1,339 matches
-
feți logofeți. Unu a murit, Unu a pierit, Unu-n munte s-a suit. Tiri, tiri tangarana, Încălecai pă pistricioara, Mă dusei la musca mare. Musca mare treiera Și-a mai mică vântura, Păduchele premetea, Puricele măsura. ─ Ieși, Voichiță, La portiță, Că te cheamă Talion, Talion fecior de domn, Cu tichie de frânghie, Cu pană de ciocârlie.” ─ Tiri tiri tangarana? se miră Pascal cu voce tare. ─ Chiu-hiu! îi răspunde dintr-un colț o pasăre ținută în colivie, vietate pe care oaspetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
examineze hârtia albă pe care erau tipărite cărțile; Alice știa că tocmai calcula cantitatea exactă de lemn care fusese folosită. Alice își avertizase părinții să nu-i aducă prea multe cadouri. Își dădea acum seama că soții Duffield găsiseră o portiță de scăpare: cumpăraseră un număr mic de cadouri, dar de mare valoare. De teamă să nu-l ofenseze pe Jake, Alice s-a străduit să-și suprime încântarea la vederea rochiei elegante din cașmir. Dar Jake era oricum ofensat din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
parcă să-i sfâșie pieptul, să-l strângă de gât... ceva nedeslușit îl împingea, în ziua aceea, spre casa bunicii lui din Zahorna. Avea inima grea și căuta liniștea sufletului său, precum câinele cată umbra pe timp de arșiță. O portiță de nuiele, lăsată pe-o parte, străjuită de un salcâm bătrân și scorburos, dădea într-o ogradă năpădită de buruieni și ierburi sălbatice. Din fundul ogrăzii, largi, cu tufe mari de soc și liliac, se ivea căsuța străveche, tăcută, și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
casă alarmat: Vin doi civili spre școală. De notat că oamenii din partea locului umblau În port național. Ei sunt și nu mai am timp să intru În ascunzătoare. Atunci, hai la pădure! Când am ieșit din casă, ei tocmai deschideau portița. Am trecut chiar pe sub nasurile lor; stupefiați, și-au dat seama că sunt persoana căutată, după ce am Început să fug. Tata a pornit pe vale, eu am luat panta În piept, deoarece așa ajungeam mai repede În pădure. Ei, probabil
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pivnițe În care sunt ferecate esențele tari ale acestui paradis - sub formă de compoturi, gemuri, zacuști, slănină, cârnați, vin și țuică. Urci scările, umbrite de cei doi peri pletoși așezați de o parte și de alta, și ajungi la o portiță vopsită În albastru, care, cu scârțâit răsunător, marchează intrarea În regnul oamenilor. Și miroase atât de frumos și de sălbatic când pășești pe aleea mărginită de gladiole, de regina-nopții și de margarete, Încât ai senzația că ai ajuns Într-un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
păianjeni ca să „le facem operația“ : să le smulgem, unul câte unul, picioarele. Șaman 25 Deasupra, În vârful dealului, la nivelul stadiului volatilizat al existenței, se află biserica și cimitirul, la care se poate ajunge ieșind din livadă pe o mică portiță de lemn. Acolo e mormân- tul mamei Ana și al tuturor strămoșilor mei din partea tatălui. Din casă până la mormântul mamei Ana se fac fix șapte minute, dar totul e atât de frumos, Încât parcă acolo sus pe deal e viața
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
femeii fața de bărbat, pen- tru că eu, ca urmașă a Evei, Îl Împinsesem pe Adam să rupă mărul din Grădina Edenului, mi-a explicat soră-mea. Astfel deghizată m-am strecurat În urma lui tata pe lângă tufa de zmeură pe portița care duce În sus spre biserică, nescăpând de binecuvântarea usturătoare a urzicilor. Pe drum ne-am Întâlnit cu Veta, verișoară-mea, cu fetele ei, care au rămas cu gura căscată de uimire să mă vadă tocmai pe mine - ptiu, ptiu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
alegi singură : drept, economie... Din disperare de cauză m-am urcat În tren și am fugit la măgina. Acolo era singura scăpare pe care o cunoșteam, poarta legată de Însuși misterul existenței mele : cimitirul din vârful dealului. Am ieșit pe portița de lemn din spatele curții, pe lângă tufa de zmeură, fărĂ ca vreo urzică să mă mai deranjeze, căci căzuse deja bruma și Își dăduseră duhul cu toate, lăsând liber drumul spre cer. Am urcat cu sufletul la gură dealul spre cimitir. Întotdeauna
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pivnițe în care sunt ferecate esențele tari ale acestui paradis - sub formă de compoturi, gemuri, zacuști, slănină, cârnați, vin și țuică. Urci scările, umbrite de cei doi peri pletoși așezați de o parte și de alta, și ajungi la o portiță vopsită în albastru, care, cu scârțâit răsunător, marchează intrarea în regnul oamenilor. Și miroase atât de frumos și de sălbatic când pășești pe aleea mărginită de gladiole, de regina-nopții și de margarete, încât ai senzația că ai ajuns într-un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să prindem păianjeni ca să „le facem operația“ : să le smulgem, unul câte unul, picioarele. Deasupra, în vârful dealului, la nivelul stadiului volatilizat al existenței, se află biserica și cimitirul, la care se poate ajunge ieșind din livadă pe o mică portiță de lemn. Acolo e mormântul mamei Ana și al tuturor strămoșilor mei din partea tatălui. Din casă până la mormântul mamei Ana se fac fix șapte minute, dar totul e atât de frumos, încât parcă acolo sus pe deal e viața și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
inferioare a femeii fața de bărbat, pentru că eu, ca urmașă a Evei, îl împinsesem pe Adam să rupă mărul din Grădina Edenului, mi-a explicat soră-mea. Astfel deghizată m-am strecurat în urma lui tata pe lângă tufa de zmeură pe portița care duce în sus spre biserică, nescăpând de binecuvântarea usturătoare a urzicilor. Pe drum ne-am întâlnit cu Veta, verișoară-mea, cu fetele ei, care au rămas cu gura căscată de uimire să mă vadă tocmai pe mine - ptiu, ptiu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
alegi singură : drept, economie... Din disperare de cauză m-am urcat în tren și am fugit la măgina. Acolo era singura scăpare pe care o cunoșteam, poarta legată de însuși misterul existenței mele : cimitirul din vârful dealului. Am ieșit pe portița de lemn din spatele curții, pe lângă tufa de zmeură, fără ca vreo urzică să mă mai deranjeze, căci căzuse deja bruma și își dăduseră duhul cu toate, lăsând liber drumul spre cer. Am urcat cu sufletul la gură dealul spre cimitir. Întotdeauna
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ca o femee, deosebit de frumoasă, ce este? Da; lasă-mă, și tu, cu insinuările. Taci, mai bine, dacă tot nu știi nimc. Bine. Tac, și plec, În drumul meu. Pa. A tăcut și a pornit, lela, pe la porți și pe la portițe; pe la vecine și pe la nevecine; pe la prietene și pe la neprietene; răspândind zvonul, cum, că, s-ar putea, ca, frumoasa Aura, să ... se ... cu Aristotel, pentru o carte ... Și zvonul s-a lățit. Și s-a tot lățit, până ce a cuprins
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ca de obicei, activitățile celor doi sunt, oarecum similare, iar drumurile li se intersectează, aproape zilnic, la ducerea spre locurile de muncă și la Întoarcerea către casă. Viața a făcut ca ei să se Întâlnească, Într-un punct, foarte aproape de portița Aurei. Portița - portiță. Ca toate celelalte; casa, Însă, durată temeinic, părea ceva de vis, plutind, peste un rai de verdeață, rai, În care, arbuști și pomi fructiferi, laolaltă cu numeroase specii de flori de grădină și de câmp, printre rondouri
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
obicei, activitățile celor doi sunt, oarecum similare, iar drumurile li se intersectează, aproape zilnic, la ducerea spre locurile de muncă și la Întoarcerea către casă. Viața a făcut ca ei să se Întâlnească, Într-un punct, foarte aproape de portița Aurei. Portița - portiță. Ca toate celelalte; casa, Însă, durată temeinic, părea ceva de vis, plutind, peste un rai de verdeață, rai, În care, arbuști și pomi fructiferi, laolaltă cu numeroase specii de flori de grădină și de câmp, printre rondouri și alei
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
activitățile celor doi sunt, oarecum similare, iar drumurile li se intersectează, aproape zilnic, la ducerea spre locurile de muncă și la Întoarcerea către casă. Viața a făcut ca ei să se Întâlnească, Într-un punct, foarte aproape de portița Aurei. Portița - portiță. Ca toate celelalte; casa, Însă, durată temeinic, părea ceva de vis, plutind, peste un rai de verdeață, rai, În care, arbuști și pomi fructiferi, laolaltă cu numeroase specii de flori de grădină și de câmp, printre rondouri și alei străjuite
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
crud, și de o prospețime ademenitoare - toate astea invitându-l, pe trecător, să-și Încetinească pasul, să privească, să admire, săși Încânte sufletul și să și-l Încarce de plăcere și de fericire. Mai avea de făcut câțiva pași, până la portiță, când, a auzit, simțindu-se vizat; și, zi, așa, domnule: tot cu privirea mai mult În pământ! Și - tot preocupat!; și - tot grăbit, ca de obicei. Tot, a tresărit, el, fără să se mire, desigur, pentru că, deși, pentru alții, privirile
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
urcușul, tot cu privirile ațintite profund și sigur În ideile sale, și cu pașii măsurând, parcă, timpul, Într-un ritm numai de el știut și apreciat la adevărata sa valoare. Tot așa, conchise, În cele din urmă, când ajunse În dreptul portiței. Ea Îl chestionă, prelungindu-și, parcă, vorbele, Într-un chip incantabil: chiar, grăbit-grăbit? Văzând că nu-i a scăpare, formulă un răspuns, Într-un fel, evaziv: de fapt “aproape”... așa și-așa... Înseamnă, că, de un scurticel popas, tot putem
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
scăpare, formulă un răspuns, Într-un fel, evaziv: de fapt “aproape”... așa și-așa... Înseamnă, că, de un scurticel popas, tot putem beneficia. Tot, rosti, el, cu voce plină. Așa te vreau, domnule! Așa să fie, admise el. Îi deschise portița, făcu un pas-doi, dincoace de ea, pe trotuar, și-l invită Înlăuntru, nu Însă prin viu grai, ci, printr-un gest mai original. Anume, arcuindu-și mâna dreaptă, cu multă drăgăleșenie, pe după mijlocul său. El Îi răspunse cu același gest
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cu apă rece, de fântână, pe care și-l duse, instantaneu, la gură, și, din care sorbi, până la capăt. Puse paharul la loc, se ridică, Îi mulțumi pentru tot, Îi sărută mâna, Își puse pălăria pe cap și ieși. La portiță, ridicând În sus o mână, și-o flutură, elegant, dar, și cu vădit mult dor. O, cum trece timpul! O, cum trece, de repede, și de necruțător! Și de neuitat! Da, o aprobă, el, supus, ca un copil. Brusc, ea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
acum, adevărul. Marele adevăr, care, de regulă, se ascunde, cu atâta dibăcie, dincolo de putința omului de a-l depista și cuceri. Îl căuta, parcă, și acum, urcând spre vârfușorul dealului, pe care se găsea casa frumoasei Aura Cernat. De dincolo de portiță, ea, sâsâi, precum un șerpișor: el, surprins, Întoarse capul. Aici. Eu sunt. Pe leagănul - scrânciob, de aseară. A. Da. Uitaseși? Nu. Dar? Dar, eram transportat, pe firul captivant al subiectului unei extraordinar de frumoase povestiri. Întrerupe-l puțin. Da. O
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Aici. Eu sunt. Pe leagănul - scrânciob, de aseară. A. Da. Uitaseși? Nu. Dar? Dar, eram transportat, pe firul captivant al subiectului unei extraordinar de frumoase povestiri. Întrerupe-l puțin. Da. O săl Întrerup. Vino. Și-i sări dinainte. Îi deschise portița. Îl cuprinse pe după spate. De mijloc. Precum aseară. El - de asemenea. Doar, că, cu mâna dreaptă, ceva mai sus de mijloc, Înspre umeri. Parcuseră, așa, alături, cei câțiva zeci de metri de cale, până ce ajunseră sub vișinul și-n mijlocul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
carte, și Îi Întinde, politicos, cu tandrețe și drag. El, Îi primește, Îi numără, apoi și-i pune În buzunarul pantalonului. Îi sărută mâna. Se Întoarce spre stradă și pornesc, amândoi, ținându-se de mână, ca doi copii drăgălași. La portiță se țin de mijloc, nițel, unul pe celălalt. Dincolo de portiță se opresc. El Își saltă din nou pălăria și Îi sărută mâna. Ea pune, cealaltă mână, a ei, pe mâna lui, și i-o apasă, cu putere. Se privesc cu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Îi primește, Îi numără, apoi și-i pune În buzunarul pantalonului. Îi sărută mâna. Se Întoarce spre stradă și pornesc, amândoi, ținându-se de mână, ca doi copii drăgălași. La portiță se țin de mijloc, nițel, unul pe celălalt. Dincolo de portiță se opresc. El Își saltă din nou pălăria și Îi sărută mâna. Ea pune, cealaltă mână, a ei, pe mâna lui, și i-o apasă, cu putere. Se privesc cu mult drag. Și, de ce nu, parcă, și, cu, la fel de nedismulat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
profund și pentru totdeauna, În istorie, În istoria folclorului de calibru redus, local, dar, și-n istoria cea, pururi, mare, a poporului român! Procesul mâțelor Numai de tine nu-mi ardea, acum, gândi Aurel, când Îl văzu, pe Aronel, dincolo de portița din mici ostrețe, Înalte până la brâul omului. Dar nu scoase nici o vorbă. Să vadă, mai Întâi, cu ce scop vine ăla la ăsta. Ei, bine te-am găsit, Aurele. Bine ai venit, Aronele. Apucă și tu, un pahar, de colo
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]