5,162 matches
-
o parte dintre aceste beneficii. Brandul este, însă, după cum am văzut, o forță socială și psihologică, ba mai mult, o micropo-vestire de legitimare. Altfel spus, brandurile fac parte din acele sisteme plurale contemporane care ne dau legitimitate într-un univers postmodern. Explicam acest mecanism într-o altă carte astfel: "Gândirea modernă, tributară marilor sisteme metafizice și ideologice, cu pretenții de întemeiere și de explicație exhaustive, de la domeniul cunoașterii până la cel al acțiunii, a căzut în dizgrație, luându-i locul gândirea postmodernă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
postmodern. Explicam acest mecanism într-o altă carte astfel: "Gândirea modernă, tributară marilor sisteme metafizice și ideologice, cu pretenții de întemeiere și de explicație exhaustive, de la domeniul cunoașterii până la cel al acțiunii, a căzut în dizgrație, luându-i locul gândirea postmodernă în calitate de apologet al atomizării valorilor generice, al parcelizării unității"21. În 1979, când apare lucrarea lui Jean-François Lyotard Condiția postmodernă, se insinuează în filosofie conceptul de postmodern, prezent în mediul cultural francez fie ca deconstructivism sau neostructuralism, fie ca postheideggerianism
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
întemeiere și de explicație exhaustive, de la domeniul cunoașterii până la cel al acțiunii, a căzut în dizgrație, luându-i locul gândirea postmodernă în calitate de apologet al atomizării valorilor generice, al parcelizării unității"21. În 1979, când apare lucrarea lui Jean-François Lyotard Condiția postmodernă, se insinuează în filosofie conceptul de postmodern, prezent în mediul cultural francez fie ca deconstructivism sau neostructuralism, fie ca postheideggerianism. Termenul, caracterizează o stare aflată sub semnul multiplicității, diferenței, eterogenității, deconstrucției acelor viziuni explicative unificatoare, cu pretenție de universalitate. Criza
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cunoașterii până la cel al acțiunii, a căzut în dizgrație, luându-i locul gândirea postmodernă în calitate de apologet al atomizării valorilor generice, al parcelizării unității"21. În 1979, când apare lucrarea lui Jean-François Lyotard Condiția postmodernă, se insinuează în filosofie conceptul de postmodern, prezent în mediul cultural francez fie ca deconstructivism sau neostructuralism, fie ca postheideggerianism. Termenul, caracterizează o stare aflată sub semnul multiplicității, diferenței, eterogenității, deconstrucției acelor viziuni explicative unificatoare, cu pretenție de universalitate. Criza marilor narațiuni întemeietoare (metanarațiunile) a provocat o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
identitate și de identificare. Metapo-vestirile sunt substituite cu pluralități de sisteme menite să construiască identități și identificări contextuale (micronarațiuni). "De la filme, știri (branduri n.n.) și reclame publicitare toate acestea reprezintă astfel de forme de identitate"22. Lyotard afirmă că "lumea postmodernă rafinează sensibilitatea noastră la diferențe și ne întărește capacitatea de a suporta incomensurabilul"23. Și unul dintre mijloacele de a suporta incomensurabilul este micronarațiunea legitimatoare oferită de brand. Povestea pe care o spune un brand se convertește într-un tip
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Jersey, Ed. John Wiley&Sons. Luca, A. (2005), Studiu despre valorile și comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede, București, Interact, http://customer.kinecto.ro/2005/Interact/Overview%20Cross%20Cultural.pdf. Lyotard, J.-F. (1993), Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, București, Ed. Babel. Marchand, D. (2000), " Cum gestionăm informațiile strategice", în Cum să stăpânești managementul la perfecție, IDM International, Londra, Business School, The Wharton School of the University of Pennsylvania, București, Rentrop&Straton. Martin, G. și Hetrick
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în data de 23 aprilie 2007. 19 W. Olins, op. cit., p. 16. 20 B. VanAuken, op. cit. 21 Șt. Stanciu și M.A. Ionescu, Cultură și comportament organizațional, Comunicare.ro, București, 2005, p. 49. 22 Idem. 23 J.-F. Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Ed. Babel, București, 1993, pp. 16-17. 24 Șt. Stanciu și M.A. Ionescu,op. cit., pp. 49-55. 25 V. Thorstein, The Theory of Leisure Clase, Unwin Booke, London, 1970, p. 39. 26 W. Olins, op. cit., p. 24. 27
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pierdut nici credința în resursele supramundane ale limbajului artistic și nici speranța că Arta poartă încă în sine energii purificatoare. Fără să-și propună și, evident, fără să-și pună această problemă, sculptorul trăiește una dintre cele mai autentice experiențe postmoderne, chiar dacă, aparent, opțiunea lui este pentru modernitate: anume unirea contrariilor, sentimentul acut al orizontalei, simultaneitatea sinoptică. Nostalgia originilor, sursa arhetipală și un oarecare ambalaj magic rezervat formei artistice îmbogățesc și ele complicatul inventar al acestor experiențe de tip alexandrin la
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
barba neagră, postișă lipită al naibii de prost, ca o bucată de hârtie igienică de popou - trebuie să recunoaștem că mult mai prost îi stătea lui Alexandru al II-lea. În docudrama nicolaesciană, Nicolaescu îl interpretează pe Nicolaescu, care-l joacă aproape postmodern pe Carol I, care grație lui Nicolaescu a redobândit demnitatea deplină, cea pe care ți-o conferă un film bine realizat pentru eternitate, un film ca un epitaf. Istoria rescrisă de regizor după chipul și asemănarea sa devine, paradoxal, istoria
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
cu seva romanelor istorice sadoveniene și stilul popular, ironic-înțelept al Amintirilor lui Ion Creangă. Se poate spune că Dan Perșa parodiază scrierile cronicarilor medievali așa cum Cervantes a parodiat romanele cavalerești. Romanul său poate fi citit în cheie ironică și chiar postmodernă, dar poate la fel de bine să facă deliciul unui cititor "inocent", convins că citește un roman istoric în adevăratul înțeles al cuvântului. La fel ca în Vestitorul, romanul de debut al lui Dan Perșa, în acțiune apar când și când, în
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
toți. Și, de asemenea, într-o societate secularizată, în care omul nu mai este socotit a fi fost făcut după chipul lui Dumnezeu, trupul lui poate fi tratat ca al unei păsări împăiate. Studiul artei moderne și apoi al artei postmoderne merge mână în mână cu studiul conștiinței omului modern și al celui postmodern. Iar în ceea ce privește arta dansului în sine, în experimentul lui Ion Dumitrescu ea nu mai este nici măcar "povestită", precum în cazul spectacolului lui Manuel Pelmuș, preview, spectacol desfășurat
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
este socotit a fi fost făcut după chipul lui Dumnezeu, trupul lui poate fi tratat ca al unei păsări împăiate. Studiul artei moderne și apoi al artei postmoderne merge mână în mână cu studiul conștiinței omului modern și al celui postmodern. Iar în ceea ce privește arta dansului în sine, în experimentul lui Ion Dumitrescu ea nu mai este nici măcar "povestită", precum în cazul spectacolului lui Manuel Pelmuș, preview, spectacol desfășurat pe întuneric la CNDB, tot în 2007. În locul mișcării artistului, publicul este cel
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
insignifiantul Huzurei spun mai mult decît "marile" jocuri politice din cabinetele ministeriale ale Capitalei timpului. O știre venită pe fluxul agențiilor de presă din ultimele zile ale lui ianuarie 2008 sparge reveriile livrești cu (i)realitatea imediată a vremii noastre postmoderne. Țăndărei-Huzurei sare din praful Bărăganului în paginile tabloidului "The Sun" astfel. Presa britanică publică materiale despre traficul de minori proveniți din Țăndărei, oraș desemnat de poliția britanică drept sursa problemei, după o operațiune împotriva cerșetorilor și hoților români, soldată cu
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
lui Alexandru Vlad. Aceeași finețe a observației dublată de un bun-simț al judecății și de o mereu surprinzătoare prospețime a notației. Toată logica volumului se întemeiază pe un balans continuu între "două lumi": vis/realitate, tinerețe/bătrânețe, satul tradițional/satul postmodern, urban/rural, valorile tradiționale/valorile(?) postmodernității. Simpla înșiruire a acestor dublete antitetice face clară miza etică a cărții, reflexivitatea de factură eseistică, menită să dea greutate prozei propriu-zise. Satul de azi a dobândit un chip hidos, mai ales în raport cu imaginea
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
lui Frédéric Damé, vodevilul și melodrama sunt luate în seamă, privite cu atenție, considerate cu seriozitate. "Să nu denigrăm melodrama", scrie, de pildă, neted Al. Paleologu, văzând-o ca "o esență de mare teatru". Nu-l putem însă considera un postmodern avant la lettre, care, mizând pe deconstrucție, să reabiliteze genurile și realizările estetice minore. Alexandru Paleologu are fibră de moralist, contemplator cu stil al umanității canonice, al caracterelor și expresiilor artistice. Portretul făcut lui André Maurois, pe acest contur, e
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
literatura română contemporană, științele umane, ca și cele sociale; cărți fundamentale, fără lectura cărora nicio formație intelectuală nu se poate construi cu adevărat, dar și studii și eseuri de ultimă oră; opere ale unor clasici ai modernității, ca și romane postmoderne ori post-postmoderne, texte autobiografice, dar și peripeții polițiste; bibliografie școlară, ca și bibliografie academică facultativă". Această ieșire din țarcul manualelor în largul culturii se face într-un mod cât se poate de atractiv și de convingător. Cărțile Editurii Art aplică
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
dintre longobarzii încă păgâni și biserica ariană. Așadar o Italie de ev mediu timpuriu, neîndurătoare și captivantă, recuperată printr-o vastă galerie de tablouri vivante într-o povestire densă, alertă, scrisă pe înțelesul tuturor și totodată în lumina esteticii romanului postmodern, amintind de romanele istorice ale lui Amin Maalouf sau Valerio Evangelisti. Publicăm în aceste pagini un fragment din romanul ce va apărea în curînd la Editura Polirom. După câteva săptămâni, pe nepusă masă, bătură la porțile orașului Cividale fugari îngroziți
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
citînd amestecat din Balada unui greier mic sau din Balada chiriașului grăbit, sau din Rapsodii de primăvară, deși toți, undeva, le-avem în minte. N-a avut nici succesul postum al altui minor din tabăra "adversă", Minulescu, amestecat în stanțe postmoderne. Recitirea poeziei lui rămîne, deci, un mariaj de curiozitate istorică și întîmplare. Baladele vesele și triste sînt, însă, exerciții de poantă melancolică, pe care modernismul le va respinge în faza lui eroică spre-a le prelua, apoi, în felurite forme
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
armonie, un trăirism cu accente nostalgice, specific bănățean (ca la Petre Stoica, de pildă) cu mărcile inconfundabile ale literaturii generației '80 (auto-referențialitatea, intertextualitatea, ironia, aluziile livrești). Toată lirica lui Ioan Flora pare a fi rodul unei lupte permanente între conștiința postmodernă a poetului și sentimentalismul dens, apt în orice moment să reîncarce fake-ul artistic cu o neobișnuit de solidă componentă existențială. Ca și optzeciștii, Ioan Flora este atras de tonurile minore ale istoriei, de cotidianul anodin și destinele banale, anonime, plate
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
forța evocatoare a unor înșiruiri de obiecte și fapte, altminteri cât se poate de prozaice. Poetul sugerează mai mult decât spune direct, cititorul este invitat să completeze cu propria sensibilitate și inteligență spațiile rămase albe la nivelul poemului. Dincolo de hainele postmoderne, la modă în momentul apariței volumelor sale, poezia lui Ioan Flora pune câteva întrebări fundamentale. De aceea scrisul său transcende tradiționalele mize ludice ale generației optzeci. Ca toate cărțile publicate la Editura Brumar, Intrarea în casă. Poeme bănățene, de Ioan
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
special foto și video, sudura, asamblarea, polisarea, intervenția etc., avem deja enunțul unei alte realități artistice și un nou cadru pentru reconfigurarea formelor. Împăcînd contrariile și unificînd cronologiile, recontextualizînd istoria și incorporînd virtualul, Dumitraș se așază incontestabil în plin enciclopedism postmodern, acolo unde succesiunea se varsă în simultaneitate și unde memoria lasă tot mai mult loc percepției nemijlocite. Din această pricină parcursul artistic însuși este unul sintetic și globalizator, el integrînd firesc în sincronie toate reperele unei diacronii încețoșate. Max Dumitraș
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
în urma desecretizării arhivelor, a reieșit că am lucrat într-un departament special al Securității și că am pus la cale mișcări studențești la Paris... Nu știu să intru pe forum, dar prietenii care umblă zilnic prin asemenea locuri de pierzanie postmodernă mi-au spus că, în urma acestor dezvăluiri, s-a încins o mare discuție pe net: unii au declarat că ceva-ceva din toate astea, pentru cine avusese nas - și ei avuseseră! -, se simțea deja din comportarea mea anterioară. Alții spuneau că
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
în concerte succesive) pe scena opulentei Fundații Calouste Gulbenkian din Lisabona. Dan Perjovschi și-a desfășurat verva improvizatorică pe tablele negre montate în holul stil art nouveau al clădirii Culturgest din centrul orașului Porto. Fenomenalul grup Trigon, cultivator de jazz postmodern cu pronunțată tentă românească, a cucerit numerosul public din trei locații diferite: la Festivalul Internațional de la Portalegre, într'o sală nou-nouță, parcă gândită de Oscar Niemeyer; în clubul de avangardă Do Imaginário din Evora; la amfiteatrul Institutului Franco-Portughez din aceeași
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
în camera plină de cărți, la masa de lucru, cu un motan în poală și fața luminată de ecranul calculatorului, poetul Emil Brumaru chat-uiește infatigabil cu june poetese, fascinate la gândul că își petrec noaptea, fie și în această manieră postmodernă, cu cel mai nonconformist, nerușinat, teribilisit clasic (hélas) al liricii românești. Uneori, după câte o expresie tare, care trebuie să fi produs spasme de plăcere perversă bovaricei sale partenere de dialog, un zâmbet sardonic îi lucește pe chipul poetului, alteori
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
Daniel Cristea-Enache Proza realistă deschide adesea căi de afirmare unor personaje excepționale, protagoniști în luptă cu un mediu ostil, pe care sfârșesc prin a-l supune și modela; iar în literatura postmodernă, autoreferențială, eroul principal ajunge însuși autorul, reflectat convenabil în oglinda paginilor sale. În povestirile Adrianei Bittel, dimpotrivă, există o adevărată fascinație pentru statura și structura oamenilor obișnuiți: bărbați și femei ducându-și viața la flacără mică, în perioada interbelică sau
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]