1,109 matches
-
Ar mai fi de remarcat: marele număr de cazuri (estoniana - 14, finlandeză - 15, maghiară - 18, komi - 27, udmurtă - 16, vepsă - 24); armonia vocalica s-a pierdut recent în estoniana standard, dar a supraviețuit în dialectele acestei limbi; nu au pronume posesive, rolul acestora fiind preluat de sufixe posesive; mărci de plural comune: -j/-i și -ț/-d; nu au verbul a avea. După Merritt Ruhlen (1987: 287) avem o familie uralico-yukaghiră și una altaica, aceasta din urmă cuprinzînd ramurile turcica, mongolica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de cazuri (estoniana - 14, finlandeză - 15, maghiară - 18, komi - 27, udmurtă - 16, vepsă - 24); armonia vocalica s-a pierdut recent în estoniana standard, dar a supraviețuit în dialectele acestei limbi; nu au pronume posesive, rolul acestora fiind preluat de sufixe posesive; mărci de plural comune: -j/-i și -ț/-d; nu au verbul a avea. După Merritt Ruhlen (1987: 287) avem o familie uralico-yukaghiră și una altaica, aceasta din urmă cuprinzînd ramurile turcica, mongolica, tungusă, coreeană, japoneză-ryukyuan și ainu. Înrudirea micro-familiei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prefix în funcție de partea corpului cu care sînt asociate pe baza formei sau a funcției. De exemplu, așa cum s-a văzut din enumerarea numelor de limbi andamaneze, prefixul aka- se folosește pentru lucrurile puse în legătură cu limba. Prefixele cu valoare de adjectiv posesiv sînt obligatorii, așa încît nu se poate spune simplu "mîna" sau "cap", ci doar "mîna mea", "capul lui" etc. Nu au decît două numerale cardinale (1 și 2), dar au șase numerale ordinale. Comunicarea lingvistică este completată de un foarte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chiar în ziua nunții, retrăgându-se la Viena. În capitala imperiului se spune că a avut o relație de-a dreptul „specială” cu Liza Spuner, o femeie mai în vârstă decât el cu zece ani, din înaltă societate austro-ungară. Foarte posesiva, având chiar inclinații sadice, a fost pe punctul de a-l strangula, într-un moment de „pasiune maximă”. Nu se sfia deloc să aducă în casă și alți bărbați, amantul „oficial” ascultând terorizat din camera unde era sechestrat, ceea ce se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
timpului. Curge odată cu mine... La un moment dat, asemenea lui Iona lui Sorescu: „Ies eu la liman!” Scrisoarea 68 De când m-am întors din țară, parcă mi-e mai greu. Am văzut că lumea merge înainte și fără mine și, posesivă cum sunt, sufăr. Am fost în casa mea, în locul în care mă rugam în genunchi la Dumnezeu să mă ajute să muncesc. În locul în care, cu ceva vreme în urmă, citeam prospectele unor medicamente tari și mă gândeam că nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
evident că nu mai avem ce ne spune. Mă întreb care dintre ei, în autobuz ori tren, dacă s-ar întâmpla o nenorocire, s-ar gândi să mă salveze. Străini. Poezia lui Ruth Fainlight cere participarea intensă a lectorului. Poetă posesivă, pumn de fier în mănușă de catifea (cum spune un vers), sensibilitate anxioasă, mai mult decât vulnerabilă, Ruth Fainlight scrie vertical, dar lectura ei e un zigzag exasperant al sensibilității. 3.7. Mimi Khalvati: Poeta din zid Legenda meșterului Manole
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În poeziile sale se găsesc tipologii felurite în care femeia poate să iubească: Didona un tipar ultim pe altarul iubirii; Penelopa arhetipul fidelității conjugale; Phaedra tiparul-simbol al iubirii interzise; Iphigenia tiparul sacrificiului de sine; Medeea este tiparul incandescenței unei iubiri posesive transformată în ură paroxistică. Fiecare heroidă devine o "radiografie psihologică" a sufletului feminin, alcătuit din temeri, dorințe, lacrimi și speranțe; "Dragostea nu-ți dă răgaz, veșnic te temi de ceva" (Penelopa către Ulisses, Heroide, I,6); "Stropii de lacrimi au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
religios, conferindu-i o notă de arhaicitate pronunțată (Însuți, Doamne, primește și rugăciunile noastre...!). La nivelul sintaxei, limbajul religios se remarcă prin elidarea consecventă a predicatului, prin acordarea apoziției cu regentul, prin construcții sintactice arhaice în care dativul are valoare posesivă, prin frecvența conjuncției și, care imprimă discursului un caracter narativ, prin cultivarea inversiunii, pentru crearea simetriei. Nota distinctivă a limbajului religios rămâne însă lexicul. Lucrările de specialitate semnalează prezența a numeroase cuvinte dispărute din uzul literar actual, a numărului mare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unică, proprie, personală, iar prin dinamica asemănării fiecare persoană tinde să se împlinească drept o variantă unică a universalului. Toată tematica purității și a purificării inimii se leagă de această realizare. A-ți curăți inima de lanțurile de gînduri particularizante, posesive (logismoi), a obține o inimă nedezbinată revine la a oferi chipului divin, Unu, propria ta oglindă : limpede, fidelă, unificată și unică. Pentru Berdiaev, ca și pentru Platon sau Philon din Alexandria, omul moral este cel care își conduce destinul în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în cazul lui fiecare: Fiecare nu se gîndește decît la sine. (autonom) Ei se întoarseră. Fiecare avea cîte un sac. (reprezentant) Pronumele reprezentant cel mai utilizat și cel mai suplu este el, subiect, și varianta sa morfologică lui, precum și determinanții posesivi la persoana a treia (sa, săi, sale, lor), care includ o anaforă pronominală. Exploatarea pronominalizării Enunțiatorul poate profita de proprietățile pronumelor pentru a crea într-un text efecte de sens interesante. Astfel: ÎNOT Jos pălăria, Carvin BUFFALO (Steve Ryan). Ei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
întunecat, verde - albăstrui, roșu - oranj și galben strălucitor. Celelalte patru culori sunt considerate auxiliare: violet, maro, negru și gri. Cele patru culori fundamentale au importanță specială și au semnificații particulare, după cum urmează: - Albastru-întunecat reprezintă “profunzimea trăirilor și sentimentelor”, este concentric, posesiv, incorporativ, senzitiv, perceptiv. - Verde-albăstrui reprezintă “elasticitatea voinței” și este: concentric, pasiv, defensiv, autonom, reținut, neschimbabil. - Roșu-oranj reprezintă “forța voinței” și este: excentric, activ, autonom, locomotor, competitiv, operativ. - Galben-strălucitor reprezintă “spontaneitatea” și este “excentric” activ, proiectiv, heteronom, expansiv, aspirativ, explorativ. În ceea ce privește
Caleidoscop by Oana Agheorghiesei, Irina Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93500]
-
unică, proprie, personală, iar prin dinamica asemănării fiecare persoană tinde să se împlinească drept o variantă unică a universalului. Toată tematica purității și a purificării inimii se leagă de această realizare. A-ți curăți inima de lanțurile de gînduri particularizante, posesive (logismoi), a obține o inimă nedezbinată revine la a oferi chipului divin, Unu, propria ta oglindă : limpede, fidelă, unificată și unică. Pentru Berdiaev, ca și pentru Platon sau Philon din Alexandria, omul moral este cel care își conduce destinul în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui Alex spre cel al lui Michel, se realizează și transferul: Boaz și Ilana alunecă spre inima și căminul lui Alex. Este același transfer care se realizase cu ceva timp în urmă între Alex și tatăl său, o figură impunătoare, posesivă, egoistă. Banii fac din Michel un personaj al relațiilor sociale. Casnicul Michel devine un personaj care asistă la intrigi, le provoacă, face planuri. Umilințele din copilărie pe care le dezvăluie într-o scrisoare adresată lui Boaz, acum par a fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
oameni, sub aspectul celei mai stridente banalități, ți se revelează structurile profunde ale realului. Structuri care, altminteri, rațional, vreau să spun, ne sunt inaccesibile"301). Sufixul patronimic "-escu" (căruia lingvistica românească i-a evidențiat echivalența de ordin semantic cu articolul posesiv: "al lui" sau cu sintagma "aparține lui"302) adăugat unui nume care exprimă filiația divină prin particula "el" din finalul numelui, traduce versiunea desacralizată a numelui prin căderea în derizoriu, pierderea în omenesc. Revelația originii divine uitate (arșița - sabie/sabia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
între maldăre de carne perfect docilă, nu în costumul de lumină al toreadorului; doar lucrurile moarte se lasă administrate din afară. Cred că, pe undeva, sunt o femeie tragică. − Îmi dai voie să te iert cu îngăduința-mi vinovat de posesivă, dragă Pajuelera? Risipitoare de intestine și iubiri, îmi evoci eroina lui Goya. Știu eu ce să zic? Poate c-ar trebui să fie grațiați doar taurii ce-și împung toreadorul jucând un joc al lor, de atragere în obscuritatea fatal
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
isprava-i gustată inegal de public. Le smulsese furios de pe flanela moale și prea îngăduitoare a fustei ei, în care își afundase apoi fața pentru tot restul spectacolului, strângând-o din răsputeri în brațele lui scurte și cu atât mai posesive cu cât nu o puteau defel cuprinde pe de-a întregul. Între palmele sale micuțe rămânea mereu un interval matern neacoperit, în care o nouă revendicare rivală s-ar fi putut oricând, perfid, insinua. Nu-i plăceau corturile pentru că ridicau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
e doar ceea ce vizitatorul aduce cu sine. Gert se încumetă atunci la schițarea unei obiecții: − Să înțeleg că tu ai propune să nu ne mai grăbim înspre ieșire, că tocmai graba ar fi muma zidurilor, ce ne strivește la pieptu-i posesiv? Asta-i ca la volan: când nu mai ai timp să le ocolești, toate par că-ți stau în cale. Da, dar să nu uităm ca abraziunea mediului ne șlefuiește în sens evoluționar; fără ea am rămâne fosile în viață
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
te miști, nu glumă! După cum, deasemeni, era o chestie de bun simț să remarci că lucrurile se fură, că sunt mereu pe cale de ducă într-un sens impersonal, lipsit de orice conotații morale. Bun, le priponește omul cât poate de posesiv, dar zadarnic... Apa le ia inevitabil, chiar dacă nu pe toate o dată. Ajuns cu raționamentele la acest impas în formă de peninsulă, gândul lui Rică plonjă temerar către o concluzie legănată simultan de tangaj și ruliu: "Orice lucru e în imersiune
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
află într-o postură confuză, ambiguă. Se simt dăruiți unul altuia, se iubesc, se doresc mai mult sau mai puțin în funcție de zi, și nu reușesc să ia o hotărâre. Totuși, flirtând cu Jean, Clara descoperă treptat că acesta era prea posesiv, prea gelos. Nu pot fi "fericiți decât singuri", remarcă ea. Când intervine între ei un al treilea, Jean devine "răutăcios". "Odată îndepărtat intrusul, Jean râdea, apoi mă strângea tăcut în brațe". Fiindcă așteaptă de la un bărbat ca acesta să-i
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
femeie îi stăruia mereu în minte. Dacă această dorință a lui se va finaliza, Lăură, gândea el, i-ar putea deveni curând cea de-a doua soție, la ei acest lucru fiind permis. Îl speria însă încăpățânarea și comportamentul ei posesiv și incomod. Lăură purta la gât colierul pe care el i-l dăruise, cu steluțele acelea strălucitoare pe decolteul adânc, lăsându-i sânii masivi la vedere. -Trebuie să fie ceva interesant.. Am sentimentul că mi-am irosit viață și..., de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
înrudire de principiu dintre limbile romanice și cele germanice are, desigur, și importante consecințe asupra aspectului lor actual, încît unele fenomene de apropiere a lor sînt vizibile chiar pentru un nespecialist (precum faptul că negația începe cu n-, că pronumele posesiv de persoana întîi singular începe cu metc.). În mod evident, asemănările își au originea în limba-bază a unei familii de limbi și se reduc atunci cînd înrudirea este mai îndepărtată. De aceea, limbile romanice sînt mai apropiate între ele și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ajuns la o întrebuințare foarte frecventă. La fel ca italiana și ca spaniola, franceza a păstrat o relicvă a pronumelui neutru: le < lat. illum. La fel ca în spaniolă și ca în engleză, în franceză există forme deosebite ale pronumelui posesiv de cele ale adjectivului posesiv. Din substantivul latin homo a rezultat pronumele nehotărît on, potrivit unui model germanic, căci în germană există, pe de o parte, substantivul der Mann "om" și, pe de altă parte, pronumele nehotărît man. Verbele franceze
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
frecventă. La fel ca italiana și ca spaniola, franceza a păstrat o relicvă a pronumelui neutru: le < lat. illum. La fel ca în spaniolă și ca în engleză, în franceză există forme deosebite ale pronumelui posesiv de cele ale adjectivului posesiv. Din substantivul latin homo a rezultat pronumele nehotărît on, potrivit unui model germanic, căci în germană există, pe de o parte, substantivul der Mann "om" și, pe de altă parte, pronumele nehotărît man. Verbele franceze se clasifică în trei conjugări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
el), pg. o livro do professor (de + o)43. De la demonstrativul latinesc ille, illa cu aprotetic din lat. ad provine articolul posesiv-genitival din română (al, a, ai, ale), cu care se formează cazul gentiv și care intră în componența pronumelor posesive și a numeralelor ordinale. În celelalte limbi romanice, structurile în care apare obligatoriu acest articol în română (pronumele și numeralul) se traduc prin folosirea articolului hotărît: rom. al doilea = it. il secondo, fr. le segond, sp. el segundo, pg. o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
persoana a doua singular poate primi în context o asemenea valoare. Dacă inițial nu exista un astfel de pronume, în limba latină, s-a dezvoltat treptat tendința de a folosi pronumele de plural nos cu valoarea lui ego și a posesivului noster în locul lui meus, precum și verbul la plural, în cazul unei singure persoane, pentru a sublinia demnitatea celui care vorbea. De aici, întrebuințarea specială a lui nos și noster s-a transmis și limbilor romanice în actele administrative și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]