16,876 matches
-
trecut prezent e, poate, cel mai personal, cel mai "dezgolitor de sine" (și cel mai psihanalizabil) text al lui Eugen Ionescu (o dovadă pentru aceasta ar fi și faptul că Marie-France Ionesco îl citează cel mai des în al său Portret al scriitorului în secol). E o recuperare a primelor amintiri, o împăcare (mai mult sau mai puțin) cu imaginea tatălui (etalonul său de raportare negativă, modelul, pentru Ionescu, al omului pentru care Statul are totdeauna dreptate pentru simplul motiv că
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
la literaturizare, ironia, prozaicul, austeritatea metaforică, oralitatea discursului ș.a.m.d.) și plictisit de atâta frondă în procesul de resemnificare (a poeziei sau a vieții), am căutat acele versuri care, decupate cu grijă, cu greu mai pot fi recunoscute după portretul critic realizat de cronicari, cum remarca același Mircea Iorgulescu, sub trei dictatori. Câteva mici-mici bijuterii lirice vreau să le și împărtășesc: "melcul tăcerii înaintează", "îndoiala - un cuvânt de taină", "și iar ai fugit ca un foc de comoară, / flacără iute
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
aici cu precădere, cîteva texte memorialistice, printre care unul se impune în mod deosebit atenției. E vorba de "capitolul" pe care Cella Serghi i-l consacră Soranei Gurian în cartea sa, intitulată Pe firul de păianjen al memoriei. Trecînd peste portretul extrem de sugestiv al prietenei cunoscute în cenaclul lovinescian, precum și peste lecția de "strategie" în raporturile cu criticii, pe care i-o dă autoarei romanului Pînza de păianjen cea care încă nu debutase editorial, e de reținut mai întîi informația referitoare
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
indiene Bhagavad Gita, anul trecut autorul româno-canadian a publicat la vestita editură new-yorkeză Writers Club Press unul dintre cele mai bune volume ale sale de până acum, The Islamic Jesus. The Portrait of Jesus Literature and Tradition ["Iisus în Islam. Portretul lui Iisus în literatura și tradiția islamică"] Cartea sa, care este distribuită în mii de librării din lumea întreagă, din America de Nord până în Japonia, a cunoscut un binemeritat succes, întrucât ea dezvăluie un alt chip al lui Hristos în viziunea islamului
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
intitulat Dumnezeu îi vorbește lui Iisus, întâlnim, sub aceeași pecete a tradiției, un serial dialogat între un Dumnezeu-Tatăl fervid, ascuns în magnanimitatea lui species aeternitas, și un Iisus-Fiul, a cărui sumisiune este profund gregară. Cel de-al treilea capitol, Un portret moral și religios, este o interesantă portretistică a lui Hristos, realizată prin penelul introvertit al unei culturi cu o tectonică religioasă profund iconoclastă. În cel de-al patrulea capitol, Isus ascetul, întâlnim un Iisus apropiat de marii mistici hinduși ori
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
ne este dezvăluită universalitatea mesajului lui Iisus Hristos. Linia tradiției este ținută și în cel de-al șaselea capitol, pentru ca în capitolele cinci și șapte, intitulate Evanghelia islamică, respectiv Imaginea lui Iisus în Coran, să întâlnim un Iisus al cărui portret este foarte apropiat de cel cu care ne-a obișnuit Biblia creștină. The Islamic Jesus este, în cele din urmă, o carte pentru toți cei care sunt interesați de hristologie, în mod particular, și de religie comparată, în general, și
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
adresat Cardinalului Alexandru Todea cu prilejul împlinirii a 60 de ani de preoție; cuvântul Î. P. S. Lucian, cu aceeași ocazie, apoi discursul funebru rostit de Mitropolitul Lucian la înmormântarea Cardinalului (Blaj, 28 mai 2002), în care este conturat cu fermitate portretul unui ierarh credincios, până la jertfă, Bisericii și Neamului: "Prin ce rămâne atât de mare Cardinalul Alexandru? Prin jertfa adusă pe altarul Bisericii și al Neamului. Nu ne gândim doar la anii de închisoare sau de domiciliu forțat, sau de interdicții
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
pe care îl trece prin filtrul valorilor în care crede. Se ridică împotriva nihilismului, împotriva absurdului, împotriva ideologiilor totalitare. Nu are nevoie de o înșiruire de concepte, în schimb susține valorizarea propriei experiențe, transfigurarea experienței trăite. I. Lascu alcătuiește un portret în cărbune al lui Camus ajutându-se nu numai de Actuelles dar și de Omul revoltat ori de Mitul lui Sisif. Da, este vorba de intertextualitate în acest studiu, după cum observă Irina Mavrodin, de o exploatare la maximum a acestei
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
migrarea de idei, procede, motive și chiar de fragmente de la o carte la alta, dar și de la un autor la altul, precum și pulverizarea cronologiei și la mai multe nivele. Capitolul A șasea scrisoare apare foarte puțin modificat în volumul postum Portrete contemporane (2000). La fel, alte câteva secvențe bune din Cvintetul melancoliei (1984), carte în care apare formulată ideea însăși a portretelor, manuscris pe care, însă, naratorul ne asigură că l-a distrus. Volumul va apărea postum exact cu același titlu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
precum și pulverizarea cronologiei și la mai multe nivele. Capitolul A șasea scrisoare apare foarte puțin modificat în volumul postum Portrete contemporane (2000). La fel, alte câteva secvențe bune din Cvintetul melancoliei (1984), carte în care apare formulată ideea însăși a portretelor, manuscris pe care, însă, naratorul ne asigură că l-a distrus. Volumul va apărea postum exact cu același titlu: De la Abulius la Zotta. De altfel, despre momentul elaborării Confesiunilor... și a jurnalului Ucenic la clasici (1979), vorbesc destule pagini în
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
fascinație a acestor cărți care te îmbie permanent la jocuri cât mai neașteptate, la detectivisme de tot soiul, incitante și deloc gratuite. Cartea are, așadar, toate ingredientele specifice: amestecul parșiv de autentic și de ficțiune, spirit inventiv, ironie, umor, arta portretului, simțul observației, eleganța stilului, iar fragmentul sărutului din cinematograf cu Clara, femeia măritată, este una dintre cele mai izbutite pagini din tot ce-a scris mai bun Costache Olăreanu. Bogdan Suceavă, Imperiul generalilor târzii și alte istorii, nuvele, Editura Dacia
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
de autodefiniri ale "instinctului său de primitiv", de om al naturii, furnizează relații prețioase despre formația și lecturile lui, despre simpatia față de țărani și concepția sa romantică și conservatoare. Confesându-se, scriitorul își evocă prietenii și confrații, realizând câteva excelente portrete, deconspiră totuși modelele unor opere și, cu modestie, relatează despre întâile succese literare, bucurându-se de aprecierea lui Titu Maiorescu și își afirmă convingerea, vai, acum, atât de inactuală, că se poate trăi de pe urma scrisului, fiind și el o profesie
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Îi cunoaște acum pe sonetistul Mihai Codreanu, "tânăr efeb, cu un aer preocupat și sumbru", pe George Murnu, purtând plete și lavalieră, ca poeții epocii, și mai ales pe Calistrat Hogaș, el însuși om al școlii, căruia îi desenează un portret înaintea lui Ionel Teodoreanu (din Masa umbrelor) și după acela indirect, schițat de G. Ibrăileanu în romanul Adela. În afară de istoria nefericită a edițiilor operei lui Hogaș, una plină de greșeli cu carul, alta, căzută pradă unui incendiu, surprinde întocmai pitorescul
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
le apreciase cu un calificativ excepțional. Era un semn bun, plin de urmări semnificative pentru viitoarea lui carieră. În confreria de la Sămănătorul îl cunoaște, alături de ceilalți, pe Dimitrie Anghel, care "avea ceva de sfinx", impunându-se prin distincție și rafinament. Portretul, unul dintre cele mai izbutite al poetului, amintindu-l pe acela făcut de Sextil Pușcariu, în cafeneaua simboliștilor parizieni "Clauserie de LÎlas", unde stătuseră la o masă, numai cu vreo câțiva ani în urmă, ne dă icoana boemului și mult
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
tot de sub pământ. Arta ca ordin inversat putea să închidă gura înfricoșătoare a timpului creând spontan paradoxul paradoxurilor: lumea cu limbă neconvențională, în prezența celei codificate, îmbătrânite ca instrument al puterii și convențiilor sociale. Încă de la intrare mă atrăsese un portret de femeie - era ca și cum aș fi cunoscut-o pe femeia tăcută al cărei păr roșu îi cădea într-un fel neobișnuit pe chip. Puteam să-i văd ochii, buzele și obrajii, deși fața ei se găsea în spatele unei păduri dese
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Puteam să-i văd ochii, buzele și obrajii, deși fața ei se găsea în spatele unei păduri dese sau a unor gratii de fier. În mijlocul frunții ei strălucea un cristal, ochiul al treilea, lucirea adâncă a adevăratului simț al vederii: creierul. Portretul trezea în mine viziunea. Oare trebuia să intru în viața altuia ca să văd în mine? Întrebarea era mai importantă decât răspunsul. În spatele meu s-a auzit o voce convențională de femeie: - Îți place? E mama lui Rakel. Am dat din
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
în mine viziunea. Oare trebuia să intru în viața altuia ca să văd în mine? Întrebarea era mai importantă decât răspunsul. În spatele meu s-a auzit o voce convențională de femeie: - Îți place? E mama lui Rakel. Am dat din cap. Portretul avea un secret, mă privea personal. Rakel o pictase pe mama ei din memorie. Celelalte tablouri creau alte iluzii: peisaje, străzi, incendii, cimitire, păsări cu fețe de oameni zburând peste frontiere supravegheate. Iluziile aveau darul de a purifica. Imaginile mi
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
lirico-filozofică a romanului, un fel de ramă în care sunt încadrate episoadele succesive ale narațiunii, cu substanța lor istorică. Căci Oameni și umbre este și un roman istoric, cu o cronologie pe cît de inevidentă pe atît de riguroasă, cu portrete evocatoare, cu detalii și anecdote de epocă memorabile, cu multă "atmosferă", văzute toate însă de la o distanță transparent ironică, cu un umor aș zice fără umor (în sensul în care Henry James caracteriza o femeie ca fiind frumoasă fără a
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
dar și ale luptei cu demonii interiori ori exteriori. Fragmentele de jurnal ale lui Virgil Ierunca au, datorită acestui caracter depozițional greu de eludat, o foarte elocventă tranșanță morală și acuitate a scriiturii; propoziții adesea eliptice, enunțuri concentrate, trăsături de portret contrase conferă paginilor autenticitiate și sinceritate. Între scriere și trăire se instaurează o echivalență aproape perfectă, frenezia vieții și febrele interioare sunt transcrise, parcă, fără "rest", cu o dorință a imediatului irepresibilă, în notații fulgurante, dar cât de revelatoare, cât
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
care Săndulescu o consideră „una dintre cele mai relevante din literatura română", precauția construirii ipotezelor sub forma sugestiei atunci cînd datele lipsesc, preocuparea pentru descrierea evenimentului în context, toate acestea, adăugate la evidenta plăcere a povestirii, recompun nu doar un portret de scriitor, ci, în primul rînd, o epocă și alcătuiesc o metodă de a scrie biografie. Cel mai de seamă dintre meritele cărții nu ține însă de metodă, ci de stil. îl vede viu cititorul între paginile cărții pe Duiliu
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
atent ca de la înălțimi, condescendent și taler cu două fețe, florentin și machiavelic, din cap și până-n tălpile picioarelor". Profund antipatic i-a fost slavistul Petre Cancel, un nevropat mohorât și bizar, și, oarecum pe aproape, Mihail Dragomirescu, al cărui portret alunecă în caricatură, îngroșând mult părțile negative și nerecunoscându-i nici un merit. Alexandru Ciorănescu afirmă că nimeni nu l-a luat în serios, mai toți criticii epocii interbelice desconsiderându-l (ceea ce e cam adevărat). Memorialistul nostru găsea două explicații: "De
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
la Revue de Littérature Comparée. De teza lui s-au ocupat primii doi, conducător, cum am spune azi, fiindu-i Paul Hazard, viitor membru al Academiei Franceze. "Unul (Baldensperger, căruia i se spunea Baldens) era omul umbrelor crepusculare și al portretelor estompate, pe când celălalt, deși flamand prin naștere, era un latin meridional, iubitor de lumini colorate și de claritate". Ei l-au informat pe doctorandul de la București, care avea o bursă de numai doi ani, că pentru un doctorat de stat
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Isopescul, Eminescu, Ștefa-nelli." În scrisoarea lui I. Slavici către I. Negruzzi (București, 20 dec. 1877), scriitorul ardelean spunea că ideea privitoare la albumul "Junimei" (apărut în 1883) ar fi minunată, că atît T. Maiorescu, cît și T. Rosetti vor trimite portretele lor. "Eu și Eminescu nu vi le putem trimite, ar trebui să ne "posăm", pentru ca să ne "posăm" ar trebui ca să avem bani, iară ca să avem bani, ar trebui să ne trimiteți D-Voastre din Iași. Lucrul e dar pe cît
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
din Iași. Lucrul e dar pe cît se poate de lămurit: bani și iarăși bani [...]." Iar în scrisoarea din 8 febr. 1878 a continuat: În urmă am primit bani și nu voiam să Vă scriu înainte de a Vă trimite și portretele pe care le-ați cerut. Dați-mi voie să Vă ofer și D-voastră în deosebi unul." Tot așa T. Maiorescu i-a scris lui I. Negruzzi (scrisoare din 26 febr. 1878): "...Portretele lui Rosetti și Mandrea le tot execut
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
Vă scriu înainte de a Vă trimite și portretele pe care le-ați cerut. Dați-mi voie să Vă ofer și D-voastră în deosebi unul." Tot așa T. Maiorescu i-a scris lui I. Negruzzi (scrisoare din 26 febr. 1878): "...Portretele lui Rosetti și Mandrea le tot execut și nu mai izbutesc. Cu Eminescu am să mă duc eu mîine la fotograf, mai înainte însă la bărbier să se radă. La Bohème roumaine." Este a doua fotografie din cele patru păstrate
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]