868 matches
-
unicul loc în Moldova unde țesătoria căpătase o răspândire recunoscută. Mihail Kogălniceanu a semnalat, într-un memoriu din 16 decembrie 1855, că la munte, unde sunt oi bârsane, se producea postav gros. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
semnalat, într-un memoriu din 16 decembrie 1855, că la munte, unde sunt oi bârsane, se producea postav gros. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gros. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici se deosebește de postavul fabricat la Brașov”. Totuși, producția de fire și postav în Neamț era mult superioară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici se deosebește de postavul fabricat la Brașov”. Totuși, producția de fire și postav în Neamț era mult superioară mai ales cantitativ oricărei alte regiuni din Moldova unde se practica țesătoria, iar Târgul Neamț era un cunoscut centru al comerțului de lînă. Așa că este și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici se deosebește de postavul fabricat la Brașov”. Totuși, producția de fire și postav în Neamț era mult superioară mai ales cantitativ oricărei alte regiuni din Moldova unde se practica țesătoria, iar Târgul Neamț era un cunoscut centru al comerțului de lînă. Așa că este și explicabil de ce tocmai acolo aveau să se pună bazele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care avea să aibă atâta nevoie industria mecanică născândă. Din această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era adusă de peste hotare, îndeosebi din statele germane și Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa de postav lucrători din străinătate: „mai mulți oameni, maiștri, contramaiștri, calfe, țesători, torcători, apretori, pioari etc. ...”, toți aduși „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare din aceștia numai pentru adusul său nu mă ține mai puțin de douăzeci galbeni”. Lucrătorii de la fabrica lui M.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în cea mai mare parte rupți total de agricultură. În documente nu întâlnim mențiuni relative la alte îndeletniciri în afara acelei care îi lega de fabrică. Excepție făcea M. Kogălniceanu, care a dat fiecărei familii de lucrători de la fabrica sa de postav „o bucată de loc, fără plată, pentru grâne și legume”. Într-o situație oarecum deosebită se aflau lucrătorii de la velnițele și morile situate pe moșiile boierești, întreprinderi mecanice care nu funcționau permanent și unde erau angajați, ca argați, țărani de pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un curs fără plată, ce este a se face de două ori pe săptămână, joia și duminica, în românește și nemțește (pentru copiii lucrătorilor germani - n.n.). Bolnavii capătă o căutare gratuită în spitalul de Neamț”. Viața lucrătorilor de la fabrica de postav a lui M. Kogălniceanu era socotită ca „cea mai fericită”. În condițiile de muncă și viață ale lucrătorilor deslușim însușirile lui M. Kogălniceanu de capitalist, pentru care muncitorii lucrează 12 ore pe zi, care angajează femei și copii plătiți sub
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lei. Salarizarea lucrătorilor din industria de prelucrare nu era cu mult superioară celei a minerilor de la salină. În 1852, la velnița de la Scorțești lucrătorii erau plătiți cu 1-1,3 lei pe zi. În anii 1860-1862, lucrătorii bărbați de la fabrica de postav a lui Kogălniceanu primeau între 2 și 5 lei pe zi, iar cei de la fabrica lui Asachi, 3,20 lei pe zi. Lucrătorul trebuia să-și întrețină cu acești bani adeseori o familie numeroasă, într-o vreme (1862) când kila
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înființate între 1848 și 1864, înființarea câtorva fabrici de proporții reduse de alcool, a câtorva instalații mecanice de preparare a berii, a fabricilor de pâine și arpacaș, a încă două fabrici de luminări de stearină, a celor trei fabrici de postav, a instalației mecanice de preparare a prafului de pușcă, a peste zece rafinării de petrol, a instalației mecanice de reparare și confecționare a uneltelor agricole etc. Se remarcă progrese în domeniul industriei mecanice născânde în anii 1848-1864, față de perioada premergătoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Materia primă abundentă, ieftină și de bună calitate explică nu numai profilul majorității întreprinderilor industriale, ci și proveniența socială a celor mai mulți dintre întreprinzători. Majoritatea proprietarilor de mori mecanice, a instalațiilor mecanice de preparare a rachiului, a berii, a lumânărilor, a postavului, a cărămizilor, a sticlei etc., sunt mari proprietari funciari. Aceasta este explicabil, deoarece materia primă care stă la baza acestor ramuri industriale se afla în mâna proprietarilor de moșii, deoarece principala sursă a acumulărilor de bani, comerțul cu cereale și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu erau fabrici în înțelesul major al cuvântului, ci instalații mecanice cu o capacitate de producție redusă, folosind un număr mic de muncitori. Deasemenea, multe dintre acele întreprinderi mecanice nu utilizau forța aburului (fabrica lui Asachi, întreprinderile de fabricare a postavului etc.). Faptul că majoritatea covârșitoare a întreprinderilor industriale o formau morile (și dintre acestea cele mai numeroase erau acționate prin forța motrice a animalelor sau prin forța motrice naturală) este o dovadă grăitoare a înapoierii economice a Moldovei. Acele fabrici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înverșunare ca să-l cucerească. Înainte de Alexandre de Larderel și de Paul de Cassagnac, încă din 1875, tânăra încercase să-l prindă în mrejele sale pe Émile d'Audiffret, un aristocrat din Nisa a cărui familie se îmbogățise de pe urma comerțului cu postavuri. Pentru a-i capta atenția, se plimbă deghizată pe străzile din Nisa, iar apoi joacă în fața lui comedia tinerei fete îndrăgostite. Se îmbujorează, îl lasă să-i strângă mâna în timpul dansului. Însă Émile d'Audiffret, care este tratat ca logodnic
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
slăbea defel. Rănitul aiura: Ești tu, Yvonne a mea? Iubita mea cea dulce, frumoasă ca o stea! Nu vreau să mor! Să mergem, ca-altădat', Să ne plimbăm de mână prin codru pe-nserat! Și mâna-i se-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
țară, de vreo 15 ani, și mai înalt decît oricare dintre noi. Avea părul tăiat drept pe frunte, ca un țîrcovnic de sat, un aer de băiat cuminte și foarte fîstîcit. Cu toate că nu era prea lat în spete, surtucul de postav verde, cu nasturi negri, îl strîngea pesemne pe la subsuori și lăsa să se vadă prin deschizătura răsfrîntă a mînecii niște încheieturi roșii, deprinse să fie goale. Pulpele, în ciorapi albaștri, îi ieșeau din niște pantaloni gălbui, întinși prea tare de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
conspirație, și fără multe regrete l-a condamnat pe tânărul marchiz la moarte. Pe 12 septembrie 1642, Cinq Mars avea să ia drumul eșafodului: „fostul arbitru al eleganței își regăsise cochetăria pentru ultima sa paradă. A îmbrăcat un costum de postav maro, acoperit cu dantele mari aurite, pantofi de mătase verde legați cu o panglică albă, haina lungă era tivită cu nasturi mari de argint, o pălărie neagă a cărei boruri erau întoarse după moda catalană“ Lucrarea intitulată L’Intrigue du
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lustruirea se face de obicei pe mașini orizontale de șlefuit și lustruit, prevăzute cu unul, două sau mai multe discuri ce se rotesc în plan orizontal. Pe discurile metalice se fixează cu ajutorul unor coliere, hârtia sau pânza abrazivă, respectiv pâsla, postavul sau țesătura din lână îmbibată în soluție apoasă ce conține micropulberi de abrazivi (Al2O3) în suspensie, acestea trebuie să fie întinse cât mai perfect. Înaintea începerii lucrului la mașina de șlefuit și lustruit se verifică următoarele: *dacă mașina are părțile
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93476]
-
tip pendulator, doar în interiorul hotarului satului (după unii autori se mai numește și păstorit agricol local (Vuia, 1964), sau păstorit local (Dunăre și colaboratorii, 1984). Transhumanța s-a dezvoltat abia începând cu secolul XIV6, ca urmare a dezvoltării breslelor de postav și piele, ceea ce a creat o cerere mare de materie primă, tot timpul anului (Bucur, 1977b). Specificul Tălmăcelului este dat tocmai de acest lucru: faptul că și în ziua de azi, practică păstoritul de tip pendulator, pășunile de pe munții ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de ulei și postav, nouă varnițe și șase măcelării. Fabricarea uleiului se dezvoltă încă din secolul XVI-XVII (Bucur, 2006: 56). Comerțul era de asemenea dezvoltat, iar o parte din săteni se îndeletniceau cu diverse meșteșuguri (brutari, cojocari, confecționeri de căciuli). În anii comunismului, toate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
foarte puțin galben, pălăria de fetru negru cu boruri mici, cunoscută în toată țara, și împodobită la tineri cu flori, mărgele și pene în partea dreaptă, pieptarul cu ornamentație bogată, mai ales pe piept (vara se poartă o vestă din postav), cioarecii strânși pe picior, cu un croi ce a rămas neschimbat din secolul XVIII și cureaua de piele, care se încinge peste cămașă (Moise, Klusch, 1980). Arta ornamentală a acestor obiecte nu prezintă interes doar din punct de vedere strict
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mâinile aspre ca buturuga părul, moalele argint al pelinului ochii, albăstrele flori ale inului și buze roșii ca rodul cătinului. De ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
județele aflate în apropierea Bacăului. În sprijinul colegilor din Bacău au venit în cursul nopții, cu garnituri speciale de tren, unitățile de pompieri din Roman, Focșani, Buzău, Râmnicu Sărat, Iași, precum și „mica unitate de intervenție împotriva focului, aparținând Fabricii de postav Buhuși”. La operațiunile de stingere a incendiului au mai participat și efectivele din cadrul Garnizoanei Bacău - Regimentul 27 Infanterie, Regimentul 5 Artilerie Grea - precum și cadrele Școlilor de administrație și de pregătire a ofițerilor în rezervă Bacău. Dintre aceștia, s-au remarcat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bistrița, depozitele de cherestea, depozitul de untură al măcelarului Costandache, toate depozitele de cereale, „între care cel mai mare, al firmei <<Istric>>” - deținută de H. Mayersohn, moara H. Calmanovici - „în care au ars 70 de vagoane de grâu”, fabricile de postav deținute de Manase Gross și Max S. Singher, turnătoria Davidovici, birourile Întreprinderilor Filderman, fabricile de teracotă, atelierul de plăpumi Marcusohn, fabrica de săpun Iosif Horky, numeroase ateliere mecanice, cârciumi ș.a. Practic, zona în care erau concentrate cele mai importante unități
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Filderman au fost singurele întreprinderi din țară care au aprovizionat armata cu piele și talpă, introducând în fabricație cizma, articole de harnașament și cojocărie. În anul 1938, Întreprinderile Filderman aveau următoarea configurație de producție: dou) fabrici de pielărie, una de postav (1929), alta de încălțăminte civilă și militară (1930), o secție de harnașamente, o moară sistematică (moara „Sanitas”, 1920-1921) și o uzină hidroelectrică. Considerabila suprafață împădurită a județului (în anul 1905 suprafața totală a pădurilor era de 206.205 hectare - aproximativ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
deținute de Ion Stratulativ (1892) și Constantin Gheorghițanu (1910), dar și de fabrica de zahăr din Sascut - cea mai veche fabrică de profil din țară (1875). În domeniul industriei textile amintim aici de inițiativa colonelului Alcaz privind înființarea fabricii de postav de la Buhuși (1885), care avea să devină una dintre cele mai moderne din țară. Beneficiarii postavului și stofelor produse aici au fost atât clienți interni (civili și militari), cât și externi. În Bacău, cea mai veche fabrică de postav a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]