostituție? Și, se pare, aceste acuzații sunt doar primele dintr-o serie mai lungă. Vorba e ca ancheta să-și urmeze cursul. În 2002, dacă vă amintiți, autoritățile au mai pornit o investigație asupra grupării lui Bivolaru. Și atunci, se părea, existau suficiente dovezi pentru a-l aduce pe Grig în fața legii. Îmi amintesc că am scris atunci, într-un microscop, că mișcarea condusă de acest personaj va fi obligată să
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
scrie, trebuie să recunosc, îl distinge de iluștrii înaintași și (aș putea spune) mentorii domniei-sale. Dovadă că istoria stilurilor și, implicit, a gusturilor evoluează. Lansat - dupa propriile-i afirmații - într-o acțiune misionară de asanare a gliei artistice, domnul Șușară pornește tocmai de la mine, care nu reprezint, în autorizata-i opinie, nimic. Nu știu cu “mintea (mea - n.n.) de om cu orizont mărunt” unde va ajunge pornind de la o ficțiune. Eu personal îi doresc succes deplin! Nu se știe, poate vom
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
propriile-i afirmații - într-o acțiune misionară de asanare a gliei artistice, domnul Șușară pornește tocmai de la mine, care nu reprezint, în autorizata-i opinie, nimic. Nu știu cu “mintea (mea - n.n.) de om cu orizont mărunt” unde va ajunge pornind de la o ficțiune. Eu personal îi doresc succes deplin! Nu se știe, poate vom asista în sfârșit la implementarea unui nou stil după atâta tranziție a culturii printre curente, mișcări, maniere... Până atunci, însă, spre a nu abuza și eu
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
are a deveni tocmai întrucât nu a fost. De aici și grija lui Augustin de a nu dezamăgi pe cei care bat la porțile lui, ale catecumenatului. Așa se explică și abundența amănuntelor din De catechizandis rudibus. „Iubirea trebuie clădită pornind de la însăși asprimea lui Dumnezeu, prin care inimile muritorilor sunt făcute să tremure de o spaimă extrem de benefică, astfel încât omul care se bucură că e iubit de cel care se teme să îndrăznească să-l iubească la rândul său, dar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în sudul Dunării și Peretu sau Craiova la nord de fluviu. Nu este dată uitării nici monetăria geto dacă, tezaurele monetare descoperite și publicate în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unele inadvertențe ale autorului, denumiri greșite de localități, atribuirea de așezări preistorice pentru epoca romană ș.a. Partea a III-a, și ultima, a acestei lucrări enumeră și face o scurtă analiză a trupelor romane din Dacia (legiuni și unități auxiliare) pornind de la inscripții și Columna lui Traian. Autorul face unele precizări privind rolul militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
academic și științific clujean, astfel încât citirea textelor prezente nu poate fi decât profitabilă. Atalia Ștefănescu-Onițiu este lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie a Facultății de Sociologie-Psihologie. Specializarea autoarei acestui volum este religia romană, studiile ei pornind de la analiza aspectelor religioase înfățișate în opera lui Ovidius, terminând cu o temă specifică, anume religia din mediul militar în Dacia romană. Lucrarea de față reprezintă, de fapt, teza de doctorat susținută în anul 2006 și coordonată de Doina Benea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Mobilitatea socială în cadrul armatei, mediul provincial și impactul asupra vieții religioase (p. 146-157). Nu vom prezenta conținutul volumului pe capitole, ci vom face doar câteva observații la subiect și vom evidenția elementele pozitive sau mai puțin reușite ale lucrării. Autoarea pornește de la ultimele studii privind religia din mediul militar roman (atât din imperiu, cât și din Dacia), de aceea se preocupă de conturarea unei metodologii proprii de cercetare. Autoarea face distincție între „religia armatei” și „religia militarilor”, fapt care-i permite
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ci și cele particulare, ale soldatului ca individ religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe mai multe subcapitole, după cum urmează: A. Approach motivation and necessity (p. 9-10); B. Methodological remarks (p. 10-11); C. The general background (p. 11-13) și D. History of researches (p. 13-23). În acest capitol autorul prezintă considerentele de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic al descoperirilor romane din teritoriul cuprins între Carpații Orientali și râul Prut, precum și o serie de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
perspectivă masculină a frumuseții feminine. Die Schone Frau se intitulează partea cea mai seducătoare a cărții de față. Sombart glosează în stilul lui Roland Barthes din celebrele Mitologii, în jurul cîtorva tablouri și texte literare, dezvoltînd o întreagă teorie a dezvăluirii, pornind de la un poem destul de ermetic al lui Schiller “Chipul ascuns al lui Sains”. Sunt invocate și alte exemple mitologice, cum ar fi cel al lui Thiresias care, îndrăznind s-o privească pe zeița Atena goală, va fi cumplit pedepsit: necruțătoarea
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
obținut vreo adeverință. Către finele lunii, mica noastră companie de băieți și fete a primit cea mai neașteptată dintre vizite: aceea a doamnei mareșal Maria Antonescu. A sosit, înconjurată de militari de rang, noi eram desfășurați în linie, ea a pornit drept spre mine, luasem poziție, iar în clipa în care să mi se adreseze, un oficial s-a interpus, împingând-o către următorul. A fost un gest spontan, inexplicabil, și tot fără vreo justificare m-a izbit în inimă, ca
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
de americani: e absolut ridicol cum un filmuleț difuzat pe canalul „Arte” a reușit să-i isterizeze pe români. Propunând un scenariu potrivit căruia CIA ar fi fost amestecat în pregătirea revoluției române, câteva dintre mințile înfierbântate ale neamului au pornit o veritabilă cruciadă contra acestei erezii. Ar trebui precizat că „Arte”, un post de televiziune bun, are în Europa o popularitate ce rivalizează cu aceea a canalului „Cultural” în România. Și, prin urmare, că impactul său asupra europenilor e echivalent
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
vine cu o nouă aniversare: Cristopher Marlowe s-a născut exact acum 440 de ani, în februarie 1564, an care este (atenție!) și al nașterii lui Shakespeare. * Dl Constantin Trandafir publică tot în revista de la Ploiești un foarte bun comentariu (pornind de la Jurnalul de copilărie și adolescență) despre Geo Bogza. Ca ilustrație, e reprodusă coperta unui număr din 1928 din revista Urmuz, pe care puțini o mai știu astăzi. * În fine, Axioma găzduiește o nouă traducere a poeziilor lui Baudelaire, datorată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
periodic, dar pentru un cotidian. * Nici EVENIMENTUL ZILEI nu mai stă doar în paginile obișnuite. Face ediții speciale, de anchetă și investigație, ceea ce în secretomania de la noi, e o performanță jurnalistică pe care nu și-o poate îngădui orice ziar. Pornind de la o investigație despre Palatele ștabilor PSD, Cornel Nistorescu scrie un comentariu intitulat „Urmașii urmașilor soacrei mele”, citînd cuvintele unui primar care a construit o casă de vacanță, a se citi o vilă, costisitoare pe numele soacrei sale: „O tură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
scrierilor lor, scriitorul englez fiind perceput mai vizionar și mai conceptual tocmai prin neadecvarea la posibilitățile tehnice reale ale timpului, în timp ce Jules Verne „a inventariat scrupulos toate lacunele geografiei epocii sale și le-a umplut cu mituri care se dezvoltau pornind de la realități cunoscute”. Oricum, interesant de știut despre Jules Verne că, alături de Rimbaud și Apollinaire, fusese scriitorul favorit al lui Giorgio de Chirico, a scris și 20 de piese de teatru încă nepublicate, chiar și poezie; îmbogățit de pe urma celor 64
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
tot din cauza euforiei, sunt victima unei dedublări acționând sub acoperire comportamentală, imaginându-mă, ba Comisie UE, ba Guvernul României... Însă și de fapt, altceva am vrut să spun, sau altfel, că deja simt arzându-mi urechile de frica doamnei Nicholson pornită de la Bruxelles spre București în căruța de trăznete a Testviteanului, de sub coviltirul căreia se aude glasul zeului Marte recitând tunător: “Pesediști: «Păsat vă fac!/Încurcați pe-aicea treaba./ Și-mi mâncați pilaf degeaba -/Vă tai ciorba, vă dezbrac!»” Era în
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
proprie: “Aceste citate aparțin poemului Adonis” sau “sunt culese din La Jeune Parque”, ale altui poet de maximă puritate. “Avem dreptul să fim tulburați” mai afirma vorbitorul, de unde înțelegem că în sală se crea o anumită stare emoțională, de la conferențiar pornind. Punctul de vedere se afla susținut, verificat, și nu pe câte o singură latură, cum ar fi, bunăoară, virtuozitatea poetică: “N-aș dori să plecați de la această prelegere cu impresia că poezia e numai un joc gratuit de seunte goale
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
și culturală fixată în cuvinte. În cazul limbii române, istoria cuvintelor permite ipoteze asupra unor secole lipsite de mărturii, evocă valuri succesive de influențe străine, ilustrează mentalități și realități cotidiene ale unei vieți preponderent țărănești. Tentația de a reconstitui trecutul pornind de la mărturia cuvintelor produce și aberații: sînt cunoscute delirurile pseudo-etimologice ale unor amatori convinși că pot reconstitui limbi originare, limbi perfecte, magice etc. Din păcate, curiozitatea cititorului nu poate fi satisfăcută pe deplin: nu există suficiente dicționare etimologice ale limbii
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
cititor: e spectaculos felul în care din lat. volvere „a rostogoli, a învîrti” provin, pe diverse căi, directe sau indirecte, prin transformări fonetice și prin derivare, cuvinte ca a holba, volbură, vîlvoare, a bulbuca, participiile învechite învolt și desvolt - și, pornind de la ele, chiar formația cultă a dezvolta.
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
alt subiect frecventat este mica istorie a pulsatoriei societăți românești (Irina Grădinariu-Măgdălinoiu, Cristina Podoreanu), urmat, pe linia experimentalismului, de explorările (cîteodată metatextuale) unui eu în derută (Cozmina Ilie-Preoțescu, Dona Deniforescu). Dacă ar fi cu adevărat pasionant de trasat o arheologie pornind de la antologia brașoveană, ea n-ar fi una a generației 2003, ci a pulsațiilor scriiturii feminine (majoritară aici), a cărei voce în proză dă semne că va suferi o schimbare - către asumarea tot mai explicită a identității ei de gen
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
cei mai controversați scriitori români ai secolului XX. Dacă cei mai mulți dintre comentatorii operei lui Istrati au încercat să descopere specificitatea existenței autorului prin raportare la personajele și întîmplările care îi marchează opera, Mircea Iorgulescu parcurge drumul în sens invers. El pornește de la existența reală a lui Gherasim Istrate - numele de pe certificatul de naștere al viitorului prozator -, o urmează pas cu pas, cu o tenacitate de detectiv, în încercarea de a descifra „cazul” scriitorului Panait Istrati. În acest demers autorul este prea
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
dnei Stănoiu a răzbătut din nou în presă pe lista dispensabililor, iar ziarele s-au întrecut în a încerca să ghicească cine îi va lua locul. Cu toate astea, dna Stănoiu a declarat că n-are de gînd să demisioneze. Pornind de aici, unii comentatori au ajuns la concluzia că Rodica Stănoiu se bizuie pe susținerea Cotrocenilor. Ceea ce părea să aibă acoperire în anumite declarații ale președintelui Iliescu. Între timp, dna Stănoiu a pierdut Justiția. Unii cred că s-a procedat
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]