1,597 matches
-
segmentul VI. Segmentul VIII. Acest segment este reprezentat cel mai bine pe suprafața superioară a ficatului și este localizat Între fisura principală și cea dreaptă și este delimitat anterior de planul hilar. VASCULARIZAȚIE Fluxul venos aferent este realizat de vena portă ce contribuie cu aproximativ 75% din aportul sanguin, artera hepatică aducând alți 25%. Artera hepatică vascularizează ficatul cu sânge arterial prin ramurile sale dreaptă și stângă. Artera hepatică se poate diviza În ramurile sale oriunde Între origine și hil. Diviziunea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
stângă. Artera hepatică se poate diviza În ramurile sale oriunde Între origine și hil. Diviziunea, ia naștere spre partea stângă a hilului, rezultând un ram drept ușor mai lung. Vasele arteriale odată intrate În teaca conjunctivă urmează Întocmai traiectul venelor porte și ductelor biliare. Vena portă se formează pe fața posterioară a istmului pancreatic prin confluența venelor mezenterică superioară, mezenterică inferioară și splenică. Are aproximativ 8 cm lungime, nu prezintă valve și transportă sângele splanhnic la ficat. Trunchiul principal se divide
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
diviza În ramurile sale oriunde Între origine și hil. Diviziunea, ia naștere spre partea stângă a hilului, rezultând un ram drept ușor mai lung. Vasele arteriale odată intrate În teaca conjunctivă urmează Întocmai traiectul venelor porte și ductelor biliare. Vena portă se formează pe fața posterioară a istmului pancreatic prin confluența venelor mezenterică superioară, mezenterică inferioară și splenică. Are aproximativ 8 cm lungime, nu prezintă valve și transportă sângele splanhnic la ficat. Trunchiul principal se divide În ramul drept și stâng
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
nodulară ducând la compresiunea țesutului hepatic din jur; 2. extensie parasinusoidală → prin spațiile parasinusoidale sau chiar prin sinusoide responsabilă de extensie locală; 3. extensie venoasă → din ramurile mici ale sistemului portal, pe cale retrogradă În ramurile mai mari mergând până În vena portă; invazia venelor hepatice tributare este mai puțin obișnuită, În această situație malignitatea propagându-se pe calea venei cave inferioare și atriului drept; 4. extensie limfatică și vasculară → responsabile de metastazele la distanță este Întâlnită În 48-73% din cazuri; → ganglioni limfatici
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sub 2 cm diametru, majoritatea acestora fiind rezecabile În acest stadiu. - Computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară definesc foarte bine leziunile hepatice, localizare, număr, invazia vasculară, relația cu structurile vasculo-biliare, extensia, locoregională și la distanță, prezența de trombi În vena portă; pot detecta leziuni de 1 cm diametru (fig.II.2,3,4,5). - Arteriografia hepatică selectivă Ț majoritatea tumorilor maligne hepatice sunt nutrite de artera hepatică și apar ca fiind hipervascularizate În raport cu țesutul adiacent; colangiocarcinoamele apar adesea hipovascularizate (fig.II
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
un pacient care dezvoltă brusc complicații precum hipertensiunea portală, carcinomul hepatic trebuie Întotdeauna suspicionat. COMPLICAȚII Cancerul primitiv hepatic poate prezenta o serie de complicații evolutive: 1. hemoragie intraperitoneală determinată de sângerarea spontană a tumorii; 2. hipertensiune portală prin obstrucția venei porte; 3. sindrom Budd-Chiari prin obstrucția venelor hepatice principale sau a venei cave inferioare; 4. icter prin compresiunea importantă pe arborele biliar; 5. insuficiența hepatică, care reprezintă cauza frecventă a morții. TRATAMENT Există numeroase tratamente propuse pentru tratamentul cancerului primitiv hepatic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
unele cazuri s-au obținut vindecări. PROGNOSTIC Prognosticul cancerului hepatic este rezervat. Majoritatea pacienților decedează la un an. Netratat, durata medie de supraviețuire este de 4 luni de la debutul simptomatologiei. Decesul se produce prin cașexie, insuficientă hepatică, tromboză de venă portă, hemoragie intraperitoneală, metastaze. În caz de rezecție curativă: - supraviețuire la 5 ani - 20-30% (11-75%); - supraviețuire medie este de aproximativ 3 ani; - prognostic mai favorabil - carcinomul fibrolamelar;prognostic nefavorabil: - colangiocarcinomul; - prezența de noduli metastatici; - prezența cirozei mortalitate de până la 60%; - hipocalcemia
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sau vena renală dreaptă; poate determina Însămânțarea la distanță; poate induce decesul prin șoc anafilactic sau prin embolie pulmonară masivă cu material hidatic. - compresiunea: - căilor biliare determină apariția unui icter; - venelor suprahepatice duce la apariția unui sindrom Budd Chiari; - venei porte poate determina fenomene de hipertensiune portală. - B. Complicații septice - este a doua complicație În ordinea frecvenței; - este determinată de bacteriile din căile biliare sau hematogene;induc moartea parazitului și conversia sa În abces piogen. - C. Complicații toxice - consecința trecerii În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
C. Obstrucția sistemului venos portal extrahepatic - În majoritatea cazurilor nu se asociază cu disfuncția hepatocelulară 1. Obstrucția congenitală Ț atrezia sau hipoplazia apar rar ca urmare a extensiei procesului obliterativ al ductului și venei ombilicale; 2. Transformarea cavernomatoasă a venei porte Țreprezintă probabil organizarea și recanalizarea trombilor din vase; 3. Infecții Ț se pot transmite bacterii pe calea venei ombilicale a pacientului; cel mai des Întilnite În copilărie; 4. Traumatisme 5. Compresia extrinsecă Ț aderențe, procese inflamatorii, tumori; pancreatita alcoolică →tromboza
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tardivă; 2. Intoxicație cu plante din genul Senecio FIZIOPATOLOGIE - presiune normală: - mai mică de 250 mm H2O ;media: 215 mm H2O - variază În funcție de: zi sau noapte, schimbări de poziție, fazele respirației, presiunea intraabdominală - poate fi măsurată direct prin: - canularea venei porte sau unei vene omentale;cateterizarea ocluzivă a venulei hepatice;realizată prin cateterizare cardiacă cateterul de ocluzie formează o coloană statică de sânge ce se extinde de la vena hepatică până la joncțiunea dintre curenții venoși hepatic și portal ce converg În patul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sunt aparente →se sugerează diagnosticul de hipertensiune portalăă localizarea obstrucției → intra- sau extrahepatic - vena ombilicală poate fi cateterizată sau injectată - canulare percutanată transhepatică. ANATOMIE PATOLOGICĂ 1. Hepatopet - apare doar când vascularizația intrahepatică este normală și obstrucția se limitează la vena portă; - venele care transportă o cantitate limitată de sânge venos portal către ficat sunt: venele accesorii Sappey, venele cistice profunde, venele epiploice, venele hepatorenale și hepatocolice, venele ligamentului suspensor. 2. Hepatofug aă vena coronară → către venele esofagiene → venele azygos și hemiazygos
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
microbiologic: colorații gram, Ziehl Nielssen, culturi; - examenul citologic; DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL 1. Sindrom Budd-Chiari: - hipertensiune portală cu debut al ascitei brusc - icter slab, moderat - ficat mult mărit Ț margine sensibilă, fermă, dar fără nodularitate - cantitate crescută de proteine 2.Tromboza venei porte: - hipertensiune portală marcată - ficat normal ca mărimeteste funcționale hepatice normale - analiza lichidului este identică cu cea din ciroză 3.Anastomoza portosistemică: - datorită insuficienței hepatice celulare sau administrării excesive de sare În perioada postoperatorie; - frecvent după șunt porto-cav termino-lateral, șunt selectiv
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu comă hepatică incipientăparacenteza: - folosită ca procedeu inițial În stabilirea diagnosticului - 4-6 l/zi la cei cu ascită În tensiune sau refractară la tratament repetarea sa este contraindicată: epuizează resursa de proteine și dezvoltă hiponatremie sistemică - șunturi portocave: - laterolateral: vena portă va funcționa ca un conduct hepatofug - indicat și În sindromul BuddChiari; - recomandat În cazul pacienților ce nu răspund la terapia cu diuretice și restricție de sodiu - șunt venos peritoneal - tip Leveen, Denver; - răspuns bun cu remisia ascitei Într-o perioadă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
II pe scala Asociației Americane de Chirurgie a Traumatismelor (gr.I: dilacerare < 1cm profunzime; gr.II: 1-3 cm profunzime, < 10 cm lungime) pot fi Întotdeauna tratate prin tehnici simple, deoarece sunt lezate doar ramuri terminale ale arterei hepatice și venei porte și sunt astfel capabile de hemostază spontană. Mobilizarea lobilor hepatici nu este În general necesară dacă explorarea atentă arată că este vorba doar despre leziuni de gradul I și II și dacă localizarea acestora permite o abordare facilă. Funcție de mecanismul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
până când echipa anestezică realizează o reechilibrare hemodinamică corespunzătoare a pacientului, permițând pătrunderea În cavitatea peritoneală În condiții de siguranță. Pentru leziunile de gradul III, IV și V, manevra Pringle este obligatorie și reprezintă primul gest. Dacă funcția hepatică este normală, porta hepatis poate fi ocluzionată pe perioade peste 60 minute, chiar până la 120 minute, fără reacții adverse. A doua manevră pentru chirurg sau asistent este comprimarea ariei dilacerate sau a traiectului plăgii tăiate sau Împușcate, compresiunea făcându-se pe părțile laterale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
stâng, dar În 25% din cazuri, ramurile anterior și posterior ale canalului drept se varsă În canalul comun separat. Canalul hepatic comun are originea aproape de ficat, dar Întotdeauna În afara lui. În ligamentul hepatoduodenal, artera hepatică este la stânga coledocului, iar vena portă este posterior și medial. Artera hepatică dreaptă trece pe sub canalul hepatic, apoi din ea se desprinde artera cistică Înainte de a intra În lobul drept hepatic. Are o lungime de 3 cm și un diametru de 0,5 cm. Ultimul centimetru
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
strâns aderent la peretele duodenal. a. canalul hepatic comun + canalul cistic = „confluentul biliar inferior” b. lungime = 7-9 cm; diametrul = 1 cm (porțiunea superioară) - 0,6 cm (porțiunea inferioarăă c. se descriu patru porțiuni: supraduodenală - aproximativ 1 cm; retroduodenală În raport cu vena portă (mai Îndepărtată, arcadele duodenopancreatice și fascia Treitz dreaptă; retropancreatică formează un șanț În parenchim; direcție oblică spre dreapta; intraparietalăla nivelul porțiunii a II-a duodenale, la unirea feței interne cu cea posterioară d. coledocul se unește cu canalul Wirsung și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la bază tocmai acest reflux; În final se eliberează și hidrolazele lizozomale din pereții colecistului; așa s-ar explica trecerea bilei În peritoneu fără perforația colecistului. b. Teoria septică - infecția secundară germenii par a avea un rol secundar; ajung pe cale portă, arterială, limfatică, mai rar pe cale canalară: cale hematogenă - intestin - vena portăficat - căi biliare sau ficat - limfatice - căi biliare; cale hematogenă - focar de infecțiecăi biliare (rar); cale canalară ascendentă (foarte rar); frecvent Escherichia coli, Bacteroides perfringens, Staphilococcus aureus, anaerobi (colecistita emfizematoasă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fără extensie dincolo de seroasă sau În ficat - T3 Tumora perforează seroasa (peritoneul visceral) și/sau invadează direct ficatul sau/ și alte organe sau structuri adiacente ca stomacul, duodenul, colonul, pancreasul, marele epiploon, sau ductele biliare extrahepaticeT 4 Tumora invadează vena portă sau artera hepatică sau invadează multiple organe sau/și structuri extrahepatice - N0 fără metastaze ganglionare - N1 metastaze ganglionare regionale - M0 fără metastaze la distanță - M1 metastaze la distanță prezente CLINICA Poate prezenta tablou clinic de: o colecistită cronică - 40-45% o
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
redus de celule. - tumori papilare În 10% din cazuri, cu tendință redusă la invazie locală și metastazare diagnosticul presupune o biopsie corectă deoarece tumorile acelulare pot fi greșit interpretate ca fiind stricturi benigne sau colangită sclerozantă - extensie directă În vena portă sau/și În artera hepatică - metastazele sunt rare În momentul diagnosticului. DIAGNOSTIC Clinic - simptomatologie variabilă funcție de localizare și stadiu evolutivdebut gradat cu icter sau prurit; icterul - cel mai frecvent semn clinic; dureri abdominale - rar; În hipocondrul drept; febră, frison; prurit
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
interesarea canalului pancreatic - stenoza ambelor ducte indică un cancer primar pancreatic. - examenul citologic din bila obținute În timpul colangiografia transhepatică poate evidenția celule maligne - echografia endoscopică poate evidenția foarte bine localizare unei tumori de cale biliară principală - angiografia arată invazia venei porte și raporturile cu artera hepatică. Diagnosticul diferențial - cu alte cauze de icter colestatic extra- și intrahepatic. - litiaza coledociană este caracterizată prin episoade de obstrucție parțială, durere și colangită, spre deosebire de icterul persistent, fără remisiuni din obstrucțiile maligne. Bilirubinemia este frecvent sub
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
retrogradă sau colangiografia transhepatică; stenoza căii biliare În absența unei intervenții chirurgicale În antecedente este sugestivă pentru neoplasm. TRATAMENT Chirurgical - laparotomia este indicată pentru a Încerca Îndepărtarea tumorii. Intraoperator se determină extinderea tumorii prin examinarea externă a căii biliare, venei porte și arterei hepatice - invadarea portei este criteriul determinant de nerezecabilitate. - tumorile coledociene distale vor fi tratate prin pancreaticoduodenectomia radicală (procedura Whippleă atunci când se poate Îndepărta Întreaga tumoră - tumorile coledociene proximale sau ale canalelor hepatice vor fi rezecate În măsura posibilităților
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
căii biliare În absența unei intervenții chirurgicale În antecedente este sugestivă pentru neoplasm. TRATAMENT Chirurgical - laparotomia este indicată pentru a Încerca Îndepărtarea tumorii. Intraoperator se determină extinderea tumorii prin examinarea externă a căii biliare, venei porte și arterei hepatice - invadarea portei este criteriul determinant de nerezecabilitate. - tumorile coledociene distale vor fi tratate prin pancreaticoduodenectomia radicală (procedura Whippleă atunci când se poate Îndepărta Întreaga tumoră - tumorile coledociene proximale sau ale canalelor hepatice vor fi rezecate În măsura posibilităților - tumorile din hilul hepatic trebuie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
datorită interesării canalului Wirsungului. EXTENSIA Locală - invadează țesutul pancreatic Înconjurător și Îl distruge - tumorile cefalice invadează calea biliară cu apariția icterului obstructiv - tumorile de la nivelul corpului invadează ductele pancreatice Regională - invazia duodenului, stomacului, colonului, căii biliare - invazia vaselor Ț vena portă, vena splenică, vena cavă inferioară cu apariția fenomenelor de hipertensiune portală, edeme ale membrelor inferioare - invazia arterei mezenterice inferioare, arterei spleniceinvazia plexului celiac Limfatică - extensia se face la nivelul ganglionilor pancreticoduodenali, retroduodenali, din pedicul hepatic, mezenterici superiori, celiaci, lomboaortici. Metastazare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]